PHARE si SAPARD

PHARE si SAPARD

OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CAPITOLULUI: Familiarizare studentilor cu programele SAPARD si PHARE si cu modalitatilor de a concepe si depune cereri de finantare pentru obtinerea finantarii nerambursabile

Cuvinte cheie: proiect, program, SAPARD, PHARE, finantare nerambursabila, cerere de finantare, ghidul solicitantului

Incepand cu anul 2000, Uniunea Europeana sprijina statele candidate din Europa Centrala si de Est) in eforturile acestora de pregatire pentru aderare prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA si SAPARD.

Programul SAPARD (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development - Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) sprijina* Romania pentru participarea la Politica Agricola Comuna (PAC) si Piata Interna a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele programului sunt: imbunatatirea vietii comunitatilor rurale, crearea unui sector competitiv de producere si prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de munca in mediul rural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale si asigurarea unei dezvoltari durabile a acestor regiuni.[4]

Avand in vedere ca la data de 31 iulie 2006 au fost epuizate fondurile Programului SAPARD alocate prin acordurile anuale de finantare pentru perioada 2000-2006, precum si faptul ca s-a depus un numar foarte mare de proiecte conforme care depasesc alocarea financiara a Programului, a fost necesara asigurarea de la bugetul de stat a cofinantarii publice nerambursabile pentru realizarea acestor proiecte de investitii, in conditii de sanse egale pentru toti beneficiarii Programului SAPARD si pentru aplicarea cerintelor acquis-ului comunitar in sectorul agroalimentar romanesc.

Astfel, Guvernul Romaniei a adoptat ordonanta de urgenta nr. 59 din 6 septembrie 2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinantarii publice nerambursabile pentru proiectele de investitii din cadrul Programului SAPARD. 

Programul SAPARD este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeana pentru a ajuta statele candidate (tarile care si-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeana) in procesul de pre-aderare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

APDRP (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) este autoritatea nationala responsabila de implementarea financiara si tehnica a Programului SAPARD.

Infiintata prin Ordonanta de Urgenta nr. 13 din 27 februarie 2006, Agentia are o unitate centrala,  opt Centre Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (C.R.P.D.R.P.) si cate un Oficiu Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (O.J.P.D.R.P.) in fiecare judet al tarii.

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a fost obligata ca incepand cu 1 august 2006 sa sisteze primirea cererilor de finantare pentru proiectele SAPARD, ca urmare a depasirii fondurilor alocate Romaniei prin Programul SAPARD.

Fondurile aferente acestui Program european se ridica la un total de 1,5 miliarde de euro, cererile de finantare fiind in luna iulie de peste 1,63 miliarde de euro. Incepand cu data de 01 iulie 2007, s-a modificat procedura de plata pentru proiectele SAPARD.

Ghidul solicitantului prezinta toate informatiile necesare cu privire la regulile de pregatire, depunere, selectie si implementare a proiectelor in cadrul Programului SAPARD. Ghidul Solicitantului se distribuie gratuit atat prin intermediul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (A.P.D.R.P.), sediul central si sediile Centrelor Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (C.R.P.D.R.P.), cat si prin intermediul urmatoarelor institutii:

     - Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

     - Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola

     - Oficiile Judetene de Consultanta Agricola

     - Agentiile de Dezvoltare Regionala

     - Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Cererea de finantare reprezinta solicitarea scrisa pe care potentialul beneficiar o inainteaza pentru obtinerea finantarii nerambursabile; din componenta acesteia fac parte integranta proiectul si documentele justificative necesare analizei proiectului.

Cererea de finantare este disponibila atat pe aceasta pagina cat si la Centrele Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (C.R.P.D.R.P.), impreuna cu Ghidul Solicitantului.

Formularul cererii de finantare impreuna cu instructiunile de completare se distribuie, atat prin intermediul Agentiei SAPARD, sediul central si sediile Centrelor Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (C.R.P.D.R.P.), cat si prin intermediul urmatoarelor institutii:

     - Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;

     - Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola;

     - Oficiile Judetene de Consultanta Agricola;

     - Agentiile de Dezvoltare Regionala;

     - Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Cererile de finantare se vor depune in sesiuni lunare, intre prima si ultima zi lucratoare a lunii respective, inclusiv, depunerile desfasurandu-se continuu pana cand fondurile vor fi utilizate integral.

Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este documentul de baza care va contribui la implementarea aquis-ului comunitar in perioada de pre-aderare a Romaniei si este elaborat conform Reglementarii (C.E.) 1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare si Reglementarii nr. 2759/1999 care stabileste regulile pentru aplicarea Reglementarii nr. 1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare.

In viitor accentul in agricultura si in spatiul rural se va pune pe prioritatile identificate pentru perioada de pre-aderare, cum ar fi: imbunatatirea structurilor de prelucrare si marketing a produselor agricole si piscicole, controlul calitatii alimentelor, ca si controlul veterinar si fito-sanitar; imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura; dezvoltarea economiei rurale si a resurselor umane. Va fi esential sa fie finantate proiecte de dezvoltare rurala integrate, care sa fie aplicate la nivel de comuna (NUTS 5), asigurandu-se astfel premise pentru un nou comportament antreprenorial si pentru desfasurarea unor activitati in acord cu cerintele de mediu. Fondurile acordate conform reglementarilor UE, asigura pregatirea treptata a fermierilor si procesatorilor romani pentru a putea opera pe piata UE. Scopul principal este de a asigura crearea unor produse competitive si de a se evita efectele negative ce pot aparea daca Romania nu este pregatita din punct de vedere economic, institutional si legislativ pentru aderare.

O data cu intrarea in Uniunea Europeana* programul SAPARD a fost incheiat, in prezent putand fi accesate Fondurile Europene:

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala,

Fondul European pentru Pescuit,

Programul-ghid de crestere a competitivitatii Produselor Alimentare,

Fermier in Uniunea Europeana.

Programul PHARE a fost creat la inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria, primele doua tari din regiune care au renuntat la comunism si economia centralizata. Scopul sau era de a ajuta aceste doua tari in procesul de tranzitie de la regimul comunist la cel democratic (de aici si numele sau: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstructia Economiei). Pe masura ce alte state din centrul si estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, in program. Astfel, in 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile PHARE: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia), Albania, Bosnia- Hertegovina si Fosta Republica Iugoslava Macedonia.[5]

Din 2000, cele trei state din partea vestica a Balcanilor au fost incluse in programul CARDS (Asistenta Comunitara pentru Reconstructia, Dezvoltarea si Stabilitatea Balcanilor), PHARE devenind un instrument concentrat exclusiv pe sustinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrala si de Est.

Din 2004, beneficiaza de asistenta PHARE numai Romania si Bulgaria. Celelalte doua tari candidate (Croatia si Turcia) beneficiaza si ele de asistenta de pre-aderare din partea Uniunii, dar prin intermediul unor instrumente separate. Firme din aceste trei tari pot participa insa la licitatii legate de proiectele PHARE.

       PHARE se concentreaza pe trei domenii principale:

  1. consolidarea administratiei si institutiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii ("Dezvoltare institutionala");

  2. sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE ("Investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare");

  3. promovarea coeziunii economice si sociale ("Investitii in coeziune economica si sociala").

Programul Phare Coeziunea Economica si Sociala 2004 - 2006,

Dezvoltarea Infrastructurii Regionale

Programul PHARE 2004 - 2006,[6] componenta de Infrastructura Regionala, este un program multi - anul prin intermediul caruia vor fi finantate proiecte care se incadreaza in prioritatile regionale identificate in Planul de Dezvoltare Regionala si in Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006.

Obiectivul general al acestui program este de a sprijini Guvernul Romaniei in implementarea unei politici multi - anuale integrate de dezvoltare regionala in sectoarele prioritare, in vederea imbunatatirii potentialului economic si social autohton a celor 8 regiuni de dezvoltare, in concordanta cu Planul National de Dezvoltare.

Obiectivele specifice ce se urmaresc a fi obtinute prin aceste masuri integrate sunt urmatoarele:

reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de turism, precum si a infrastructurii istorice si culturale, si asigurarea cailor de acces la aceste facilitati;

imbunatatirea si reabilitarea infrastructurii regionale de transport, pentru a include sosele de centura, drumuri judetene;

reabilitarea si imbunatatirea zonelor industriale, inclusiv ecologizarea si cresterea calitatii mediului si asigurarea cailor de acces la aceste facilitati;

dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru a imbunatatii accesul la pietele, informatiile, serviciile si tehnologiile existente, avand ca scop imbunatatirea competitivitatii de afaceri.

La nivel national, a fost stabilita o alocare indicativa pentru fiecare dintre cele 4 domenii, dupa cum urmeaza:

In conformitate cu datele financiare estimate in Planul National de Dezvoltare 2004 - 2005 si in documentul de programare Phare 2004 - 2006 Coeziune Economica Sociala, alocarea fondurilor Phare pe fiecare an este:

Din totalul de mai sus, Regiunii Vest ii este alocat procentul de 8,84% din valoarea de mai sus si anume 12,77milioane euro. La aceasta suma se mai adauga si co - finantarea din Fondul National 33%, ceea ce duce la un total de 17,85 milioane euro la nivelul Regiunii Vest.

Valoarea eligibila minima a unui proiect este de 2 milioane euro. Valoarea maxima a finantarii nerambursabile este de 6,650 milioane euro (din care 5 milioane euro din fonduri Phare si 1,65 milioane euro din Fondul National), la care se adauga minim 10% co-finantare proprie.

Termenul limita de depunere a proiectelor de infrastructura mare in vederea realizarii preselectiei regionale a fost 28 ianuarie 2005, termen pana la care au fost depuse 31 de proiecte.

Centralizator - numarul de proiecte depuse in cadrul programului phare 2004 - 2006, dispunere pe judete

Nota: Proiectul "Reabilitare drum judetean DJ 572 km 34 + 940 - 128 + 519 intre localitatile Berzovia (judetul Caras Severin) - Buzias (judetul Timis) - Lipova (judetul Arad)" este realizat in parteneriat - Consiliul Judetean Timis - Consiliul Judetean Arad - Consiliul Judetean Caras - Severin.

Centralizator - proiecte depuse pe domenii de activitate

In perioada 5 aprilie - 7 mai 2005,[7] a avut loc procesul de preselectie la nivel regional a proiectelor din cadrul Programului Phare 2004 - 2006, Dezvoltarea Infrastructurii Regionale. Raportul de preselectie, impreuna cu lista de proiecte, a fost aprobat in cadrul sedintei Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Vest din data de 30 mai 2005.

Rezultatele procesului de preselectie au fost urmatoarele: din 31 de proiecte depuse in cadrul Programului Phare 2004 - 2006, Dezvoltarea Infrastructurii Regionale:

Ø 1 proiect neglijabil;

Ø 3 proiecte necomforme;

Ø 2 proiecte nu au obtinut punctajul minim necesar de 50 de puncte pentru a putea fi evaluate la faza nationala;

Ø 25 proiecte au obtinut peste 50 de puncte si se afla pe lista proiectelor de infrastructura preselectate la nivel regional.

In perioada 06 - 23 iunie 2005, au fost efectuate vizite la amplasamentele celor 25 de proiecte care au obtinut peste 50 de puncte. In urma acestor vizite s-a constatat conformitatea dintre proiectele depuse de fiecare aplicant si situatia de pe teren si au fost realizate Rapoarte de Site Visit, prin care toate proiectele aflate pe lista proiectelor aprobate prin Raportul de Preselectie au fost recomandate spre a fi dezvoltate in vederea evaluarii la nivel national.

In urma evaluarii la nivel national, au fost propuse spre finantare un numar de 3 proiecte.

O echipa de experti din partea firmei de Asistenta Tehnica PLANET au venit in Regiunea de Vest si au studiat proiectele preselectate, cu scopul de a realiza cate un raport individual pentru fiecare proiect.

In urma acestui proces a rezultat cate un raport pentru fiecare proiect aflat in lista, urmand ca din acel moment beneficiarii sa aiba 2 luni pentru a-si modifica documentatiile, inainte de a le depune la Ministerul Integrarii Europene, unde a avut loc ulterior evaluarea nationala a intregului portofoliu de proiecte, care, la nivel national, a cuprins 160 de proiecte. Procesul de evaluare nationala a proiectelor a avut loc la sfarsitul lunii octombrie 2005.

Ghidul solicitantului - punctul de vedere in pregatirea proiectelor

Pentru gestionarea Fondurilor Structurale si de Coeziune disponibile pentru Romania in perioada 2007 - 2013 au fost create mai multe categorii de documente care contin prioritati, obiective, operatiuni ce urmeaza a primi finantare, precum si procedurile aferente. Este vorba despre: Cadrul Strategic National de Referinta, programe operationale, documente cadru de implementare si ghiduri ale solicitantilor de finantare. Fiecare dintre aceste documente are importanta lui dar, pentru cei care vor sa pregateasca proiecte, ghidul solicitantului poate fi considerat punctul de plecare.

Ghidul solicitantului este acel document, pregatit de autoritatea de management a unui program operational, care contine regulile de accesare a fondurilor aferente unui domeniu de interventie / axa prioritara din respectivul program operational.

In detaliu, ghidul solicitantului se refera la:

cine poate primi finantare (eligibiltatea solicitantului);

ce fel de proiecte se finanteaza (eligibiltatea proiectelor);

cum se completeaza cererea de finantare;

ce documente trebuie anexate la cererea de finantare, in vederea completarii dosarului de finantare;

care sunt criteriile dupa care vor fi evaluate si selectate proiectele depuse;

unde si cand se depun proiectele;

cum arata documentele ce contin clauze contractuale s.a.

Autoritatea de management a fiecarui program operational urmeaza a realiza ghiduri ale solicitantului de fiecare data cand lanseaza o "licitatie de proiecte".

Uneori, ghidul solicitantului poate suferi modificari chiar in perioada depunerii proiectelor. In acest sens, autoritatile elaboreaza asa - numitele "corrigendum". De aceea trebuie urmarite permanent site-urile autoritatilor de management si organismelor intermediare.

Detalii despre controlul utilizarii fondurilor structurale

Nu de putine ori, cei care au mai avut experiente in utilizarea fondurilor europene au fost de-a dreptul ingroziti de faptul ca accesarea acestor fonduri aduce, pe langa birocratia aferenta completarii unei serii de formulare, teama ca banii primiti pot fi oricand ceruti inapoi din cauza ca autoritatile par sa gaseasca la tot pasul nereguli in cheltuirea lor.

Utilizarea corecta a fondurilor europene reprezinta intr-adevar, o grija a autoritatilor care acorda finantari pentru ca si ele la randul lor, trebuie sa "dea socoteala" autoritatilor de la Bruxelles (Comisia Europeana, Curtea de Conturi a UE s.a.) asupra corectitudinii utilizarii fondurilor europene.

Autoritatile de control cu care va puteti intalni in calitate de beneficiari ai fondurilor structurale - fie ca sunt din partea autoritatii de management, fie de la Departamentul pentru Lupta Anti Frauda sau Autoritatea de Audit - au in comun anumite elemente pe care e util sa le cunoasteti, pentru a evita astfel eventualele neintelegeri care pot surveni in relatia cu acestia.

Astfel, conform normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 79 / 2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, efectuarea unui control trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

autoritatea care vine in control trebuie sa comunice celui verificat, cu cel putin cinci zile lucratoare inaintea declansarii actiunii de verificare, componenta nominala a echipei de control, durata activitatilor de verificare (care nu poate depasi 90 de zile) si mandatul privind obiectul verificarilor, stabilirea prejudiciului si a debitorilor. Numai in cazuri justificate, pe baza unor sesizari, autoritatile de control pot decide sa nu comunice efectuarea vizitei de verificare;

verificarile se finalizeaza prin intocmirea unui proces - verbal de constatare. In situatia in care se constata ca fondurile nu au fost cheltuite conform destinatiei aprobate, in acest proces - verbal se consemneaza suma care trebuie restituita de catre beneficiar. Acest proces - verbal constituie titlu de creanta, insemnand ca beneficiarul are obligatia de a achita suma respectiva fara ca o instanta de judecata sa se mai pronunte in acest sens.

In functie de data comunicarii titlului de creanta, termenul de plata este:

data de 5 a lunii urmatoare, daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna;

data de 20 a lunii urmatoare, daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna.

Daca cei vizati nu platesc in termenul legal, vor trebui sa achite si majorari de intarziere. Acestea se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de plata si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

Organizatiile supuse verificarii au obligatia de a prezenta, la termenele stabilite, toate datele si documentele solicitate, precum si tot sprijinul necesar pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de verificare.

Cum se face evaluarea unui proiect

Nu de putine ori, cei care au completat o cerere de finantare s-au intrebat, probabil, ce anume si cum trebuie sa scrie, astfel incat sa fie cat mai convingatori si sa poata obtine finantarea de care au nevoie. Oare care sunt elementele pe care le iau in calcul evaluatorii cand analizeaza un dosar de finantare? Care sunt ingredientele necesare pentru a elabora un proiect de succes?

Odata depus la autoritatile competente pentru gestionarea Fondurilor Structurale si de Coeziune (organisme intermediare sau autoritati de management), un proiect trece prin mai multe etape de evaluare, deopotriva de importante, intrucat fiecare dintre acestea este eliminatorie.

Etapele de evaluare sunt:

Verificarea conformitatii administrative a dosarului de finantare.

Verificarea eligibilitatii beneficiarului si a proiectului.

Verificarea tehnica si financiara a proiectului.

Evaluarea strategica a proiectului.

Verificarea conformitatii administrative presupune, in principal, verificarea existentei si a respectarii formatului cererii de finantare si a anexelor acesteia. De asemenea, se verifica valabilitatea documentelor solicitate de autoritati (ex.: certificat fiscal). Finantatorul poate solicita informatii suplimentare / clarificari care trebuie transmise de catre beneficiar in conditiile si pana la termenul - limita precizat de autoritati. Faptul ca beneficiarul nu poate furniza clarificarile respective sau le transmite tarziu conduce la respingerea cererii de finantare.

Verificarea eligibilitatii beneficiarului si a proiectului. Eligibilitatea beneficiarului presupune, in principal, ca solicitantul de finantare se incadreaza in categoriile beneficiarilor enumerati in Ghidul solicitantului, ca acesta are capacitate operationala si financiara de implementare a proiectului.

In ceea ce priveste proiectul, eligibilitatea presupune atat verificarea modalitatii in care contribuie el la indeplinirea obiectivului programului, cat si aspecte legate de durata de implementare, valoarea totala, modul in care proiectul contribuie la politicile orizontale: asigurarea egalitatii de sansa, protectia mediului, legislatia in domeniul achizitiilor publice si regulile privind ajutorul de stat.

Criteriile de eligibilitate enumerate in Ghidul solicitantului trebuie indeplinite cumulativ, in caz contrar proiectul fiind descalificat. De asemenea, solicitantul este exclus din procesul de evaluare si selectie in situatia in care se constata ca se face vinovat de inducerea grava in eroare a autoritatilor sau de trafic de influenta.

Verificarea tehnica si financiara a proiectului este etapa in care se verifica relevanta, fezabilitatea si sustenabilitatea proiectului propus, din punctul de vedere al activitatilor prevazute, al cheltuielilor bugetate, al resurselor umane si de alta natura, prevazute a fi utilizate.

In aceasta etapa, beneficiarul trebuie sa acumuleze un numar cat mai mare de puncte din numarul maxim, de regula 100, stabilit de autoritati.

Evaluarea strategica a proiectului. Proiectele finantate din Fonduri Structurale si de Coeziune trebuie sa demonstreze si faptul ca ele contribuie la realizarea strategiei de dezvoltare locala, precum si ca genereaza valoare adaugata, prin asigurarea complementaritatii cu alte investitii existente in regiunea respectiva.

In masura in care proiectul raspunde prioritatilor strategice ale regiunii, acesta se va plasa intre primele sau ultimele proiecte pe lista celor care urmeaza a primi finantare.

Acquis comunitar - legislatia Uniunii Europene si practicile institutionale de urmarire a aplicarii si respectarii acesteia.

Teme de dezbatere:

Ce intelegeti prin Programul SAPARD?

Ce reprezinta ghidul solicitantului si cererea de finantare?

Ce intelegeti prin Programul PHARE?

Descrieti obiectivele specifice ale Programului Phare Coeziune Economica si Sociala 2004-2006,

Prezentati pe scurt cum se face evaluarea unui proiect

Teme de control:

Elaborati un model de dosar de finantare pentru programul SAPARD

BIBLIOGRAFIE

1. Androceanu Armenia (coordonator), Managementul proiectelor cu finantare externa, Editura Universitara, Bucuresti, 2004,

2. Cristureanu Cristiana, Strategii si tranzactii in turismul international, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006

3. Lock Dennis, Management de proiect, Editura Codecs, Bucuresti, 2000,

4. www.adr5vest.ro

5. www.europa.eu

6. www.fern.org

7. www.finantare.ro

8. www.sapard.ro