Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

ORGANIZAREA, FINANTAREA SI MANAGEMENTUL INSTITUTULUI DE BOLI CARDIOVASCULARE SI TRANSPLANT

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



ORGANIZAREA, FINANTAREA SI MANAGEMENTUL INSTITUTULUI DE BOLI CARDIOVASCULARE SI TRANSPLANT

1. Scurt istoric a Institutului de Boli Cardiovasculare si Trasplant




Inceputurile chirurgiei cardiovasculare in Romania sunt legate de primele operatii de comisuroliza digitala mitrala pentru pacienti cu stenoza mitrala care au fost efectuate la Bucuresti de profesorul doctor Hortolomei si de echipa sa incepand din anul 1953. Ulterior acest gen de operatie incepe sa fie practicat in majoritatea centrelor universitare din tara incat in 1962 numarul total de operatii se apropia de o suta.

Primele activitati organizate de chirurgie cardiovasculara din centrul universitar Targu Mures dateaza din martie 1959 cand o echipa de chirurgi compusa din profesorul Papai Zoltan, profesorul Maros Tiberiu, profesorul Nicolae Hortolomei si profesorul Dan Setlacek, alaturi de medic primar cardiolog doctor Coman Kund Wilhelm, doctorul Bradu Fotiade, profesorul doctor George Litarcek, doctorul Kestenbaum Ervin si doctorul Haveli au efectuat in Clinica Chirurgie I prima operatie pe cord inchis pentru stenoza mitrala. In aprilie 1962 se alatura echipei de chirurgie cardiovasculara de la Targu Mures, sef lucr. Doctorul Ioan Pop D. Popa, de la I.M.F. Cluj, dupa un stagiu de specializare la Clinica de Chirurgie a Spitalului Fundeni. In noiembrie 1962 se transfera la Targu Mures doctorul Radu Deac, de la I.M.F. Cluj. Dupa un stagiu de pregatire la Spitalul Fundeni (1963-1964) sub indrumarea profesorului Dan Setlacek si doctorului Marian Ionescu efectueaza primele operatii de canal arterial persistent, coarctactie de aorta si by-pass vascular in colectivul profesorului doctor Papai Zoltan. Activitatea de cardiologie este continuata de doctorul Coman Kund Wilhelm si de doctorul Haldenwag Maria. Din 1964 la Statia Experimentala a I.M.F. Targu Mures se efectueaza primele operatii pe cord deschis cu circulatie extracorporeala si primele transplante cardiace ortopedice pe animale (Revista Medicala 1964). In 1966 ia fiinta Clinica Chirurgie II si Chirurgie Cardiovasculara sub conducerea conferentiarului doctor Ioan Pop D. Popa in care pe langa activitatea de chirurgie generala se dezvolta distinct specialitatea si colectivul de chirurgie cardiovasculara, crescand progresiv numarul de operatii de cord-inchis si vase periferice.

Dupa o pregatire de cativa ani, cu stagii de perfectionare efectuate in strainatate si dupa testari experimentale pe animale, la 5 aprilie 1973 se efectueaza prima operatie pe cord deschis in Targu Mures de catre un colectiv alcatuit din profesorul doctor Pop D. Popa, doctorul Radu Deac, doctorul Mihail Liebhart, doctorul Paul Ilnickz, doctorul Istvan Aczel si anestezistul doctor Istvan Kerek urmate de alte 16 asemenea operatii. Din octombrie 1974 profesorul doctor Pop D. Popa se transfera la Spitalul Clinic Fundeni Bucuresti unde preia Clinica de Chirurgie Cardiovasculara.

La 1 ianuarie 1975 este decizionata Sectia de Chirurgie Cardiovasculara ca unitate distincta in cadrul Clinicii Chirurgie II, iar din 1976 devine Clinica de Chirurgie Cardiovasculara prin separare ca disciplina distincta in cadrul I.M.F. Targu Mures, la conducerea ei fiind numit doctorul Radu Deac. Prin aparitia celui de al doilea centru de operatii pe cord deschis din Romania, la Targu Mures se creaza conditiile cresterii numarului de operatii cardiovasculare. Incepand cu anul 1973 activitatea de cardiologie este asigurata de doctorul Dan C. Bratu (viitorul profesor de medicina interna si cardiologie).

Dupa repetate vizite initial ale profesorului Cristian Barnard (1971), ulterior ale profesorului Marius Barnard (Spitalul Grote Schuur, Cape Town, Africa de Sud) (1976-1978), se diversifica interventiile pe cord-deschis, prin abordarea chirurgiei malformatiilor congenitale, a cardiopatiilor valvulare. Se infiinteaza un laborator de productie si testarea a valvelor cardiace tisulare, precum si patentarea unei valve tisulare de pericard bovin. Se dezvolta chirurgia coronariana prin efectuarea primelor operatii de by-pass aortocoronarian cu grefe venoase si arteriale.

Din 12 septembrie 1983 Clinica de Chirurgie Cardiovasculara functioneaza in noul sediu al Spitalului Clinic Judetean, cu 100 de paturi de spitalizare, bloc operator, terapie intensiva, laborator de cateterism cardiac si angiocardiografie separate, conditii in care numarul de operatii se diversifica si cresc pana la 500 operatii de cord

deschis anual. Intre anii 1990 si 1992 profesorul doctor Radu Deac efectueaza o specializare in transplantarea cardiaca la Departamentul de Chirurgie Cardio-Toracica al Universitatii din Pensylvania Philadelphia U.S.A. sub indrumarea profesorului Henry Edmunds si doctorului Verdi DiSesa.

In anul 1995 se infiinteaza centrele de medicina cardiovasculara din Romania, in Targu Mures fiind organizat Centrul de Boli Cardiovasculare pe structura Clinicii de Chirurgie Cardiovasculara (profesorul doctor Radu Deac), a Clinicii de Cardiologie (profesorul doctor Constantin Georgescu) si prin infiintarea Clinicii de Cardiologie Pediatrica (conferentiar doctor Rodica Toganel). Ulterior, in aceeasi structura se organizeaza Clinica Anestezie terapie Intensiva (doctor Istvan Kerek) si Clinica de Cardiologie Interventionala (doctor Ciprian Suciu) in acest fel aparand o unitate medicala specialazata ce dispune de 215 paturi cu personal de 332 angajati. In urma dezvoltarii unui proiect – credit USAID de colaborare cu Institutul International Humana, Louisville, Kentukz, U.S.A. au loc specializari ale unor echipe complexe din Centrul de Boli Cardiovasculare precum si vizite de instruire ale expertilor americani, concomitent cu o dotare tehnica suplimentara. Se creaza posibilitatea abordarii chirurgicale a complicatiilor infarctului, asistarea circulatorie cu balonul de contrapulsatie aortica, chirurgia prin abord minim invaziv si chirurgia coronariana pe cord batand.

La 14 noiembrie 1999, dupa trei recoltari succesive de cord de donator, se efectueaza primul transplant cardiac ortotopic la Targu Mures, initiindu-se activitatea celui de al doilea centru de transplant cardiac din Romania. Intre anul 1999 si anul 2005 se efectueaza un numar de 11 transplante cardiace, cu durata de viata de peste 6 ani posttransplant.

Din anul 2002 Centrul de Boli Cardiovasculare Targu Mures devine Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant avand in structura cinci sectii clinice si un Departament de Cercetare condus de biochimistul Dan Simionescu.

In anul 2002 Centrul de Boli Cardiovasculare din Targu Mures devine Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant cu urmatoarea structura:

-Clinica de Chirurgie Cardiovasculara

-Clinica de Cardiologie Adulti

-Sectia Clinica de Cardiologie Interventionala

-Laborator de Cateterism cardiac si angiocardiografie

-Clinica de Cardiologie Pediatrica

-Sectia Clinica de Anestezie si Terapie Intensiva Cardiaca

-Ambulator de Specialitate

-Serviciul Administrativ

Compartiment de Cercetare

Din luna mai 2005 decizionata in structura Institutului o noua sectie, Clinica de Chirurgie Cardiaca Pediatrica si Transplant a carei conducere este asigurata de doctorul Horatiu Suciu, dupa o specializare de 1 an la Centrul San Doanto din Milano, Italia, sub conducerea profesorului doctor Alessandro Frigiola.

In anul 2005 Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant Targu Mures aniverseaza 10 ani ca structura organizatorica si 32 ani de activitate in chirurgia cardiaca pe cord deschis.

Prezentarea si structura organizatorica

1. Prezentarea generala a Institutului de Boli Cardiovasculare si Transplant

Activitatea IBCvT Targu Mures se concentreaza pe urmatoarele activitati:

Diagnosticul si tratamentul bolilor cardiovasculare la adulti si copii

Cercetare clinica si experimentala

Activitatea didactica de instruire si specializare in domeniile medicinii cardiovaculare la nivel universitar si postuniversitar (studenti, rezidenti, medici specialisti, medici primari)

Programul de transplant

Tratamentul infarctului miocardiac prin procedee de cardiologie interventionala, PTCA primar (PCI)

Chirurgia cardiaca la sugari si copii mici

Chirurgia anevrismului ventricular postinfarct miocardiac

IBCvT beneficiaza de asistenta prespitaliceasca de urgenta asigurata de SMURD Targu Mures

Colaborarea cu Clinicile din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Targu Mures parte integrata a UMF Targu Mures (Chirurgie, Medicala, Cardiologie, Obstetrica si Ginecologie, Neonatologie).

Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant Targu Mures functioneaza in cladirea Spitalului judetean de Urgenta Mures plasat in partea nord-estica a orasului, intr-un cadru natural deosebit, in proximitatea Universitatii de Medicina si Farmacie. Structura initiala bazata pe Clinica de Chirurgie Cardiovasculara si Clinica de Cardiologie a fost dezvoltata continuu pe parcursul ultimului deceniu astfel incat in prezent I.B.Cv.T. are in componenta doua clinici de chirurgie, o clinica de A.T.I. cardiovasculara, trei clinici de cardiologie si trei laboratoare.

Organizarea pe compartimente

Clinica Chirurgie Cardiovasculara Adulti

Din anul 1983 Clinica Chirurgie Cardiovasculara functioneaza la nivelul 7 in corpurile de cladire A si B ale Spitalului Clinic Judetean de Urgenta. In prezent sectia este decizionata cu 35 paturi de spitalizare si dispune de trei saloane cu 6 paturi, trei rezerve cu 2 paturi si doua saloane postoperator cu 6 paturi. Clinica dispune de un Bloc Operator cu doua sali de operatii si spatiile anexe la nivelul 5, in corpul de cladire M pentru cazuri programate si o sala de operatii pentru urgente la acelasi nivel in corpul de cladire E. In cadrul blocului operator functioneaza si un compartiment de Circulatie Extracorporeala si Asistare Circulatorie. Ambulatoriul de specialitate functioneaza in cabinetul 4040 din Policlinica Judeteana.

Clinica de Chirurgie Cardiovasculara Pedriatica si Transplant Cardiac

Recent infiintata in luna mai 2005 Clinica de Chirurgie Cardiovasculara Pedriatica si Transplant este prima sectie cu profil chirurgical cardiovascular pediatric infiintata in Romania.

Decizionata cu un numar de 25 de paturi de spitalizare grupate in 4 saloane a cate 5 paturi si 5 paturi de spitalizare pentru compartimentul transplant, dispune de un Bloc Operator cu doua sali de operatie si o Terapie Intensiva cu doua saloane pentru copii si doua boxe pentru pacientii transplantati cardiac.

Clinica de Cardiologie Pediatrica

Clinica Cardiologie Pediatrica a Institutului de Boli Cardiovasculare si Transplant Targu Mures a fost infiintata la data de 1 aprilie 1996, fiind prima clinica de acest profil din Romania. Situata in corpul de cladire H si I al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Mures, la nivelul 3, are in componenta o sectie cu 40 de paturi pediatrice si 10 paturi de insotitori, din care 10 paturi de Terapie Intensiva in boxe de un pat si un salon de 3 paturi, cu 5 paturi insotitori. Clinica mai dispune de o Camera de Primire Urgente, Compartimentul de Explorari Functionale cu un cabinet de explorari cardiovasculare si un cabinet de explorari echocardiografice si un Ambulatoriu de Specialitate.

Clinica de Cardiologie Interventionala

Clinica Cardiologie Interventionala infiintata la 1 aprilie 1996 a fost prima unitate sanitara de acest gen din Romania. Situata la nivelul 7 (etaj 4) al corpului de cladire A al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta are o sectie cu 25 paturi din care 10 paturi Unitate de Terapie Intensiva Coronarieni. Compartimentul Explorari Functionale ale clinicii functioneaza la acelasi nivel fiind dotat pentru monitorizare holter, testarea capacitatii de efort, examinari echocardiografice si echo-doppler. Ambulatoriul de specialitate functioneaza in cabinetul 4028 al Policlinicii Judetene.

Clinica Cardiologie Adulti

Clinica Cardiologie Adulti este situata la nivelul 11, etaj 8, in corpurile de cladire D si E ale Spitalului Clinic Judetean de Urgenta si este decizionata ca o sectie de 55 paturi de spitalizare din care 10 paturi Unitate Terapie Intensiva Coronarieni. Clinica dispune de un Laborator de Explorari Functionale si un Laborator de Studii Electrofiziologie Cardiaca situate la acelasi nivel si un Ambulator de Specialitate situate in cabinetul 4089 al Policlinicii Judetene. Urgentele cardiologice sunt examinate si internate prin Camera de garda situate la parterul Spitalului Clinic Judetean.

Clinica Anestezie Terapie Intensiva Cardiaca

Clinica A.T.I. Cardiaca este situata in doua locatii: nivelul 5 (etaj 2) in corpul de cladire A al Spitalului Clinic de Urgenta – terapie intensiva cardiaca adulti si la nivelul 7 (etaj 5) in supraetajarea corpului M – terapia intensiva cardiaca pediatrica.

Compartimentul de Anestezie functioneaza in Blocurile Operatorii ale celor doua clinici de chirurgie cardiovasculara.

Compartimentul Terapie Intensiva Adulti dispune la nivelul 2 de trei saloane: unul cu 5 paturi, unul cu 4 paturi si unul cu un singur pat.

Compartimentul Terapie Intensiva Pediatrica si Transplant dispune la nivelul 5 de doua saloane cu cate 4 paturi si doua cu cate un pat pentru pacientii transplantati.

3. Finantarea la Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant

3.1 Surse de finantare

Conform legii spitalelor nr. 270/ 2003 cu modificarile ulterioare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de sanatate nr. 1220/89/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate finantarea Spitalelor din Romania functioneaza pe principiul finantarii integrale din venituri proprii, incadrandu-se in prevederile art. 62, alin (1) lit.c) din Legea nr.500/2002 privind finantele publice. Fiind unitati sanitare publice isi acopera cheltuielile curente si de capital din veniturile proprii realizate din prestari de servicii medicale, pe baza de contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate si din sumele primite de la bugetul de stat. Veniturile totale ale spitalelor pot cuprinde sumele provenite din donatii si sponsorizari, venituri din servicii medicale acordate la cererea persoanelor fizice sau juridice, venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice.

O componenta majora a reformei serviciilor de sanatate este cea privind sistemul de finantare, in cadrul acestuia spitalele avand un rol preponderent prin insasi faptul ca functionarea lor implica mari consumuri de resurse. O strategie echilibrata de reforma trebuie sa tina cont de faptul ca in continuare sectorul spitalicesc domina sistemul serviciilor de sanatate, facand necesara o distributie adecvata a resurselor in interiorul sistemului.

Dar absolutizarea pozitiei dominante a spitalului in detrimentul serviciilor medicale in asistenta medicala primara, asistenta medicala ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice si stomatologice, asistenta medicala de ingrijiri la domiciliu, de servicii medicale de urgenta si transport sanitar, de servicii de recuperare a sanatatii, de medicamente in tratamentul ambulatoriu, de dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau fiziologice precum si unitatile

medico-sociale, fara a tine cont de eficienta servicilor oferite si calitatea acestora, nu ar face decat sa accentueze neajunsurile actuale.

La Institutul de Boli Cardiovasculare sursele de finantare sunt dupa cum urmeaza:

v     Venituri din contracte incheiate cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate din care fac parte:

Serviciile spitalicesti:

- DRG - unde se are in vedere indicele de case-mix care reprezinta 1,6110 pe Institut; tariful pe bolnav in suma de 1714 RON; si numarul de bolnavi externati pe o perioada de timp

- investigatii paraclinice: sunt cateva categorii de investigatii care se efectueaza pe baza unor contracte cu Casa de Asigurari, contracte care se fac la inceputul anului cu un tarif negociat intre parti si cu un numar de investigatii admise in anul respectiv

- recuperarea cardiovasculara: aici este vorba de bolnavii cronici internati in clinica pe o perioada nu mai mult de 21 de zile si cu un tarif stabilit

- si spitalizarea pe zi care are tariful 1/3 din tariful pentru DRG

Ambulatoriu de specialitate: finantarea se face pe baza de puncte (1 punct = 0,64 lei), fiecare consultaiie fiind cotata cu un anumit numar de puncte. La sfarsitul lunii se emite factura pe serviciile respective si se trimite la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate impreuna cu alte documente justificative, documente ce cuprind datele de identificare a bolnavilor.

v     Programele de sanatate care sunt finantate de la Casa Nationala de Sanatate Programe Casa de Asigurari sunt:

Subprogramul 3 - Tratamentul bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculara si prin cardiologie interventionala si electrofiziologie.

v     Programele de sanatate care sunt finantate de la Minister sunt:

Programul 4 – Transplant de organe, tesuturi si celule

Transferuri de capital- Aparatura medicala, echipamente de comunicatii in urgenta

Transferuri de capital pentru reparatii capitale la spitale.

Subventii de la Buget de Stat:

Program 4 – Transplant de organe, tesuturi si celule

Transferuri pentru finantarea investitiilor la spitale.

v     Venituri proprii incasate

v     Donatii si sponsorizari incasate.

In functie de ponderea obtinuta pe anul 2007 avem clasificarea surselor de finantare:

- DRG - 92,7%

- BOLNAVII CRONICI - 1,07%

- SPITALIZAREA DE ZI - 5,41%

- INVESTIGATIILE PARACLINICE - 0,82%

Se impune realizarea unei legaturi stranse intre performanta spitalelor (oglindita cel mai bine pana in prezent prin finantarea pe baza de tarif pe caz rezolvat: sistem DRG), calitatea serviciilor medicale oferite si resursele financiare ce le sunt alocate. Sunt atinse astfel doua obiective: cel de politica sanitara – vizand principiul rambursarii in functie de performanta si un obiectiv tehnic – vizand elaborarea criterilor de performanta si a algoritmului de finantare dupa aceste criterii.

3. Finantarea prin DRG

Sistemul de clasificare in grupe de diagnostice (Diagnostic Related Groups – DRG) reprezinta, asa cum o arata si numele, o schema de clasificare a pacientilor in functie de diagnostic. Acest sistem este asemanator sistemului de clasificare internationala a bolilor (International Classification of Diseases – ICD), in care diagnosticele sunt clasificate in clase si subclase. Spre deosebire de acesta, in sistemul DRG se utilizeaza un criteriu suplimentar de clasificare, si anume costul resurselor consumate pentru ingrijirea pacientului. In acest fel, prin sistemul DRG, pacientii pot fi clasificati simultan atat dupa patologie cat si dupa costul ingrijirilor, ceea ce asigura posibilitatea de a asocia tipurile de pacienti cu cheltuielile spitalicesti efectuate.

Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se analizeaza caracteristicile fiecarui pacient externat: varsta, sex, durata de spitalizare, diagnostice principale si secundare, proceduri, starea la externare si greutatea la nastere (in cazul nou-nascutilor), iar in functie de acestea pacientii sunt clasificati intr-o categorie distincta (o grupa de diagnostice) .

Sistemul DRG muta paradigma functionarii unui spital de la nivelul resurselor si a procesului desfasurat spre rezultatele activitatilor, reflectate in pacientii tratati de spital. Astfel, sistemul DRG realizeaza o “fotografie” a rezultatelor spitalului. Grupele de diagnostice sunt concepute in lumina standardizarii rezultatelor spitalului (rezultate exprimate in termenii pacientilor externati, “omogenizati” in interiorul acestor grupe) si merg intr-o directie opusa aforismului “nu exista boli, ci bolnavi”.

Grupele de diagnostice au doua caracteristici esentiale:

o       omogenitatea clinica, adica intr-un anume DRG cazurile (pacientii) sunt similare, din punct de vedere clinic, dar nu identice

o       omogenitatea costurilor, adica fiecare DRG contine cazuri ce necesita un consum asemanator de resurse.

Grupele de diagnostice sunt de doua tipuri, medicale si chirurgicale, in functie de prezenta sau absenta unei interventii chirurgicale si sunt concepute pentru a acoperi patologia asociata pacientilor acuti ce solicita spitalizarea.

Pentru a putea clasifica fiecare pacient externat intr-o grupa de diagnostice sunt necesare parcurgerea a patru mari etape:

a)      disponibilizarea datelor clinice despre pacientii externati. Clasificarea DRG necesita obligatoriu 7 variabile pentru fiecare pacient: varsta, gen, durata de spitalizare, diagnostice principale si secundare, interventii chirurgicale sau alte proceduri efectuate, starea la externare, si greutatea la nastere (numai pentru nou-nascuti);



b)      codificarea datelor necesare (pentru diagnostice si proceduri), in vederea utilizarii unui limbaj standardizat pentru aceste variabile si pentru a putea fi folosite cu mai multa usurinta;

c)      colectarea sub forma electronica a acestor date clinice din foaia de observatie a pacientului;

Modalitatile de plata a serviciilor medicale spitalicesti contractate cu casele de asigurari de sanatate se stabilesc prin norme si pot fi, dupa caz:

a) tarif pe caz rezolvat: sistem DRG sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialitati;

b) buget stabilit pe titluri, articole si alineate de cheltuieli pe baza de indicatori specifici stabiliti prin norme pentru spitalele/sectiile

c) tarif pe serviciu medical.

Spitalele beneficiaza, de asemenea, si de:

a) sume aferente programelor de sanatate pentru medicamente si materiale sanitare specifice, pe baza unor contracte distincte incheiate cu casele de asigurari de sanatate

b) sume pentru serviciile medicale efectuate in dispensare TBC, laboratoare de sanatate mintala – stationar de zi, cabinete de planificare familiala, decontate din fondul aferent asistentei medicale ambulatorii de specialitate pentru specialitatile clinice, in conditiile stabilite prin norme;

c) sume pentru serviciile medicale efectuate in cabinete medicale de specialitate in: oncologie medicala, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, care se afla in structura spitalului ca unitati fara personalitate juridica, finantate din fondul alocat asistentei medicale ambulatorii de specialitate, pentru specialitatile clinice, in conditiile stabilite in norme;

d) sume pentru serviciile medicale efectuate in cabinetele medicale de specialitate in: boli infectioase, stationare de zi, structuri de primire urgente - unitate de primire urgente, compartiment de primire urgente, modul de urgenta, camera de garda - cabinet stomatologic pentru serviciile de urgenta, decontate din fondul aferent asistentei medicale spitalicesti, in conditiile stabilite prin norme;

e) sume pentru investigatii paraclinice efectuate in regim ambulatoriu conform prevederilor legale in vigoare pentru situatiile in care in zona respectiva nu sunt organizate laboratoare pentru investigatii paraclinice sau acestea exista dar nu se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate sau cele existente si aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate nu pot asigura in intregime necesarul de investigatii paraclinice; sume finantate din fondul alocat asistentei medicale ambulatorii de specialitate pentru serviciile medicale paraclinice, in conditiile stabilite prin norme;

f) sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, farmacistii si stomatologii rezidenti din anii 3-7, pentru medicii, stomatologii si farmacistii stagiari si pentru personalul din activitatea de cercetare, incadrati cu contract de munca in spital.

Valoarea totala contractata de casele de asigurari de sanatate cu spitalele se constituie din urmatoarele sume, dupa caz:

a) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face pe baza de tarif pe caz rezolvat: sistem DRG sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialitati, finantata din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

b) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face prin buget stabilit pe titluri, articole si alineate de cheltuieli pe baza indicatorilor specifici stabiliti prin norme pentru spitalele/sectiile pentru care nu se incadreaza in prevederile lit.a), finantata din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

c) suma aferenta programelor de sanatate pentru medicamente si materiale sanitare specifice, finantata din fondul alocat pentru programele nationale de sanatate, care face obiectul unui contract distinct;

d) sume pentru serviciile medicale efectuate in dispensare TBC, laboratoare de sanatate mintala - stationar de zi, cabinete de planificare familiala, care se afla in structura spitalului ca unitati fara personalitate juridica, stabilite in raport cu cheltuielile de personal si cheltuielile de intretinere si functionare ale dispensarelor TBC si laboratoarelor de sanatate mintala - stationar de zi, cabinetelor de planificare familiala, finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice;

e) sume pentru serviciile medicale efectuate in cabinete medicale de specialitate in: oncologie medicala, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, care se afla in structura spitalului ca unitati fara personalitate juridica, finantate din fondul alocat asistentei medicale ambulatorii de specialitate, pentru specialitatile clinice;

f) sume pentru serviciile medicale efectuate in cabinete medicale de specialitate in: boli infectioase, stationare de zi, structuri de primire urgente - unitate de primire urgente, compartiment de primire urgente, modul de urgenta, camera de garda - cabinet stomatologic pentru serviciile de urgenta, care se afla in structura spitalului ca unitati fara personalitate juridica, stabilite in raport cu cheltuielile de personal si cheltuielile de intretinere si functionare, finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

g) sume pentru investigatii paraclinice efectuate in regim ambulatoriu conform prevederilor legale in vigoare pentru situatiile in care in zona respectiva nu sunt organizate laboratoare pentru investigatii paraclinice sau acestea exista dar nu se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate sau cele existente si aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate nu pot asigura in intregime necesarul de investigatii paraclinice; sume finantate din fondul alocat asistentei medicale ambulatorii de specialitate pentru serviciile medicale paraclinice;

h) sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, farmacistii si stomatologii rezidenti din anii 3-7, sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, stomatologii si farmacistii stagiari, precum si sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru personalul din activitatea de cercetare, care au incheiat contracte individuale de munca cu spitalele, acordate in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 41/2002, finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

i) sume pentru serviciile medicale de tip spitalicesc efectuate in regim ambulatoriu si finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca, in conditiile prevazute prin norme.

Casele de asigurari de sanatate deconteaza serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale spitalicesti, cu incadrarea in sumele alocate, in functie de realizarea indicatorilor negociati, conform normelor, in urmatoarele conditii:

a) pentru spitalele in care serviciile medicale furnizate se deconteaza pe baza de tarif pe caz rezolvat (DRG) sau tarif mediu pe caz pe specialitati, decontarea se face in functie de numarul de cazuri externate si dupa caz, raportate si validate de Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Sanatate;

b) pentru spitalele/sectiile in care serviciile medicale furnizate se deconteaza prin buget stabilit pe titluri, articole si alineate de cheltuieli pe baza indicatorilor specifici stabiliti prin norme, si care sunt aceiasi cu cei avuti in vedere la contractare, decontarea se face pentru un pachet de servicii medicale spitalicesti in conditiile stabilite prin norme;

c) suma aferenta programelor nationale de sanatate pentru medicamente si materiale sanitare specifice se deconteaza la nivelul realizarilor, in limita sumei prevazute prin programe pentru medicamente si materiale sanitare specifice;

d) sumele pentru serviciile medicale efectuate in dispensare TBC si laboratoare de sanatate mintala - stationar de zi, cabinete de planificare familiala se deconteaza la nivelul cheltuielilor de personal efectiv realizate, efectuate in limita sumelor prevazute in actul aditional la contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti stabilite pe baza statului de functiuni aprobat si a cheltuielilor de intretinere si functionare contractate, in conditiile stabilite prin norme;

e) sumele pentru serviciile medicale efectuate in cabinete medicale de specialitate in: oncologie medicala, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, efectuate in regim ambulatoriu se deconteaza in conditiile specifice ambulatoriului de specialitate;

f) sume pentru serviciile medicale efectuate in cabinetele medicale de specialitate in: boli infectioase, stationare de zi, structuri de primire urgente - unitate de primire urgente, compartiment de primire urgente, modul de urgenta, camera de garda - cabinet stomatologic pentru serviciile de urgenta se deconteaza la nivelul cheltuielilor de personal efectiv realizate, efectuate in limita sumelor prevazute in actul aditional la contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti stabilite pe baza statului de functiuni aprobat si a cheltuielilor de intretinere si functionare contractate, in conditiile stabilite prin norme;

g) suma pentru investigatii paraclinice efectuate in regim ambulatoriu se deconteaza in conditiile prevederilor specifice ambulatoriului de specialitate pentru specialitati paraclinice;

h) sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, farmacistii si stomatologii rezidenti din anii 3-7, pentru medicii, stomatologii si farmacistii stagiari, si pentru personalul din activitatea de cercetare, care au incheiat contracte individuale de munca cu spitalele, acordate in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 41/2002, se deconteaza la nivelul cheltuielilor de personal efectuate in limita sumelor prevazute in actul aditional la contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti;

i) sume pentru serviciile medicale de tip spitalicesc efectuate in regim ambulatoriu si finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca, in conditiile prevazute prin norme.

Imbunatatirea finantarii spitalelor si directiile de actiune:

Ø      Cresterea veniturilor spitalului prin cresterea ponderii surselor private (privatizarea unor servicii sau activitati ale spitalului)

Ø      Perfectionarea mecanismelor de finantare ale spitalelor pentru a realiza o alocare mai obiectiva si transparenta a resurselor financiare pentru spitale si pentru a stimula cresterea eficientizarii furnizarii serviciilor spitalicesti

Ø      Gestionarea mai eficienta a resurselor la nivelul spitalului in vederea furnizarii de servicii de calitate adecvate nevoilor pacientilor.

3.3. Cresterea veniturilor la nivelul spitalului

Are ca scop:

o       Imbunatatirea structurii si a echipamentelor spitalelor, prin cresterea veniturilor proprii , spitalele vor putea sa-si imbunatateasca dotarea cu echipamente si aparatura putand oferi servicii mai diversificate si de calitate

o       Posibilitatea de marire a veniturilor personalului; plecand de la veniturile proprii realizate se vor putea dezvolta mecanismele de plata adecvata a personalului medical, fiind stimulat in cresterea calitatii serviciilor

o       Subventionarea prin resurse private a unor servicii publice subfinantate; prin realizarea unor venituri proprii in afara sistemului public. Unele spitale publice vor putea continua sa furnizeze in continuare servicii in cadrul asigurarilor obligatorii, chiar daca

o       rambursarea pentru aceste servicii va fi insuficienta; de asemenea, spitalele vor putea acoperi in acest fel si serviciile acordate persoanelor neasigurate, carora spitalele publice sunt obligate sa le asigure anumite servicii medicale minimale sau de urgenta.

Guvernul Romaniei foloseste in prezent sistemul de clasificare DRG ca baza pentru finantarea din anul 2004 a 185 de spitale.

DRG-ul este un sistem de clasificare a pacientilor pe baza diagnosticului, procedurilor si a altor informatii clinice despre pacient, care ofera posibilitatea de a corela tipul de pacienti pe care spitalul ii trateaza (adica indicele de complexitate a cazului sau casemix) cu costurile aferente ale spitalului.

Datele necesare pentru gruparea pacientilor pe baza codurilor diagnosticelor si procedurilor in categorii DRG sunt: varsta, sex, durata de spitalizare, diagnostic principal, diagnostice secundare, proceduri, starea la externare, greutatea la nastere (in cazul nou nascutilor).

Atunci cand DRG-urile sunt folosite ca baza pentru finantarea spitalelor, sunt necesare si alte date pentru a putea stabili un pret sau un tarif pentru fiecare DRG.

Aceste date sunt legate de stabilirea consumului relativ de resurse intre tipurile de pacienti. In prezent, in Romania aceste informatii se obtin din aplicatia ExBuget 2 (costurile la nivel de sectie a spitalului) si de asemenea din indicatori relativi de resurse acceptati la nivel international. In plus, pentru stabilirea pretului se foloseste bugetul total pentru sanatate.

Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se analizeaza caracteristicile fiecarui pacient externat, iar in functie de acestia pacientii sunt grupati intr-o categorie distincta.

Pentru a putea clasifica fiecare pacient externat intr-o grupa de diagnostice sunt necesare:

- obtinerea/inregistrarea datelor clinice despre pacientii externati

- codificarea datelor necesare (pentru diagnostice si proceduri) in vederea utilizarii unui limbaj standardizat pentru aceste variabile si pentru a putea fi utilizate cu mai multa usurinta

- colectarea sub forma electronica a acestor date

- trimiterea automata a fiecarui pacient intr-o grupa de diagnostice (folosind o aplicatie computerizata de grupare - „grouper” )

Dupa gruparea pacientilor in DRG pentru finantarea spitalelor mai sunt necesare doua etape:

- Stabilirea de tarife pentru fiecare grupa de diagnostice (sau valori relative ale tarifelor); acestea au la baza costurile adiacente pacientilor din fiecare grupa de diagnostice ce se pot importa odata cu grouperul sau pot fi dezvoltate local; odata calculate aceste costuri sunt transformate in tarife si utilizate pentru toate spitalele participante la schema de finantare

- Alocarea bugetului destinat asistentei spitalicesti catre spitale, plecand de la numarul si tipul pacientilor externati (case-mix-ul fiecarui spital) si lista de tarife (sau de valori relative) pentru fiecare DRG.

Prin finantare DRG , spitalele care pentru un anumit DRG vor avea costuri mai mari decat tariful stabilit, vor pierde resurse la acea categorie de pacienti, iar cele cu costuri mai mici decat tariful stabilit pentru un anumit DRG vor castiga resurse la acea categorie de pacienti.

In ansamblu spitalele sunt stimulate sa pastreze costurile la un nivel inferior tarifelor pe fiecare tip de pacient, pentru a putea economisi resurse si a le folosi in scopuri diferite.

Date necesare pentru stabilirea sumei contractate (SC) cu spitalul pe DRG

Ø      NC 2004: Pacienti contractati in anul 2004 prin negociere cu CAS

Ø      ICM 2003: aferent cazurilor raportate de spitale si validate la INCDS sau estimat pe baza mediei pentru spitalele de acelasi tip

Ø      TCP 2004: stabilit pentru 2004, pe baza bugetului spitalului din 2003 (TCP= tarif pe caz ponderat)

TCP 2004 = 80% CCPS2003+ 20%CCPN2003 unde

CCPS2003 = cheltuiala spitalului din 2003/nr.total cazuri ponderate 2003

CCPN2003 = cheltuiala spitale nivel national 2003/nr.total cazuri ponderate 2003

Stabilirea sumei contractate (SC) pe DRG

Ø      SC = NC 2004 x ICM 2003 x TCP 2004

Ø      Suma contractata se imparte pe trimestre si pe luni

Ø      Pe baza sumei contractate, spitalul deconteaza bilunar, pana la decontarea si regularizarea trimestriala

Decontarea lunara

Ø      In primele 15 zile ale lunii in curs: decontarea pe baza nr.cazurilor externate declarate, ICM contractat si TCP 2004

Ø      In primele 10 zile ale lunii urmatoare: decontarea lunara: suma rezultata = nr. cazurilor raportate in luna curenta din care se scad cele invalidate in luna anterioara x ICM contractat x TCP 2004 din care se scade ceea ce s-a realizat in primele 15 zile

Stabilirea sumei aferente cazurilor raportate (SR) pe DRG

SR = NRCT1 2004 x ICM t1 2004 x TCP 2004 unde:

NRCT1 2004 = nr. cazuri raportate si validate pentru perioada 01.01-31.03.2004

ICM t1 2004 = ICM aferent cazurilor raportate si validate pentru perioada 01.01-31.03.2004

3.4. Imbunatatirea mecanismelor de finantare a spitalelor

Modalitatile de finantarea spitalelor pentru serviciile oferite trebuie conceputa astfel incat sa atinga urmatoarele scopuri:

  • Adecvarea modalitatii de finantare la tipul activitatii desfasurate; deoarece spitalele sunt unitati sanitare care furnizeaza o gama larga de servicii (spitalicesti si ambulatorii) fiind necesara identificarea tuturor serviciilor furnizate de spitale, clasificarea acestor servicii si gasirea unor modalitati de finantare adecvate fiecarui tip de activitate
  • Transparenta in modalitatea de finantare a spitalelor; deoarece baza finantarii spitalelor este reprezentata de contractele cu CJAS trebuie clarificate metodele de contractare a serviciilor spitalicesti astfel incat sa se stie cu exactitate care sunt serviciile contractate si ce fonduri sunt necesare
  • Cresterea accesibilitatii asiguratilor la serviciile spitalicesti necesare; sistemul de finantare al spitalelor trebuie sa creeze o competitie pentru atragerea pacientilor (fondurile sa urmeze pacientii) si sa nu creeze stimulente pentru o selectie  a pacientatilor (cei cu nevoi mari sa fie refuzati sau trimisi in alta parte).

Metodele de finantare a spitalelor vor evolua de la cele utilizate acum la cele propuse pe termen mediu si lung. Criteriile de evaluare a fiecarui mecanism de plata folosit vor fi urmatoarele:

o       modul de stimulare a eficientei tehnice la nivelul spitalelor

o       modul de stimulare a eficientei alocative la nivelul sistemului spitalicesc (modul in care resursele sunt utilizate acolo unde produc cel mai mare beneficiu pentru sistem)

o       impactul asupra calitatii serviciilor

o       modul de control al costurilor totale

o       nivelul resurselor necesare functionarii sistemului ales si monitorizarii spitalelor

Scopul urmarit prin gestionarea mai eficienta a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare mai mare banilor si de a utiliza resursele pentru furnizarea de servicii eficace in conditii de eficienta crescuta si la un nivel corespunzator de calitate.

Actiuni necesare:

v     Definirea rolurilor si responsabilitatilor membrilor echipei de management spitalicesc

v     Separarea functiilor manageriale de cele clinice (directori, sefi sectie, etc)

v     Evaluarea performantei managementului spitalicesc in baza contractului de management

v     Analize comparative a performantei spitalelor pe baza indicatorilor

v     Monitorizarea lunara a structurii cheltuielilor, inclusiv cele provenite din donatii si sponsorizari cu evaluarea ponderii acestora in finantarea spitalelor si a efectelor asupra finantarii viitoare a serviciilor spitalicesti

v     Elaborarea unor planuri nationale si locale privind investitiile

v     Monitorizarea investitiilor facute la spitale (incadrarea in planul national si local) si evaluarea investitiilor “mascate”

Reorganizarea structurii spitalelor in vederea scaderii costurilor fixe (sectii, compartimente, laboratoare, servicii, ambulatoriu, structuri auxiliar – in ceea ce priveste numarul de paturi, incadrarea cu personal, functiile si responsabilitatile etc).

Reglementarea relatiei dintre activitatea spitaliceasca si cea de invatamant medical si cercetare.



4. Managementul la Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplat

Managementul in Institutul de Boli Cardiovasculare se face prin obiective si bugete pentru cresterea numarului, a calitatii serviciilor furnizate, a complexitatii cazurilor tratate, prin atragerea si utilizarea eficienta a resurselor financiare, materiale si umane .

Rezultatul favorabil asteptat este imbunatatirea starii de sanatate a populatiei pe termen mediu si lung prin modificarea indicatorilor de sanatate specifici bolilor cardiovasculare adica: prevenirea decesului de cauza cardiaca, scaderea incidentei infarctului miocardic acut, a hipertensiunii arteriale, a factorilor de risc cardiovascular printr-un regim de viata sanatos.

4.1 Obiective si indicatori urmariti prin management

COMPONENTELE MANAGEMENTULUI PRIN OBIECTIVE

Sistemul de obiective

Obiective fundamentale

Obiective derivate de gradul I

Obiective derivate de gradul II

Obiective specifice

Obiective individuale

cresterea eficientei economico - financiara a Institutului de Boli Cardiovasculare Targu Mures

cresterea performantei serviciilor

cresterea numarului, complexitatii si calitatii acestora prin atragerea, gestionarea, dezvoltarea, adaptarea resurselor financiare prin analiza raportului dintre efecte (rezultate) si eforturi (cheltuieli)

fundamentarea si elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul sectiilor corelat cu activitatile clinice ale sectiilor, a serviciilor furnizate si contractate avand ca scop cresterea indicatorilor de eficientta

implementarea DiaSAN, o solutie informatica integrata care permite inregistrarea si gestionarea pacientilor, administrarea costurilor si tuturor aspectelor economice din Institut si adaptarea unei metodologii specifice de calculare a costurilor la nivel de sectie si de pacient si implementarea in Institut .

atragerea de venituri suplimentare prin proiecte de cercetare finantate din fonduri europene

sa ne asiguram ca exista resurse adecvate pentru a realiza in termeni financiari, activitatile planificate si rezultatele asteptate

imbunatatirea calitatii activitatii prin analiza problemelor, generarea de informatii, motivatie pentru schimbare, baza de comparatii, stabilirea de prioritati a domeniilor ce necesita interventie, monitorizarea efectelor si eforturilor de imbunatatire

Cresterea eficientei se poate realiza prin:

efecte sporite cu aceleasi cheltuieli

aceleasi efecte cu cheltuieli reduse

efecte sporite cu cheltuieli reduse

Desi sistemul serviciilor de sanatate este diferit de sectoarele comerciale, nu pot fi ignorate principiile eficientei. Functionerea pe principul autonomiei financiare determina managerul sa acorde o atentie deosebita realizarii veniturilor proprii precum si de atragere de fonduri suplimentare pentru activitatile pe care le conduce.

Conceptele de baza ale evaluarii economice in furnizarea serviciilor medicale spitalicesti sunt: cost, eficienta, eficacitate, utilitate, calitate.

Eficienta activitatii in Institut poate fi apreciata prin mentinerea indicatorilor de calitate ai activitatii cu scaderea costurilor.

Metodele si tehnicile de management in Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant sunt diagnosticarea, delegarea, sedinta, tabloul de bord, managementul prin bugete.

I. Stabilirea obiectivelor fundamentale:

cresterea veniturilor cu 2%

reducerea cheltuielilor cu 3%

cresterea indicelui de case mix la 1,6

reducerea mortalitatii cu 0,5%

II. Stabilirea celorlalte categorii de obiective

Obiective derivate

redactarea si aplicarea protocoalelor de practica medicala la nivelul tuturor sectiilor pe toate capitolele de patologie: respectarea indicatiei, selectarea cazurilor si implicit imbunatatirea calitatii si rezultatelor

intocmirea evidentei lunare la nivelul sectiilor a rezultatelor operatorii, analiza mortalitatii si cauzele

in sectiile de cardiologie cresterea ponderii cazurilor care necesita proceduri diagnostice sau terapeutice de cardiologie interventionala si electrofiziologie, reflectata in cresterea indicelui de case mix

in sectia de chirurgie cardiovasculara adulti cresterea numarului de cazuri externate

reorganizarea activitatii laboratorului de cateterism cardiac si angiografie, in scopul deservirii nediferentiat, in functie de timpul de spitalizare, a tuturor bolnavilor internati in sectiile Institutului, prin separarea atributiilor si personalului medical superior din laborator fata de cel din sectia de cardiologie interventionala

incheierea in conditiile legii de parteneriate private si achizitionarea de echipamente in sistem de rate, leasing, inchiriere (echo cardiac, Holter TA, sisteme de ablatie, etc.) care sa permita diversificarea si cresterea performantei prestatiilor oferite, determinand cresterea adresabilitatii

Obiective specifice

Cresterea numarului de interventii de chirurgie cardiovasculara de la 1050 operatii la 1200 operatii in conditiile in care la un numar optim de externati de 2000 de pacienti, la un indice optim de operabilitate de 70%, numarul optim al interventiilor este de 1400/an.

Cresterea numarului de interventii pe cord deschis la copii de la 200 la 250 operatii/an, avand in vedere adresabilitatea, costurile mai scazute si raportul cost eficienta: cheltuieli scazute, rezultate bune pe termen lung: prelungirea duratei de viata si calitatea vietii

Modificarea ponderii interventiilor de chirurgie cardiovasculara in sensul cresterii ponderii cordurilor inchise, a caror cheltuieli pot fi acoperite din veniturile din servicii medicale spitalicesti

Cresterea ponderii pe sectiile de cardiologie adulti a ponderii bolnavilor care necesita proceduri de electrofiziologie cu 5 % si reorientarea cazurilor cronice pentru tratament si monitorizare in ambulator de specialitate .

III. Elaborarea celorlalte componente ale managementului prin obiective : programelor de actiune, calendarelor de termene, instructiunilor si bugetelor, in a caror elaborare, lansare, executie si urmarire este implicat managementul prin bugete

Constituirea centrelor de gestiune :

A. Centre de gestiune din sfera de servicii medicale – cele 6 sectiile clinice, ambulator de specializare, spitalizare de zi

B. Centre de gestiune auxiliare: laboratorul de explorari functionale invazive (angiografie, cateterism cardiac pace-maker), laboratorul de explorari functionale neinvazive (teste de efort), laboratorul de radiologie, laboratorul de analize medicale, farmacia.

C. Centre de gestiune specifice activiatilor functionale (administratia)

Dimensionarea acestora implica precizarea unor parametrii precum: numarul de paturi decizionate; indicele de utilizare a patului, numarul de zile contabile de spitalizare, numar de bolnavi internati/externati, indicele de case-mix realizat, tariful pe caz rezolvat . Acesti parametrii stau la baza proiectarii, a fundamentarii si realizarii veniturilor fiecarei sectii, conform contractelor de furnizare incheiate cu CJAS Mures. Pe fiecare centru de cost cheltuielile directe au fost identificate pe structura clasificatiei bugetare (cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri si servicii, cheltuieli de capital) detaliate pe articole si aliniate.

4. Activitati si actiuni ale managementului

Activitatile si actiunile in ceea ce priveste managementul se constitue din:

Masurarea performantelor financiare in corelatie cu cele clinice

Evaluarea economica, analiza eficientei si calitatii activitatii desfasurate in Institut

Compararea veniturilor (rezultatelor ) cu cheltuielile ( eforturile)

Reducerea cheltuielilor in general si pe centre de cost

Construirea bugetului pe sectii, in acest mod putandu-se observa clar consumul de resurse si capacitatea de obtinere a veniturilor, raportat la volumul de activitate .Astfel se pot calcula indicatorii de eficienta pe diferite tipuri de activitati, pe sectii, pe tipuri de servicii sau departamente .

Proiectarea bugetului pe activitati/sectii pe luna/trimestru/an

Controlul costurilor pe centre de consum definite in functie de structura organizatorica a Institutului , calcularea costurilor pana la nivel de pacient

Determinarea surselor de profit ( excedent )pentru spital,

Analiza problemelor, generarea de informatii, motivatie pentru schimbare, baza de comparatii, stabilirea de prioritati a domeniilor ce necesita interventie, monitorizarea efectelor si eforturilor de imbunatatire

Actiuni:

Stabilirea echipei ( colectivului ) de proiect si constituirea sa, comitet director si alti specialist ( sefi sectii, compartimente, personal ternic si economic de specialitate ).

Determinarea riguroasa si derivarea obiectivelor pana la nivelul posturilor si executantilor implicati nemijlocit in stabilirea lor si corelarea recompenselor/sanctiunilor cu gradul de realizare a acestor obiective

Descentralizare manageriala in interiorul IBCvT prin definirea si aparitia centrelor de gestiune care vor avea atributii, responsabilitati si competente superioare fata de perioada precedenta .

Dimensionarea economica a activitatilor asigurata prin utilizarea bugetului ca important instrument managerial . Acesta se elaboreaza, lanseaza, executa si urmareste atat la nivel de Institut cat si la nivel de centru de gestiune ( sectie, laborator)

Implicarea participativa activa si responsabila a conducatorilor centrelor de gestiune , sefi de sectie, laboratoare, compartimente, etc

Motivarea personalului implicat in realizarea obiectivelor individuale ale centrelor de gestiune ( cost) si ale IBCvT , corelarea recompenselor/ sanctiunilor cu gradul de implicare, de participare a fiecarui salariat la realizarea acestora.

Se doreste utilizarea managementului prin obiective pentru ca :

Se doreste imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplina si rigurozitate domeniului condus, ca premisa a eficientei si eficacitatii acestuia

Se urmareste exercitarea unui management previzional, anticipativ, sustinut de fundamentarea si elaborarea de obiective pana la nivel de post

Se urmareste responsabilizarea managerilor centrelor de gestiune ( sefii de sectie, laboratoare) si a componentilor acestora . Centrele de gestiune au o autonomie decizionala si operationala ridicata, iar valorificarea lor este conditionata de competenta propriilor conducatori.

Se urmareste amplificarea   dimensiunii motivationale a managementului; acordarea de recompense/sanctiuni materiale si moral spirituale este conditionata de gradul de realizare a obiectivelor individuale, a centrelor de gestiune si ale IBCvT, precum si de gradul de implicare in realizarea acestora.

Programele de actiune principalele decizii si actiuni ce urmeaza a fi adoptate si initiate pentru realizarea obiectivelor ; Calendare si termene – grafic Gantt.

Planificarea actiunilor - Grafic Gantt pentru implementarea solutiei informatice de colectare a datelor si costurilor la nivel de pacient

Nr.crt

Activitate

Perioada

Termen scurt

Termen mediu



Sapt.1

Sapt.2

Sapt3

Sapt4

Informarea comitetului director si a sefilor de sectie , laborator asupra proiectului managerial si programul de implementare

Convocarea si instruirea responsabililor actiunilor de implementare

Achizitionarea soft-ului de retea Diasan (cf.OUG.34/2006) pentru culegerea electronica a datelor la nivel de pacient si a costurilor

Inventarierea retelei informatice si a capacitatii serverelor, a compatibilitatii programelor de gestiune Magnum ,Balans cu Diasan

Stabilirea necesarului de echipamente informatice suplimentare legate in retea , la nivelul sectiilor, compartimentelor, administrativ etc, pentru operationalizarea noului sistem

Achizitia de calculatoare , instalarea acestora suplimentar in retea

Angajarea unui informatician responsabil cu implementarea Diasan

Instalarea aplicatiei Diasan in retea

Cursuri de informare si instruire in utilizarea programului a personalul responsabil la nivelul sectiilor, compartimentelor, administrativ cu culegerea si prelucrarea datelor pacientilor - training

Trainingul personalului din sectii/ compartimente pentru utilizarea aplicatiei

Determinarea necesarului de resurse financiare pentru implementarea aplicatiei

Colectarea datelor clinice ale pacientilor internati si costurilor acestora incepand cu 1 dec.2006

Elaborarea rapoartelor lunare si analiza acestora






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1544
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site