Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Modelul de management in intreprinderile si organizatiile din America de Nord

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



Modelul de management in intreprinderile si organizatiile din America de Nord

1. Mediul cultural american

Fundamentul valorilor culturale caracteristice societatii americane se constituie din influenta curentului puritanian adus de imigrantii in Lumea Noua. El a fost principalul factor care a pus bazele valorilor si ideologiilor americane. Curentul puritanian in crestinism s-a concretizat intr-o legatura stransa intre venerarea lui Dumnezeu si chemarea pentru munca.



Reprezentantul puritanian John Cotten explica ideologia:

„Cand omul serveste (lucreaza) alt om, el de fapt serveste pe Dumnezeu, el pretuieste munca, sinceritatea si rugaciunea astfel incat sa poata dobandi mantuirea”

Astfel ideologia puritaniana timpurie a consolidat aparitia ordinii sociale prin acordarea unei importante fiecarui gen sau tip de munca. Crestinismul puritanian avea doua chemari:

una generala de a servi pe Dumnezeu

una particulara, respectiv munca sau afacerile personale

Autodisciplina a fost de asemenea un lucru important, deoarece puritanienii nu se lasa condusi de propriul succes sau esec. Omul de afaceri puritanian venereaza divinitatea in evocarile sale atat in legatura cu obtinerea unui profit, dar si cand se ajunge la pierderi. Astfel elementul cheie al acestui curent este: „Un om pios nu trebuie sa fie numai pios, ci trebuie sa fie si folositor”.

In perioada prerevolutionara Benjamin Franklin a acceptat valorile muncii puritaniene redefinindu-le. El se concentreaza pe accentuarea importantei economisirii si a nevoii de capital:

„Un om ar putea, daca nu stie cum sa economiseasca, sa ramana toata viata cu o munca istovitoare”.

Expansiunea catre vest a servit ca standarde de dezvoltare a vietii si activare a celor mai simple si tangibile valori. F.Farmer examineaza aceste valori si concluzioneaza:

„un spirit nelinistit, nervos si plin de energie individualism dominant care lucreaza atat pentru ceea ce este bun cat si pentru ceea ce este rau capacitatea inovationala practica, lipsita de aspectul artistic rafinat”

Tocqueville arata ca , preocupati de maretia realizarii, americanii tind sa pretuiasca faptele mai mult decat idealurile competente si consecvente. El ii vede pe americani individualisti si harnici, singura lor ratiune privind actiunile si atitudinile lor este autointeresul.

Valorile culturale americane:

  1. Individualismul si accentuarea autointeresului – constituie baza sistemului de valori a celor mai multi americani. Fiecare persoana este considerata unica si valoroasa. In acest context intimitatea, viata in familie, viata privata este considerata o conditie pozitiva si aparata de membrii societatii
  2. Realizarea si succesul au fost accentuate puternic de cultura americana. Mitul american ne povesteste ca oricine lucreaza din greu poate sa obtina succesul in legatura cu ceea ce si-a propus. Bogatia personala este pretuita pentru confortul pe care il aduce, dar reprezinta in acelasi timp o masura a realizarii individului insusi.
  3. Activitatea si munca, se manifesta la nivel de executie cat si la nivel managerial un devotament fata de munca.Viata americana este activa, totul este planificat si programat. Munca este respectata nu numai din cauza ca ea constituie o sursa de bogatie, ci de asemenea de dragul de a realiza o activitate. Demnitatea unei persoane este puternic influentata de lipsa unei activitati de munca. Americanii pretuiesc virtutile active si reactioneaza pentru modelarea si controlul propriei lor vieti (in viziunea americana sa spui despre o persoana ca este lenesa reprezinta o critica extrem de severa)
  4. Eficienta si pragmatismul se refera mai mult la metoda de munca si actiune. Americanul este cunoscut ca o persoana realista, practica si eficienta, care poate cauta repede si gasi cele mai eficace cai de realizare. Americanul este cunoscut ca o persoana care poate cauta repede si eficace cele mai bune cai de realizare si indeplinire a unor scopuri sau activitati. Ei sunt criticati datorita supraccentuarii tehnicii aplicate, lasand la o parte teoriile si cu putina referinta la obiective. De aici rezulta o orientare practica care presupune numai ajustari pe termen scurt pentru situatii inedite.
  5. Orientarea morala. Americanii se ghideaza in desfasurarea activitatii dupa termeni morali rezultand onestitatea, franchetea si abordarea directa a problemelor de discutie. Astfel modul deschis de a discuta vine in contrast cu numeroasele programe de instruire in care se insista pe caracterul docil la locul de munca, deoarece americanii interpreteaza acest comportament ca fiind nesincer, de manipulare si de neincredere.
  6. Libertatea este cea mai evidenta valoare care asigura manifestarea individualismului. Individul are liberatea de a activa in lumea sociala in care cel mai potrivit, adaptat supravietuieste. Libertatea este principiul de baza nu numai al laissez-faire-ului sistemului economic din intreprinderile americane, dar si pentru cea mai mare parte din restul stilului de viata americana.
  7. Egalitatea este o valoare proclamata in cadrul constitutiei, „toti oamenii sunt egali”. Se pune problema daca valoarea libertatii nu intra in contradictie cu cea privind egalitatea. Atunci cand oamenii urmaresc libertatea intr-un climat individualist, in care cel adaptat supravietuieste, liberatatea conduce la polarizarea societatii in bogati si saraci. O incercare de rezolvare a acestui conflict este de a face distinctie in privinta faptului ca idealurile americanilor reclama egalitatea oportunitatilor si nu egalitatea rezultatelor. Competentele, abilitatiule si telentele fiecarui individ vor influenta ceea ce o persoana poate realiza sau obtine
  8. Patriotismul. Valoarea se manifesta prin atitudinea americanilor fata de statele dictatoriale si tot ceea ce nu este american sau care ameninta valorile culturale si sociale americane.
  9. Confortul material. Americanii sunt interesati de a avea, a detine un volum mare de bunuri materiale, intrucat ei vad in acestea recompensa muncii depusa. Ele reprezinta simbolul realizarii, implinirii si succesului.
  10. Caracterul informal. Modalitatea de adresare, manierele, modul de a se imbraca si de a interactiona este mult mai informal decat in oricare dintre alte societati. Ca urmare a valorii libertatii la nivelul individului aceasta se manifesta prin libertatea de exprimare si comportament mai putin formal chiar fata de superiori.

2. Contextul economico-social din SUA

Sistemul politico-economic din SUA poate fi caracterizat ca un capitalism democratic. Productia si distributia de bunuri sunt in cea mai mare parte in proprietatea privata. Forma caracteristica capitalismului o reprezinta sistemul intreprinderii private.

2.1. Principalele forme de organizare a firmelor americane

a)      cu proprietate personala – proprietarship – intreprinderi cu un singur proprietar care detine controlul asupra activitatilor firmei. Proprietarul este raspunzator personal pentru toate obligatiile intreprinderii, iar profitul obtinut se considera parte a veniturilor personale

b)      firma societata – partnership – intreprinderi cu 2 sau mai multi asociati ce au calitatea de coproprietari. Ei isi impart responsabilitatea fata de obligatiile legale ale firmei, fiind raspunzatori cu averea lor personala, si isi redistribuie profiturile in functie de cota de proprietate. Toti partenerii participa direct si nemijlocit la managementul firmei.

c)      corporatia – corporation – este o unitate economica separata si distincta de proprietari. Obligatiile proprietarilor sunt limitate, iar managementul este asigurat de presedinte si directorii executivi. Comitettul Director este ales anual si exercita controlul integral asupra intregii activitati. Profitul firmei este impozitat separat, iar dividendele sunt considerate drept parte a venitului personal al proprietarilor.

2.2. Caracteristicile contextului socio-economic

Managementul organizatiilor si lumea afacerilor in general sunt influentate in mare masura de particularitatile de natura sociala, economica, politica, educationala, institutional-administrativa, tehnica si tehnologica, ecologica, demografica, legislativa ale contextului in care apar, sunt valorizate, dezvoltate, puse in practica si evaluate. Ne propunem sa prezentam in continuare cateva dintre aceste elemente care dau contur contextului socio-economic american:



existenta unui foarte important sector privat in economie, care permite realizarea, impreuna cu sectorul public, limitat ca intindere, dar prezent in domenii de importanta strategica pentru economie si societate, a unei eficiente economii mixte, preocupata de performanta economica si manageriala;

predominarea absoluta a intreprinderilor mici si mijlocii, acestea reprezentand circa 98% din numarul total de firme americane;

dimensiunea foarte mare a pietei interne, asigurata de o populatie numeroasa, care prefera produsele si serviciile firmelor americane si nu pe cele oferite de companii straine. Pe aceasta piata firme din toate domeniile isi gasesc propriile oportunitati economice, acestea fiind interesate sa cultive valori precum consecventa, calitatea, perseverenta in inovare;

existenta unei clase de mijloc solida, numeroasa, in continua extindere, cu venituri constante cel putin, daca nu in continua crestere, care asigura stabilitatea economica, sociala, financiara a societatii americane;

dimensiunea redusa, ca proportie, comparativ cu alte tari, a pietei negre, neoficiale, care ar favoriza spalarea de bani proveniti din activitati ilicite;

legislatie economica stabila, simpla, coerenta, bazata pe o constitutie care, cu foarte putine amendamente, creeaza premisele functionarii unui sistem economico-social axat pe libertate si egalitate;

existenta unui puternic si variat sector bancar privat care sustine intregul sistem economic si social;

crearea si mentinerea in economie a unor zone de interventie a statului, in care rolul acestuia este acela de a regulariza anumite asimetrii, de a evita anumite pericole de natura a afecta intregul sistem. In acest fel se asigura conditiile firesti pentru evitarea crearii unor monopoluri care ar ingradi libera concurenta intre firme sau posibilitatea de a impune patronilor conditii salariale sau de lucru greu de suportat si cu efecte finale negative chiar pentru salariatii care impun respectivele conditii;

crearea si functionarea unor agentii guvernamentale care au rolul de a reglementa si de a controla unele activitati economice, precum comertul exterior, producerea si consumul de medicamente si droguri;

stabilitatea politica, asigurata prin existenta a doua partide puternice, care se succed la conducerea Statelor Unite ale Americii. Partidul Democrat , ostil marelui capital, militeaza pentru sustinerea intereselor clasei de mijloc, ale intreprinzatorilor, pentru protejarea categoriilor sociale dezavantajate de schimbarile care se produc in economie si in societate. Partidul Republican situeaza pe prim plan interesele economice ale agentilor economici puternici si acorda, in mod corespunzator, mai putina atentie protectiei sociale, egalitatii sanselor;

trecerea treptata de la economia de tip clasic, materiala, tangibila, contabila, la economia moderna, mentala, intangibila, sistemica, bazata pe cunostinte, pe rolul activ si dinamic al acestora in dezvoltarea economica si sociala.

Intrucat guvernul este implicat in unele laturi ale economiei acest sistem poate fi definit mai degraba ca o economie mixta. Guvernul influenteaza afacerile prin legislatie (legile antitrust), prin actiunile executivului precum si ale agentiilor administrative. Cele mai semnificative influente pot fi remarcate in domenii prioritare cum sunt: poluarea mediului ambiant, productia de energie, sanatatea, protectia consumatorului, invatamantul si relatiile management-sindicate.

Capitalismul american prezinta urmatoarele caracteristici:

a)      proprietatea privata – indeplineste doua functii. Prima se refera la plasarea puterii privind utilizarea resurselor productive in mainile indivizilor. A doua consta in faptul ca ea reprezinta stimulentul pentru acumularea de valoare.

b)      Motivatia pentru profit – semnifica dorinta de a desfasura o activitate economica pentru a obtine profit. In economia SUA managementul intreprinderii private stabileste cel mai eficient echilibru intre disponibilitatea, calitatea factorilor de productie si pret. Profitul reprezinta mecanismul central, cel mai important element de control al modului in care se desfasoara activitatile intr-o intreprindere.

c)      Piata si concurenta – piata este libera, consumatorii au o puternica influenta asupra a ceea ce se va produce prin puterea pe care o exercita cererea, iar producatorii influenteaza productia prin noile produse sau prin activitati promotionale. Politica nationala consta in incurajarea competitiei intre intreprinderi, fiind o modalitate de a mentine eficienta economiei.

d)      Natura relatiilor guvern-afaceri –

e)      Libertatea de alegere a consumatorilor –

Incadrarea contextului din Statele Unite ale Americii prin prisma abordarii managementului structurilor multiculturale elaborata de Geert Hofstede

Analiza contextului cultural - istoric si a contextului socio-cultural american prin prisma celor cinci dimensiuni culturale ale abordarii managementului structurilor multiculturale conduce la urmatoarele constatari:

atat societatea, cat si organizatiile americane se caracterizeaza printr-un puternic individualism, evidentiat prin libertate de actiune, initiativa, evolutia pe cont propriu, educatia intreprenoriala, curaj;



distanta fata de putere este redusa, existand sanse egale pentru toti cetatenii de a se pregati, de a infiinta organizatii, de a se realiza pe plan social sau profesional;

evitarea incertitudinii este medie spre puternica, urmare fireasca a preocuparii pentru cunoasterea si minimizarea riscului asociat unui viitor necunoscut, pentru formalizarea organizarii, pentru utilizarea strategiilor si a altor instrumente de planificare, pentru cultivarea si mentinerea avantajului concurential al persoanelor, al organizatiilor ori al produselor sau serviciilor;

masculinitatea, proprie societatii americane este puternica. Sunt valorizate elemente precum: diferentierea rolurilor din economie si din societate dintre femei si barbati, preocuparea pentru avere, cariera, putere decizionala, profit imediat. Femeile de afaceri sunt calauzite de aceleasi idei precum barbatii, ceea ce face din societatea americana un exemplu de evolutie cu sanse egale pentru ambele sexe;

3. Particularitatile managementului american

Managementul intreprinderilor din SUA este unul dintre cele mai copiate din lume, atat datorita performantelor acestor intreprinderi, dar mai ales ca urmare a faptului ca in contextul SUA au fost realizate cele mai numeroase cercetari, s-au pus in aplicare cele mai multe si variate sisteme, metode si tehnici de management.

a)      Stilul managerial

Managerii din SUA pretind a practica un management participativ, care insa este greu de explicat in contextul tendindintei lor spre operativitatea adoptarii deciziilor. In ciuda eforturilor companiilor americane in vederea adoptarii stilului participativ este necesara o perioada mai lunga de timp pina ce aceste schimbari complexe specifice acestui stil sa poata fi puse in aplicare. Stilul de management are la baza modelul anglo-saxon al capitalismului bazat pe reusita individului si a profitului pe termen scurt.

Stilul managerial manifesta o tendinta puternic autoritara determinata de ideologia ca statutul unei persoane este stabilit in exclusivitate de propriile performante in munca.

Managerii americani au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional, managerii americani au pus accent pe distinctia dintre activitatile manageriale si cele de executie. Aceasta distinctie a fost intarita de prejudecata ca managerii reprezinta si apara interesele proprietarilor, in timp ce restul salariatilor actioneaza impotriva acestora. Managerii si-au retinut anumite prerogative decizionale, precum dreptul de a aloca resursele si dreptul de a face recrutari si concedieri. Acest lucru a condus, in general, la reducerea participarii executantilor la procesele decizionale privind organizarea sau strategia firmei. Managerii de varf au responsabilitati in obtinerea rezultatelor la nivel organizational si au si autoritate totala. In acest context rezultatul este ca adoptarea deciziilor se face in exclusivitate de catre manageri, iar natura relatiilor in cadrul organizatiilor americane este de tipul autoritate-responsabilitate.

Nivelul redus de participare al angajatilor la procesul decizional a avut ca si rezultat formarea unui proces decizional centralizat in care predomina deciziile individuale. Ca urmare se poate observa in cadrul intreprinderilor americane o predominanta a structurilor ierarhice inalte cu accentuarea pozitiilor manageriale specializate pe natura obiectivelor urmarite de organizatie. Lantul de comanda este directionat de sus in jos, cu o specializare inalta a departamentului sau grupului de munca si o responsabilitate concentrata la nivelul managerilor pentru toate deciziile ce influenteaza munca si motivarea angajatilor.

Comunicarea interna in organizatiile americane se bazeaza pe schimbul de informatii pe suporti scrisi, tablouri de bord formalizate. Circularele, directivele si sugestiile scrise sunt omniprezente in cadrul firmei. Presiunea din partea actionarilor impune realizarea unor rapoarte regulate si actualizarea permanenta a previziunilor.

Reuniunile in intreprinderile americane prezinta unele particularitati: sunt centrate pe un obiectiv dat, se finalizeaza prin decizii concrete si solutii precise si sunt conduse de un presedinte de sedinta care nu este neaparat la cel mai inalt nivel ierarhic, dar care dispune de o capacitate recunoscuta de mediere. Intregul proces de comunicare este influentat si de distanta fata de putere redusa.

Comunicarea precisa, stilul simplu si clar se poate observa si in procesul de negociere unde americanii prezinta urmatoarele trasaturi:

Þ       Sunt individualisti, doresc sa negocieze singuri

Þ       Se comporta familiar inca de la inceput

Þ       Pun toate cartile pe masa chiar de la inceputul discutiei si apoi negociaza pe baza ofertei

Þ       Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii investitiilor sau a termenului de obtinere a rezultatelor

Þ       Ii deranjeaza tacerea sau momentele de pauza in timpul negocierilor

Þ       Sunt insistenti si considera ca intotdeauna exista o solutie

Þ       Privesc negocierea ca o problema ce se rezolva prin compromisuri

Þ       Considera stilul american ca fiind cel mai bun

Þ       Folosesc adeasea forta ca argument, respectiv votul majoritatii, si nu isi pierd timpul sa obtina consens

O forma specifica de management centrat pe activitatile de productie conturate in SUA, il reprezinta managementul integrat al productiei. In esenta acest tip de management reuneste, de o maniera interdependenta trei abordari manageriale eficace ale activitatii de productie:

Þ       Tehnologia de prelucrare – presupune realizarea activitatilor de productie avand la baza un solid fundament informatic.

Þ       Gestiunea stocurilor in timp real – asigura o diminuare substantiala a timpilor de stocare si aprovizionare, si concomitent a costurilor

Þ       Managementul calitatii totale – presupune perfectionarea continuua a activitatilor si a elementelor implicate in aceasta activitate si satisfacerea necesitatilor clientilor.

Scopul MIP = eliminarea barierelor dintre fazele, functiile si scopurile productiei pentru a crea un sistem centrat  pe obtinerea de valoare adaugata.

b) Politica de resurse umane

Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie tot atat de rapid. Insa a fi concediat nu reprezinta un stigmat. Americanii au tendinta de a schimba frecvent firma si locul de munca, din acest motiv firmele prefera sa schimbe personalul in functie de nevoi in loc sa investeasca in pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii in resursele umane sunt orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.



In managementul resurselor umane firmele americane isi stabilesc urmatorul scop general: imbunatatirea motivarii ca premisa de crestere a eficientei utilizarii resursei umane. In activitatile specifice managementului resursei umane sunt angajate trei categorii de persoane:

Prima care poarta intreaga responsabilitate in acest domeniu este reprezentata de managementul de nivel superior, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca. El este ajutat de directorii executivi in stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu.

A doua categorie este reprezentata de toti managerii organizatiei care pun in practica politica de resurse umane.

A treia categorie este reprezentata de departamentul de personal care are rolul activ in procesul de adoptare a deciziilor legate de resursa umana la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din perspectiva resurselor umane.

Individualismul agresiv este stapanit in interiorul organizatiei prin reguli stricte privind activitatea interna si circuitul documentelor.

Promovarea are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Varsta managerilor de varf sprijina conclizia conforma careia experienta joaca un rol important in promovarea in functii de conducere. Rezultatele unui studiu au demonstrat ca 75% dintre managerii de varf aveau cel putin 45 de ani cand au fost promovati.

Pregatirea in domeniul managementului se realizeaza in primul rand la nivel individual, in scoala unde se pun bazele gandirii economice. Diploma universitara este considerata de catre managerul american ca un punct de plecare indispensabil, completat ulterior printr-o pregatire in afaceri. Intreprinderile asigura ulterior o pregatire a personalului atat prin programe in afara intreprinderii, in scoli si universitati specializate, cat si in interiorul organizatiei. Intreprinderile americane nu se disting foarte mult de cele din alte tari, in ceea ce priveste organizarea acestei pregatiri in interior, decat prin maniera in care incearca sa se pastreze in cadrul intreprinderii ambianta universitara. Astfel daca in alte firme acestea poarta numele de centre de formare, in intreprinderile americane acestea sunt institutii, colegii campusuri universitare ale intreprinderii.

Motivarea managerilor si a salariatilor americani nu are conotatii complexe ca in cazul managerilor companiilor europene sau orientale, constand in general in recompense banesti. Acordarea de prime, de participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta principalele metode de motivare. Tinerii angajati sunt deseori motivati si de oportunitatile de promovare. Emotia competitiei si sansa de a demonstra capacitatea de a rezolva probleme satisfac aspiratiile multor tineri americani. Dar, spre deosebire de europeni, americanii au nevoie de receptivitate, de incurajare permanenta si de laude din partea superiorilor.

c)      Relatia cu sindicatele

Motivarea salariatilor americani pentru a deveni membri activi de sindicat este determinata de doua categorii de factori: economici si neeconomici.

Din categoria factorilor economici fac parte urmatorii: posibilitatea cresterii salariilor, garantarea locului de munca, obtinerea unor beneficii suplimentare privind pensionarea, imbunatatirea conditiilor de lucru, prelungirea duratei concediilor de odihna si in caz de imbolnavire profesionala, concurenta imigrantilor pentru un numar de locuri de munca in continua descrestere numerica, plata asigurarilor pentru sanatate.

Din categoria factorilor neeconomici fac parte: protejarea salariatilor fata de posibilele abuzuri ale managerilor sau proprietarilor, reprezentarea acestora in procesele decizionale care ii privesc, asigurarea unei posibilitati efective, formale si legale de comunicare cu managementul de nivel superior, nevoia fireasca de identificare cu un grup cultural.

Cu toate acestea, procentul salariatilor cuprinsi in forme de sindicalizare s-a diminuat in mod constant si in Statele Unite ale Americii, chiar daca ramane si astazi unul dintre cele mai ridicate din lume, de circa 45%.

Scaderea interesului salariatilor pentru sindicate a fost determinat de mai multi factori, dintre care ii retinem pe urmatorii, considerati ca esentiali: cresterea numarului de imigranti din toata lumea, sositi in Statele Unite ale Americii pentru a castiga cu orice pret banii pe care nu-i puteau obtine in tara de origine si care nu sunt deloc interesati de sindicate, care de fapt nici nu-i pot sustine; influentele de natura politica din ce in ce mai evidente in sindicatele puternice, reducerea continua rolului si a ponderii muncii manuale si cresterea rolului si a ponderii muncii automatizate, robotizate, informatizate in multe ramuri ale economiei americane.

In Statele Unite ale Americii functioneaza cele mai puternice sindicate din lume, ca urmare a faptului ca acestea sunt constituite pe criteriul apartenentei la un domeniu, o ramura sau o subramura de activitate, in mod separat pentru muncitori, respectiv celelalte categorii de salariati, precum si datorita numarului foarte mare de membri.

Relatiile dintre management si sindicate au un pronuntat caracter adversial, iar negocierile au rolul de a asigura compromisul necesar functionarii organizatiilor pe care sindicatele reunite intr-o ramura, subramura sau domeniu le reprezinta. Aceste negocieri se desfasoara mai intai la nivel de ramura subramura sau domeniu, intre conducerea sindicatului si reprezentanti ai managementului organizatiilor implicate, pentru stabilirea unor principii generale, iar apoi se desfasoara la nivelul fiecarei organizatii, intre conducerea locala a sindicatului si managementul de nivel superior al companiei respective, pentru a se detalia si particulariza principiile stabilite la primul nivel al negocierii. Se acorda atentie deosebita conditiilor de lucru si nivelului unora dintre componentele sistemului de salarizare, precum salariile, primele, sporurile.

In cazul esuarii negocierilor, sindicatele recurg la greva, adesea pe termen lung, pentru a sustine interesele propriilor membri. Grevele pot fi de lunga durata, gratie fondurilor importante de care dispun sindicatele si care sunt alocate sindicalistilor care pe durata grevei nu primesc salariul si nici celelalte drepturi negociate anterior declansarii conflictului colectiv de munca.

In concluzie, relatiile dintre management si sindicate reprezinta un punct slab pentru managementul american. Conflictele influenteaza in mod negativ rezultatele companiilor, ceea ce are un efect previzibil si pe termen lung.

d)      Etica in afaceri  

O trasatura de baza a culturii manageriale americane o reprezinta, in prezent, obtinerea consensului asupra  a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil. In ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe elaborarea si adoptarea codurilor de etica, avand ca obiectiv principal pastrarea consumatorilor, protejarea acestora si chiar a colectivitatii.

Aceste coduri de etica isi propun promovarea unor atitudini si comportamente adecvate in folosul angajatilor, dar si firmei, care sa permita reglarea situatiilor de criza prin intermediul unor sisteme de comunicare specifice. Nu trebuie neglijata importanta codurilor de etica pentru manageri fiind atat o modalitate de control, dar si un instrument de apreciere privind respectarea si modalitatea de indeplinire a responsabilitatilor.

Daca in SUA accentul se pune pe responsabilitatea sociala a firmei, Japonia promoveaza spiritul de echipa, iar Europa pune accent pe respectarea drepturilor omului.

In concluzie caracteristicile negative ale managementului american s-ar rezuma la:

Þ       Preferinta managerilor americani pentru castiguri masurabile si pe termen scurt in defavoarea investitiilor pe termen lung in activitatea de cercetare si in echipamente mai productive

Þ       Dezvoltarea activitatii prin fuziuni si achizitii si mai putin prin dezvoltarea si lansarea de produse noi si cucerirea de noi piete

Þ       Concentrarea managerilor asupra carierei proprii si mai putin asupra bunastarii firmei ca intreg

Þ       Pregatirea preponderent financiar-contabila a managerilor de varf, fapt ce face ca firma sa fie condusa pe baza cifrelor, fara a lua in considerarea caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei etc

Þ       Consumul inutil de timp si de bani in conflicte cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1671
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site