CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Mobilizarea energiilor in cadrul serviciului public
Mobilizarea energiilor persoanelor care activeaza intr-o organizatie publica constituie o conditie sine qua non a reusitei acestei organizatii. Ea este direct legata de conceptul de management strategic, odata ce consta in defmirea optiunilor fundamentale pe baza carora se va incerca o reunire a eforturilor tuturor, in vederea realizarii misiunilor ce sunt incredintate organizatiei.
Unul din rolurile esentiale ale functionarilor superiori, mai precis a managerilor publici, consta in 'a da sens' actiunii persoanelor ce activeaza in cadrul institutiilor administratiei publice, chiar in perioade de schimbari sau transformari semnificative. Expresia 'a da sens' trebuie perceputa in doua sensuri:
Ø a oferi o semnificatie actiunii desfasurate,
Ø a oferi o directie de evolutie.
Mobilizarea poate fi perceputa deci ca o combinatie de genul:
Mobilizare = Focalizare + Motivare.
Focalizarea inseamna, pentru un manager, a indica sensul in care trebuie sa evolueze fiecare membru al echipei; pentru aceasta managerul trebuie sa:
1. indica directia de urmat,
2. realizeze o convergenta intre diferitele eforturi individuale
1. Indicarea directiei de urmat semnifica a spune incotro se merge:
Ø care sunt scopurile pe care respectiva entitate le are de realizat?
Ø care sunt obiectivele de atins in perioada considerata?
Definirea obiectivelor prioritare reprezinta misiunea centrala a conducatorilor unei institutii publice, fiind esenta efortului de focalizare a energiilor. De fapt exista, asa cum s-a mai precizat, dona excelente modalitati de a nu atinge obiectivele proprii:
Ø prima este de a nu le avea;
Ø a doua este de a viza obiective contradictorii.
Ø a spune cum se va actiona:
Ø care este strategia adoptata?
Ø care sunt valorile privilegiate?
Ø care sunt regulile jocului?
2. Realizarea convergentei intre diferitele eforturi individuale semnifica: a-i face pe ceilalti sa adere la obiectivele, strategia, valorile alese prin:
Ø instituirea unui management care suscita/incurajeaza adeziunea,
Ø dezvoltarea unei politici active de comunicare,
Ø explicarea a ceea ce s-a facut, a rezultatelor obtinute.
Ø a reduce conflictele prin limitarea opozitiilor 'naturale', ce exista in toate grupurile si dezvoltarea sinergiilor in si intre echipe;
Ø a identifica si stimula fortele dinamice, adica a permite celor, care, din temperament sau ambitie, fac lucrurile sa avanseze in directia dorita, sa joace rolul de 'locomotiva', fara a elimina spiritul de lucru in echipa.
Motivarea
Managerii publici dispun de doua parghii fundamentale pentru a motiva:
a. motivarea de ordin financiar,
b. motivarea non-financiara.
De o maniera generala experienta si studiile in domeniu au permis identificarea unor probleme semnificative:elementul financiar joaca un rol fundamental in motivarea functionarilor publici atat timp cat un nivel decent de salarizare nu e atins din contra, odata ce acest nivel e atins (acesta fiind evaluat prin comparatie cu alte profesii si nu in mod absolut), factorul financiar cedeaza din importanta in fata celui non-financiar.
Referitor la aspectele financiare in sine putem remarca: acestea exercita cel mai puternic efect pe termen scurt; o crestere semnificativa a salariului (sau acordarea de prime) se va traduce printr-o crestere a motivatiei dar nu pentru mult timp; se creeaza un efect interesant si anume daca o alta crestere nu intervine imediat motivatia se reduce de o maniera foarte rapida;
Elementul financiar este important daca da nastere unei 'diferentieri' suflcient de clare fata de alte pozitii pentru a fi resimtit ca o recunoastere a meritelor (aspectul simbolic conteaza alaturi de nivelul sumei).
Motivatia financiara constituie o problema complexa pe 4 dimensiuni:
Ø remunerarea de baza,
Ø primele legate de rezultate individuale,
Ø cresterile salariale legate de rezultatele echipei,
Ø cresterile legate de rezultatele globale ale organizatiei de apartenenta.
Este absolut necesar sa se combine cele 4 elemente, pentru a evita aparitia unor 'efecte perverse' (prea multe prime individuale afecteaza spiritul de echipa pe cand accentuarea excesiva a rezultatelor globale nu produce ameliorarea dorita la nivelul eforturilor personale). Este important de constientizat faptul ca factorul financiar nu este niciodata suflcient; chiar si firme cu puternice posibilitati fmanciare (precum IBM) au constatat limitele acestei abordari.
2. Motivarea non-financiara - Aceasta prezinta aspecte mult mai numeroase si eficiente decat s-ar putea crede. Cele mai importante pot fi :
a. Considerarea respectului fata de persoane si munca realizata,
Ø ascultarii, informarii, dialogului,
Ø unor semne vizibile de recunoastere a valorii (o vorba, un gest, o scrisoare de multumire).
b. Responsabilizarea cu privire la :
Ø obiective,
Ø rezultate,
Ø gestionarea bugetului,
3. Ratiuni sociologice: atitudinea cetatenilor se modifica, profilul consumatorului se schimba; asteptarile acestora fata de administratia publica nu mai sunt aceleasl
4. Ratiuni institutionale: integrarea Romaniei intr-un cadru international deschis, respectiv descentralizarea institutiilor statului conduc structurile si modelele traditionale spre o criza de solutii.
Toate aceste lucruri impun schimbarea, beneficiind de resurse limitate si intr-o perioada restransa de timp. A conduce intr-o perioada de relativa stabilitate este un lucru, iar a conduce intr-o perioada de schimbari de fond este cu totul altceva, insemnand nu doar gestionarea cotidianului, ci si conducerea schimbarii.
Obstacole in calea schimbarii - Aceste obstacole, ce se constituie in principalele piedici in calea schimbarii, sunt in acelasi timp si parghii ce trebuie folosite pentru a reusi in operarea transformarilor. Putem identifica trei obstacole majore:
Ø mentalitatile conducatorilor si functionarilor publici,
Ø cultura organizatiei,
Ø jocurile interne.
Mentalitatile - De fapt, pe fondul unui mediu in schimbare, daca persoanele care lucreaza in administratia publica, si mai ales cei situati la nivele de decizie nu evolueaza in acelasi ritm si din punctul de vedere al mentalitatilor, ei vor lua deciziile pe baza unor premise false si vor bloca transformarile necesare.
Trebuie deci, ca in mod permanent, liderii administratiei publice sa se deschida spre exterior, sa se formeze, sa calatoreasca, sa participe la colocvii de specialitate, pentru a integra schimbarile mediului si a le transmite colaboratorilor.
Cultura organizatiei - Cultura unei organizatii reprezinta ansamblul elementelor care permit membrilor acesteia sa traiasca, sa comunice si sa lucreze in comun. Ea prezinta doua functii principale:
Ø importanta muncii depuse pentru altii (membri ai echipei, cetatean, stat).
Ø 'Mandria' apartenentei la un grup, de multe ori devalorizata in functia publica moderna; nimeni nu va dori sa depuna un efort deosebit pentru o organizatie ce are o imagine negativa.
Aceasta lista, incompleta, arata ca factorii de motivare non-financiara sunt nu doar numerosi ci si esentiali. Fiecare manager trebuie sa gaseasca cea mai buna combinatie pentru a da sens actiunii fiecarui membru; justetea acestor alegeri strategice reprezinta elementul care distinge marii conducatori.
Managerilor publici le revine obligatia de:
Ø a defmi fundamentele motivarii in cadrul entitatii pe care o conduc (principii, valori, instrumente ce pot fi utilizate),
Ø a le face cunoscute,
Ø a initia o dinamica de punere in practica acestor principii si valori in activitatea cotidiana,
Ø a da un exemplu pozitiv, fata de echipa proprie si cu ocazia contactelor cu alti colaboratori (reuniuni, etc.).
Mobilizarea energiilor constitute una din functiile esentiale ale managerilor publici; ei sunt persoanele ce au indatorirea de a clarifica misiunea entitatii din subordine, a fixa obiectivele, a defini strategia si a alege elementele (fmanciare si non-financiare) esentiale pentru a motiva colaboratorii.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1349
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved