NOTIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTULLOR SI SURSE DE FINANTARE EUROPENE

NOTIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR SI SURSE DE FINANTARE EUROPENE

1. DEFINITIA SI TRASATURILE UNUI PROIECT.

Proiectul este o investitie de resurse pe o perioada determinata, avand ca scop realizarea unui obiectiv sau a unui set de obiective precise.

In alti termeni, un proiect este o idee de imbunatatire a unei stari de lucruri.

Astfel, proiectul nu este sinonim nici cu planul de afaceri (care trebuie sa evidentieze situatia unei organizatii si a mediului sau economic concurential la un moment dat), nici cu studiul de fezabilitate (care trebuie sa evidentieze necesitatea si avantajele implementarii ideii unui proiect).

Planificarea si realizarea activitatilor necesare pentru atingerea obiectivelor proiectului presupun utilizarea tehnicilor si instrumentelor specifice managementului proiectelor.

Elementele caracteristice ale unui proiect sunt:

Are un inceput si un final bine definite;

Implica un numar de activitati, evenimente si sarcini;

Utilizeaza o serie de resurse;

Are un anumit grad de autonomie fata de activitatile curente ale organizatiei;

Are ca scop o schimbare perceputa ca durabila de initiatorii sai.

Un proiect mai poate fi caracterizat prin:

v     Scop

Proiectul este o activitate cu un set bine precizat de obiective, este destul de complex pentru a putea fi divizat in sarcini care necesita coordonare si control al termenelor, succesiunii indeplinirii sarcinilor, costurilor si performantelor.

v     Ciclu de viata

Proiectele trec printr-o etapa lenta de initiere, cresc apoi rapid, ating apogeul, incep declinul si in final se incheie.

v     Interdependente

Proiectul interactioneaza cu operatiunile curente ale organizatiei si, adesea, cu alte proiecte.

v     Unicitate

Fiecare proiect contine elemente care il fac unic.

v     Conflict

Realizarea unui proiect presupune utilizarea unor resurse umane si materiale utilizate deja in cadrul departamentelor functionale ale organizatiei; foarte adesea, proiectul concureanza proiecte sau actiuni similare propuse sau derulate de alte organizatii.

2. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UTILIZARII MANAGEMENTULUI PROIECTELOR.

Termenul de management de proiect este de origine latina, dar el este cunoscut sub acceptiunea anglo-saxona care este cel mai des utilizata. Este de preferat folosirea denumirii de management de proiect celei de gestionare a proiectului sau conducerea proiectului deoarece acesta cuprinde simultan atat notiunea de gestionare cat si cea de conducere.1) Managementul de proiect este un proces dinamic, care utilizeaza resursele necesare realizarii proiectului pe baza unor constrangeri in vederea realizarii unor obiective bine definite.

Managementul pe proiecte permite:

un control foarte bun asupra utilizarii resurselor, fiind extrem de util in situatiile cand resursele disponibile in activitatea unei organizatii sunt restranse;

relatii mai bune cu clientii;

timpi redusi de dezvoltare a organizatiei, costuri mai mici, calitate mai inalta si marje de profit mai mari;

cresterea eficientei activitatii in ansamblul, prin orientarea spre rezultate, imbunatatirea coordonarii intredepartamentale si imbunatatirea moralului angajatilor.

Managementul pe proiecte poate duce, in acelasi timp, la:

cresterea complexitatii organizatiei;

aparitia unei tendinte mai accentuate de incalcare a unor componente ale politicii interne a firmei, dat fiind gradul ridicat de autonomie a personalului implicat in activitatile organizate pe baza de proiecte;

cresterea costurilor anumitor activitati, aparitia unor dificultati in organizare, utilizarea incompleta a personalului in intervalul de timp dintre finalizarea unui proiect si initierea urmatorului proiect.

Asadar, managementul proiectelor este o activitate complexa, care necesita respectarea anumitor algoritmi specifici.Reusita unui proiect depinde de masura in care organizatia initiatoare reuseste sa evite (sau sa reduca la minim) efectele actiunii unor factori interni si externi.

A.     Factori interni:

evaluarea eronata a bazei de resurse disponibile pentru derularea proiectului;

planificarea defectuoasa a activitatilor din cadrul proiectului (sau a activitatilor de realizare a cererii de finantare, ceea ce are un impact negativ asupra posibilitatilor de planificare si de realizare a activitatilor din cadrul proiectelor);

probleme legate de aprovizionare;

lipsa de resurse (fonduri sau personal calificat);

ineficienta organizatorica.

B.     Factori externi:

factori naturali (dezastre naturale);

influente economice externe (de exemplu, modificarea nefavorabila a cursului de schimb a monedei utilizate in cadrul proiectului);

relatia oamenilor afectati de proiect;

lipsa de vointa politica in implementarea unor masuri de politica in implementarea unor masuri de politica economica sau sociala necesare pentru derularea in bune conditii a proiectului;

nepotrivirea culturala dintre obiectivele si activitatile proiectului si mediul in care se desfasoara proiectul, care apare ca urmare a nerecunoasterii specificului local. Astfel de neconcordante duc la respingerea proiectului de catre beneficiarii carora le este adresat proiectul.

De la constituirea Comunitatilor Europene, au fost puse bazele mai multor institutii bancare 2), adoptandu-se in acelasi timp si masurile necesare pentru dezvoltarea si consolidarea lor.3).

Pentru a facilita procesele complexe ale dezvoltarii economice in tarile membre si in scopul spijinirii proceselor de aderare si integrare in Uniunea Europeana au fost create si cateva fonduri europene, intre care amintim:

Fondul European de Orientare si Garantie Agricola;

Fondul European de Dezvoltare Regionala;

Fondul Social European si Fondul European de Investisii;

Fondul de coeziune;

Fondurile de preaderare.4)

In continuare vom reveni cu o scurta prezentare a celor enumerate mai sus.

3. INSTITUTII DE FINANTARE ALE UNIUNII EUROPENE

Banca Europeana de Investitii (B.E.I.)

Aceasta institutie bancara europeana a fost infiintata la 1 ianuarie 1958, cu sediul la Luxemburg. In baza reglementarilor stipulate prin Tratatul de la Roma din 1957 5), Banca Europeana de Investitii apare ca "instrumentul bancar al Uniunii Europene".

In baza Tratatului CE Banca Europeana de Investitii (B.E.I.) contribuie 6) la dezvoltarea echilibrata a pietei comune in interesul Comunitatii.

Banca Europeana de Investitii faciliteaza:7)

proiecte pentru punerea in valoare a regiunilor mai putin dezvoltate;

proiecte pentru modernizarea sau conversia intreprinderilor sau crearea de activitati noi, ca urmare a stabilitatii progresive a pietei comune;

proiecte de interes comun pentru mai multe state membre ( implicand investitii importante, greu de acoperit din resursele nationale ale statelor membre).

Din anul 1990, Banca Europeana de Investitii acorda imprumuturi pentru promovarea si realizarea unor proiecte in tarile Central si Est Europene, care sunt candidate la aderarea si integrarea in Uniunea Europeana. In acelasi timp, Banca finanteaza proiecte in alte tari, legate prin parteneriat economic cu Uniunea Europeana.8)

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.)

Aparitia si rolul B.E.R.D.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.) a fost infiintata la 15 aprilie 1994. Mandatul bancii este sa ajute trecerea la o econimie de piata si sa promoveze initiativa privata in tarile din centrul si estul Europei si Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.) ce aplica principiile pluripartidismului democratic si ale economiei de piata.

B.E.R.D. ajuta la implementarea reformelor structurale si pe sectoare economice, promovarea concurentei (competitiei), definitivarea procesului de privatizare si libera initiativa, tinand cont de nevoile fiecarei tari in diferite stadii ale tranzitiei. Prin investitiile sale B.E.R.D. stimuleaza activitatea sectorului privat, intarirea institutiilor financiare, a sistemelor juridice si dezvoltarea infrastructurii necesare sprijinirii sectorului particular (privat). Pentru a-si indeplini rolul sau catalizator al schimbarii, banca incurajeaza cofinantarea si investitiile straine directe din sectorul public sau privat, ajuta la mobilizarea capitalului intern si furnizeaza cooperare tehnica (suport tehnic) in cele mai importante domenii economice. B.E.R.D. lucreaza in stransa cooperare cu alte institutii financiare internationale si cu organizatii nationale si internationale. In toate actiunile sale, B.E.R.D. promoveaza o dezvoltare ecologica.

Domenii de finantare ale B.E.R.D

a) Finantarea proiectelor in domeniul telecomunicatiilor

b) Finantarea proiectelor in domeniul transporturilor

c) Finantarea proiectelor in domeniul energetic

d) Finantarea altor sectoare-cheie de catre B.E.R.D.

Ø      Resursele naturale

Ø      Finantarea proiectelor in domeniul agricol

Ø      Finantari in domeniile proprietatii, turismului si navigatiei

Ø      Productia industriala si distributia

Ø      Protectia nucleara

4. FONDURILE DE FINANTARE ALE UNIUNII EUROPENE

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (F.E.R.D.)

Acest fond a fost creat in anul 1975, in scopul finantarii zonelor defavorizate si reducerii dezechilibrelor existente in prezent intre diferite regiuni ale Uniunii Europene. 20) O data cu aderarea Danemarcei, Irlandei si Regatului Unit, la 1 ianuarie 1973, Comunitatea Europeana s-a extins si s-a simtit tot mai acut nevoia unui instrument specific de sprijin in domeniul dezvoltarii regionale. Acutizarea acestei nevoi a fost generata atat de cresterea decalajelor de  dezvoltare dintre regiunile componente ale Comunitatii, cat si de gasirea unor sisteme compensatorii la deja complicata politica agricola. Prin crearea F.E.D.R. a fost definita o politica regionala la nivel comunitar si a devenit in scurt timp cea mai importanta componenta a sprijinului structural.

F.E.D.R. are urmatoarele domenii de interventie:

investitiile productive in vederea crearii si mentinerii unor locuri de munca durabile;

investitiile in infrastructura necesara dezvoltarii economiei (retele, educatie, sanatate);

dezvoltarea potentialului intern al regiunilor prin stimularea proiectelor de dezvoltare locala si a I.M.M.-urilor, inclusiv prin actiuni in domeniul cercetarii-dezvoltarii, prin stimularea actiunilor inovatoare si a turismului;

acordarea de asistenta tehnica in vederea implementarii eficiente a masurilor de sprijin comunitar.

Fondul European de Investitii (F.E.I.)

Fondul European de Investitii, infiintat in 1994 (21) si gestionat de Comisia Europeana-urmareste reducerea somajului si relansarea cresterii economice. In prezent, Fondul are un capital de circa 2 miliarde euro finantand dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Fondul European de Investitii se afla in legatura cu Banca Europeana de Investitii si Fondul de Coeziune (C.F.) constituit pentru programe menite sa ajute statele sa satisfaca criteriile de convergenta de la Maastricht.

Fondul de Coeziune

In contextul politicii de dezvoltare regionala a Uniunii Europene, scopul principal al Fondului de Coeziune consta in asistenta tarilor cu dificultati economice pentru a face posibila aderarea lor la Uniunea Economica si Monetara. Resursele acestui fond sunt alocate in doua sectoare: mediu si retele de transport transeuropene.

Exista doua cerinte care conditioneaza accesul la Fondul de Coeziune:

tarile beneficiare trebuie sa aiba un nivel al venitului pe locuitor sub 90% fata de media comunitara;

statele beneficiare trebuie sa aiba un program menit sa satisfaca conditiile convergentei economice, asa cum este stailit in articolul 104 c al Tratului C.E.

Aceste conditii urmaresc evitarea dezechilibrului economic, mai ales a deficitului public excesiv. Caracteristic acestui fond este faptul ca el nu este afectat de asa-numitul principiu al suplimentarii.

4.4 Fondul European pentru Orientare si Garantie Agricola (F.E.O.G.A.)

Acest fond este definit de a fi ,,instrumentul de finantare a Politicii Agricole Comune (P.A.C.)" ,(23) vizand sustinerea pietei produselor agricole si restructurarea agriculturii comunitare. (24)

Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (F.E.O.G.A.) are doua componente principale:

una urmareste rationalizarea, modernizarea si ameliorarea structurilor din sectorul agricol (25) prin acordarea unor subventii corespunzatoare;

cealalta urmareste ,,sustinerea preturilor printr-o finantare adecvata" si ,,restituitii la export" prin care se asigura stabilitatea preturilor. (26)

In bugetul comunitar, sumele alocate agriculturii sunt substantiale, reprezentand circa 45%, adica peste 40 miliarde de euro pe an. (27)

5. FINANTAREA PROIECTELOR PRIN PROGRAMELE ECONOMICE DE PREADERARE

Uniunea Europeana sprijina financiar tarile din centrul si estul Europei in eforturile lor de aderare la Uniune. In acest sens au fost create asa-numitele ,,fonduri de preaderare"- PHARE, ISPA si SAPARD, programe pe care le vom avea in vedere in cele ce urmeaza.

Programul PHARE

PHARE este principalul ,,vehicul" prin care Uniunea Europeana isi dirijeaza asistenta tehnica si financiara catre tarile din Europa Centrala si de Est. Programele PHARE au fost lansate in 1989 pentru a sprijini reforma economica din Polonia si Ungaria.

Dupa Consiliul European de la Essen din decembrie 1994, PHARE a devenit principalul instrument financiar al tarilor : Bulgaria, Republica Ceha, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia.

Dezvoltarea institutionala presupune adaptarea si intarirea institutiilor democratice, administratiei publice si organizatiilor cu responsabilitati in implementarea legislatiei comunitare. Integrarea europeana include dezvoltarea structurilor relevante, a resurselor umane si abilitatilor manageriale adevacte.

Obiectivul sprijinului este aducerea industriei si infrastructuri tarilor candidate la standerdele Uniunii. Sprijinul investitional este acordat in special acelor domenii in care exista standarde comunitare: mediu, transport, energie, industrie, concurenta, standarde calitative ale produselor, conditiilor de munca.

Sprijinul se acorda astfel:

• sprijin pentru dezvoltarea regionala in vederea dezvoltarii de politici regionale, sociale si rurale similare cu cele din U.E.;
• sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii prin acordarea de fonduri nerambursabile si co-finantari alaturi de institutii financiare internationale (B.E.I., B.E.R.D., Banca Mondiala) pentru investitii de mare anvergura in infrastructura;
• sprijin pentru intreprinderi mici si mijlocii.

Incepand cu anul 2000, managementul acestor programe se modifica in sensul ca implica:

• concentrarea proiectelor si focalizarea lor pe directiile prioritare stabilite in acordurile de parteneriat;
• un management financiar mai riguros;
• crestere sensibila a dimensiunilor proiectelor;
• descentralizarea managementului de proiect in avantajul tarilor recipiente.

Dupa 2000, PHARE tinde sa se transforme intr-un fond structural menit sa incurajeze dezvoltarea economica. In acest sens, fondurile PHARE destinate investitiilor sunt acompaniate de multe ori de cofinantarea din partea unor institutii financiare internationale ca: Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii. Finantarea directa este astfel oferita in cadrul unor scheme in care sunt cooptate institutii financiare internationale. Astfel de scheme de creditare au fost puse in practica de exemplu pentru finantarea fermierilor sau a intreprinderilor mici si mijlocii. In general finantarea PHARE implica cofinantare locala pentru investitii.

In ceea ce priveste programarea, fiecare stat candidat a incheiat cu Uniunea Europeana un Parteneriat de Aderare care stabileste:

domeniile prioritare in care statul candidat trebuie sa inregistreze progrese;

modalitati prin care U.E. va sprijini finantarea acestor pregatiri.

In fiecare an Comisia Europeana semneaza cate un Memorandum Financiar cu fiecare stat candidat, in care sunt nominalizate proiectele ce urmeaza sa fie finantate.

Programul ISPA (30)

In baza strategiei intarite de pre-aderare adoptata cu ocazia reuniunii Consiliului Europen de la Luxemburg din decembrie 1997, Uniunea Europeana a decis acordarea, incepand cu anul 2000, a unor noi instrumente financiare de preaderare (ISPA si SAPARD), care suplimenteaza asistenta financiara nerambursabila acordata prin programul PHARE statelor candidate.

In perioada 2000-2006, Romania beneficiaza, prin acest instrument, de finantare nerambursabila de aproximativ 240 milioane euro anual, asigurandu-se pentru intreg intervalul de timp echilibru intre masurile din domeniul infrastructurii de mediu si transport.

Reglementarea Consiliului nr 1267/1999, stabileste criteriile de eligibilitate pentru finantare prin ISPA. Astfel se impune ca proiectele propuse sa:

prevada si co-finantare de la bugetul propriu (minim 25% din costul total);

asigure deplina conformitate cu normele si standardele Uniunii Europene;

aiba un impact semnificativ (bugetul proiectului trebuie sa depaseasca 5 milioane euro);

respecte prevederile legislatiei comunitare privind concurenta si ajutorul de stat.

Ca urmare a corelarii prevederilor legislative, a angajamentelor asumate si a analizelor specifice pentru fiecare domeniu, s-au definit sectoarele pentru care va fi acordata finantarea ISPA, si anume pentru:

sectiunea mediu: tratarea apei uzate, gestionarea deseurilor urbane si protectia calitatii aerului;

sectiunea transporturi: integrarea in retelele de transport europene, armonizarea legislatiei nationale cu prevederile comunitare si reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii existente.

In vederea crearii cadrului institutional necesar derularii programului ISPA a fost semnat, la data de 20 octombrie 2000, la Bucuresti, Memeorandumul de intelegere privind utilizarea Fondului National pentru ISPA, intre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana. (31)

Prin semnarea acestui document, Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice asigura functia de trezorerie centrala pentru asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene, obiectivele si atributiile sale, stabilite in contextul Programului ISPA il au Agentiile de implementare, stabilite prin Memorandumurile de Finantare, pentru:

sectiunea mediu: Directia Oficiul de Plati si Contractare Phare din cadrul Ministerului Finantelor Publice;

sectiunea transporturi: Agentia Nationala a Drumurilor si Caile Ferate Romane-CFR S.A.

Pentru implementarea masurilor propuse in cadrul Memorandumurilor de finantare, Agentiile de implementare  urmaresc realizarea urmatoarelor etape:

stabilirea planului de achizitii in cadrul caruia se definesc un numar de contracte de servicii si/sau lucrari;

definirea unei strategii de licitare, optandu-se pentru o licitatie deschisa (fara precalificare)-de regula pentru contractele de lucrari-sau restransa (cu precalificare)-in mod obligatoriu pentru servicii;

stabilirea surselor de finantare a contractelor. Astfel contractele pot fi finantate in paralel (fie prin ISPA, fie prin bugetul local sau imrumuturi BERD sau BEI).

Programul SAPARD (34)

Obiective si masuri avute in vedere

Special pre-Accesion Programe for Agriculture and Rural Development este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini tarile candidate in abordarea reformei structurale in sectorul agricol si in alte domenii legate de dezvoltare rurala, precum si in implementarea acquis-ului comunitar referitor la C.A.P. (Common Agrucultural Policy-Politica Agricola Comuna) si la legislasia aferenta. In perioada 2000-2006, Romania urmeaza sa primeasca 150 milioane euro/an, fiind cel de-al doilea mare beneficiar dupa Polonia. In plus, guvenul Romaniei va contribui cu suma de 50 milioane euro.

SAPARD finanteaza proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale. Romania a identificat patru masuri prioritare care urmeaza sa fie finantate in cadrul acestui program:

v     imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si pescaresti;

v     dezvoltarea si imbunatattirea infrastructurii rurale;

v     dezvoltarea economiei rurale (investitii in companiile cu profil agricol, diversificare economica, silvicultura);

v     dezvoltarea resurselor umane (imbunatatirea activitatii de instruire profesionala, asistenta tehnica, inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).

Elaborarea prioritatilor in cadrul strategiei de dezvoltare rurala se bazeaza pe urmatoarele doua principii importante:

v     puternica corelare intre prioritati, coreland masurile corespunzatoare fiecarei prioritati, mai ales in vederea obtinerii unor rezultate cumulate care sa asigure dezvoltarea lantului de productie, stabilizarea pietei agroalimentare si implicit o dezvoltare integrata a spatiului rural;

v     promovare prealabila a anumitor prioritati, care sa asigure dezvoltarea unor resurse in zonele cu potential, precum si o buna orientare si administrare a fondurilor programului.

In cadrul primului principiu, prioritatea numarul unu nu poate fi pe deplin dezvoltata fara o furnizare de materii prime agricole. Aceste resurse trebuie sa fie diversificate, stabile din punct de vedere cantitativ, de o calitate superioara si avand  preturi competitive.

In cadrul celui de al doilea principiu, Romania va furniza pe perioada primilor ani de derulare a Programului SAPARD implementarea proiectelor de infrastructura, necesare functionarii unei economii in spatiul rural.

Intr-o abordare mai detaliata axele prioritare ale programului SAPARD sunt:

A)    imbunatatirea accesului la piete si a competivitatii produselor agricole prelucrate;

B)     imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura;

C)    dezvoltarea economiei rurale;

D)    dezvoltarea resurselor umane.

Pentru toate aceste obiective strategice se va da prioritate investitiilor care permit implementarea acqus-ului comunitar.

Agentia SAPARD

Preluarea gestiunii Programului SAPARD, a presupus un proces complex de constructie institutionala si adaptare legislativa, avand ca obiectiv principal acreditarea Agentiei SAPARD si a intregului sistem de implementare si de management financiar al programului. Pentru ca Agentia SAPARD sa devina operationala si in consecinta sa poata derula fondurile Programului SAPARD, aceasta a trebuit sa fie acreditata la nivel national, dupa care a urmat acreditarea finala a Comisiei Europene si emiterea Deciziei C.E. privind conferirea menegementului asistentei decentralizate SAPARD. Alaturi de Agentia SAPARD, organismele delegate fac parte integranta din procesul de acreditare.

La initiativa Comisiei Europene, Fondul National si Agentia SAPARD au efectuat la Bruxelles, o prezentare a intregului sistem de implementare.

In scopul accelerarii procesului de acreditare a Agentiei SAPARD, Ministerul Integrarii Europene a organizat un cadru permanent de consultari directe cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, constand in misiuni de evaluare si reuniuni de lucru pe teme specifice Programului SAPARD, unde sunt puse la dispozitia potentialilor beneficiari, informatii despre modul de accesare a fondurilor.

Pana la sfarsitul anului 2001, au fost infiintate Centre de informare si in localitatile unde isi desfasoara activitatea Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. In cadrul campaniei de promovare, au fost, de asemenea, publicate materiale informative si au fost organizate seminarii de prezentare a Programului SAPARD.