Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Organizarea unei firme de transport marfa

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



Organizarea unei firme de transport marfa care dispun de un parc de…….

Cap. I  Alegerea sediului firmei



Parcul de care dispune firma de transport .deci un numar redus de automobile va fi organizat la nivel de garaj sau autocoloana.

Prin autocoloana se intelege o formatiune de exploatare cu caracter permanent care isi desfasoara activitatea pe baza unui plan de prestaii si veniturii, dotata cu un parc propriu de automobile, cu mijloace tehnico-materiale pentru intretinere si exploatara incadrata cu personalul necesar conformin vigoare.

Autocoloana se amplaseaza in localitatea de resedinta da firmei sau in afara acestei localitati.

Prin sediul firmei se intelege locul in care personalul isi desfasoara activitatea de dirijare, urmarire si evidentiere zilnica a activitatii automobilelor.

La alegerea locului de amplasare si a sediului firmei se vor avea in vedere posibilitatile existente de asigurare a unor conditii tehnico-materiale pentru desfasurarea normala a activitatii, cum sunt: alimentarea cu apa, cu energie electrica, cu combustibili pentru incalzirea incaperilor, cu combustibili pentru alimentarea automobilelor, parcarea si intretinerea parcului de automobile, spatii de lucru pentru personalul de exploatre, etc.

Terenul pe care se amplaseaza garajul se stabileste tinanduse seama de considerentele economice si urbanistice.

Considerentele economice impun ca: parcursurile fara incarcaturi pe care automobilele urmeaza a le efectua de la garaj la punctele de incaracare trebuie sa fie cata mai mici, iar valoarea investitiei necesare pentru construirea firmei de transport sa fie minima.

Pentru satisfacerea acestor conditii amplasarea firmei se va face cat mai aproape de centrul de greutate al meselor de marfuri si de principalele artere de circulatie rutiera si in imediata vecinatate a retelelor de apa, canalizare, energie electrica, gaze, telefon.

Terenul pe care se amplaseaza firma de transport trebuie sa permita desfasurarea in bune conditii a fluxului tehnologic din interiorul unitatii, fara a fi nevoie de executarea de lucrari mari pentru terasamente sau pentru fundatiile cladirilor.

La alegerea terenului mai trebuie tinut seama de urmatoarele recomandarii:

forma terenului sa fie cat mai apropiata de forma unui patrat sau dreptunghi;

una sau doua laturi ale terenului sa fie libere .. alte constructii invecinate pentru a permite o viitoare extindere in cazul cresterii parcului de automobile;

terenul sa dispuna de caii de acces parcticabile, corespunzator normelor de paza PSI (intrarea principala plus iesirea de rezerva care se va utiliza in caz de incendii);

terenul sa nu se afle pe langa intreprinderii industriale care produc fum, parf, vapori, deoarece acesti agenti au o actiune vatamatoare asupra agregatelor automobilelor.

Cap. II Fluxul tehnologic si amplasarea cladirilor in cadrul firmei

In cadrul firmei se va organiza un mic sector de intretinere care va asigura organizarea si efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii curente.

In interiorul statiei de intretinere si reparatii curente, amplasare diverselor constructii si instalatii trebuie facuta in asa fel incat lucrarilor deintretinere sa se poata efectua cu un parcurs minim, cu manevre putine si fara incrucisarea traseelorde circulatie a automobilelor de la intrare pana la iesirea din incinta firmei de exploatare.

Pentru buna desfasurarea a asctivitatii de intretinere si reparare a parcului trebuie sa se respecte un anumit flux tehnologic.

Cand se proiecteaza o statie de intretinere pentru asigurarea unui flux tehnologic rational, se vor respecta urmatoarele conditii:

1.) Cladirile si instalatiile tehnologice sa fie amplasate astfel incat sa asigure posibilitatea efectuarii independente a divereselor operatii si lucrarii de intretinere fara ca automobilele sa fie obilgate sa efectueze parcarea..de intoarcere. Necesitatea efectuarii independente a operatiilor rezulta din periodicitatea diferita la care acestea se executa.

2.) Circulatia automobilelor in incinta firmei sa se efectueze numai pe partea dreapata si sa se evite pe cat posibil incrucisarile, pentru a preintampina accidentele la manevrare.

Lucrarile de intretinere la automobile si remorci au caracter preventiv

al uzurii anormale si a defectiunilor tehnice ce pot interveni in timpul exploatarii. Ele consta in:

ingrijirea zilnica;

spalarea si curatarea generala;

revizia tehnica de gradul I (RT1);

revizia tehnica de gradul II (RT2);

revizia tehnica sezoniera (RT3);

inlocuirea uleiului uzat din sistemul de al motoarelor automobilelor.

Periodicitatea se face conform normativelor zilnic sau din uzinei ..

In cadrul firmei se vor efectua reparatii curente de mica amploare, cele de mare amploare fiind dirijate catre firme specilaizate.

Fluxul tehnologic al firmei de transport va cuprinde operatiile specifice exploatarii automobilelor : alimentarea cu combustibil si lubrefianti, controlul l aintrarea in garaj, spalarea, executreasau a reviziei tehnice la termenele planificate, executarea remedierilor si a reparatiilor curente din incinta firmei.

Desen 4.1  pag 150 (verde)

Cap. III Determinarea necesarului de locuri de lucru si muncitori direct productivi

La stabilirea necesarului de spatii tehnologice pentru efecturea lucrarilor de intretinere se au in vedere urmatorele elemente:

organizarea lucrului intr-un schimb sau doua, in functie de posibilitatile de utilizare a locurilor de munca;

incarcarea locurilor de munca cu maximum de muncitori pentru lucrul simultan la acelasi post.

Determinarea numarului de locuri de munca necere se face dupa relatia:

Ni = Mi / TL ∙m ∙K

Ni – numarul de locuri de munca pentru lucrarea nominalizata prin indicele “i”;

Mimanopera normala pentru lucrarea considerata;

m – numarul de muncitori care lucreza simultan l aacelasi loc de munca;

K – numarul de schimburi.

Necesarul de muncitori productivi pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii curente se determina fie functie de volumul anual al lucrarilor .., raportat la timpul efectiv disponibil al unui muncitor pe un an, cu relatia :



Nim = Mi / T

Nimnumarul de muncitori pentru lucrarea normalizata prin indicele “i”;

Mi – manopere normala pentru lucrarea;

T – timpul efectiv disponibil al unui muncitor pe an.

T = 365 – [D+(c+n S + Y], in care:

D – numaru de ……… pe an = 52;

C – concediul legal de odihna, in medie 20 de zile;

n – sporul de concediu de odihna in functie de vechime si grad de nocivitate = 6 zile;

S – sarbatori legale = 6 zile;

y – absente, invoiri ( in medie 5).

Rezulta in medie T =365– [52 + (20+6) +6+5] = 276 zile/an = 2208 ore/an.

Numarul de muncitori direct productivi se paote determina si cu ajutorul normativelor de persone pentru intretinere si reparatii curente care determina pe meserii numarul de muncitori care sunt necesari pentru unitatea cu parc auto in functie de posibilitaiile planificate pe an.

Cap. IV Determinarea suprafetelor tehnologice ale statie de intretinere auto

Statia de intretinere auto cuprinde incaperi in care se pot efectua procese tehnologice si reparatiile curente. Aceste incaperi pot avea amenajate boxe in care sa se ale mici ateliere specilizate sau aceste pot fi dispuse in cladiri anexe.

In mod obisnuit langa hala destinata reviziilor tehnice si reparatiilor curente a automobilelor, se construieste statia de spalare si ., aceasta poate fi construita si separat in apropierea halei de revizii si reparatii.

Numarul de revizii si reparatii curente se stabilezte luand in considerarea frecventa anuala pentru un automobil a aceste lucrari.

Numarul de automobile intrate se .alternativ pentru o anumita operatie, intr-o zi este : N = Kx / t, in care:

K – frecventa anual aa reviziilor sau reparatiilor pentru un automobil;

x – parcul .al firmei de transport;

t – numarul de zile calendaristice intr-un an (365).

Frecventa lucrarilor se stabileste pe baza normelor de timp pentru revizii si reparatii.

Cap. V Determinarea suprafetelor tehnologice ale halei de intretinere

Suprafata necesara pentru automobilele introduse in atelir se stabileste in functie de suprafata necesara parcarii fiecarui automobil in parte. Aceasta dipinde la marca, felul si tipul autoturismului si modul de asezare in hala.

Suprafata ocupata de un automobil este data de ralatia:

F= (2L + S) ∙H / 2, in care:

L – lungimea de parcare (lungimea de gabarit plus spatiu de siguranta, in m; spatiu de siguranta = 0.5m);

S – latimea spatiului de manevra [m];

H – latimea suprafetei de parcare care cuprinde latimea de gabarit la care se adauga spatiul de circulatie intre doua automobile in [m] . Acest spatiu este egal cu 1 m.

Cap.VI Dimensionarea platformei de parcare

Marimea suprafetei de parcare depinde de: numarul de automobile care se afla simultan in incinta firmei de transport, de marimea, dimensiunile de gabarit si modul de asezare al acestora.

Np = Pi[ NRK + NRT + NRC + ND], in care:

Np – numarul de locuri de parcare necesare;

NRK – parcul auto inventar;

NRT - numarul locurilor pentru RT;

NRC - numarul locurilor pentru RC;

ND – numarul mediu de automobile detasate la puncte fixe sau in exploatarein timpul cand majoritatea parcului inventar este parcat.

Dimensionarea platformelor de parcare se face pe cale grafica deoarece pe langa locurile de parcare propriu- zise mai trebuie prevazute drumurile de acces, platforme de asteptare in fata halei de intretinere precum si coridoare de trecere intre automobilele parcate, toatea acestea fiind determinate de configuratia terenului si respectiv de fluxul tehnologic adoptat.

Latimea coridorului de trecere intre randurile de automobile se determina tinand seama de urmatoarele considerente:

intrarea automobilelor pe locurile de parcare sa se faca prin mers inainte sau prin merse inapoi;

la intrarea sau iesirea automobiluli de pe locul de parcare pe coridorul de trecere se admite un viraj de maxim 180°C ( la iesire se foloseste mersul inainte);

distanta dintre automobilele parcate precum si fata de elementele cele mai apropiate ale cladirilor nu trebuie sa fie mai mica decat valorile din urmatorul tabel:

tabelul 6.3 pag 132

In scopul determinarii aproximative a suprafetelor necesare pentru parcare trebuie sa se cunoasca numarul de automobile care vor parca, marca si tpul lor precum si dimensiunile de gabarit ale acestora.

Suparafata totala de parcare inclusiv drumurile de acces se stabilesc cu relatia :

F = Np1∙S1+ Np2∙S2 + + Npn∙ Sn

Np1, Np2 Npn - numarul de automobile care se vor parka inclusiv remorcile pe tipuri;

S1, S2… Sn suprafata proiectiei orizontale a diferitelor tipuri de automobile [m2];

a1, a2… an – raporturile dintre suprafata totala necesara pentru parcarea unui automobile si suprafat proiectiei orizontale a acestuia.

Se folosesc trei tipuri de spatii de parcare:

deschise, in aer liber sau platforme;

semideschise, tip sopron sau copertine;

inchise sau acoperite.



Construirea de garaje acoperite nu este rentabila mai ales pentru automobilele destinate transportului de marfuri.

Parcarea automobilelor pe platforme descoprite treuie sa fie:

pavate sau betonate si prevazute ciu panta descurgere a apei;

platformele se precad cu instalatii de preincalzire a motoarelor (pentru MAC) in vederea asigurarii unei porniri usoare si micsorarea uzurii motoarelor.

In spatiile de parcare automobilele pot fi asezate pe un rand, pe doua sau pe mai multe randuri.

Desen 6.9 pag 134

Aranjarea se face oblic sau perpendicular pe directia de intrarea si iesire. De obicei automobilele se aseaza cu spatele la peretele sau imprejmuirea locului de parcare lasandu-se un culoar central pentru intrarea si iesirea (trecere interioara).

Cand se dispune de o suprafat de parcare suficienta se poate folosi asezarea in sistemul “PACHET” pozitia h.

Cap.VII Depozitarea si distribuirea carburantilor si lubrifiantilor

Activitatea de depozitare si distribuire a corburantilor si lubrifintilor se efectueaza in cadrul firmei de transport catre statia de alimentare cu carburanti si lubrifianti.

Amplasarea statiei de alimentare se face tinand seama de fluxul tehnologic stabilit pentru firma de transport auto, avandu-se in vedere ca alimentarea se poate face atat la intrare cat si la iesirea din garaj.

Locul ales pentru statia de alimentare trebuie sa asigure circulatia usoara fara aglomerari, deservirea operativa si eliminarea orcarui pericol de producere a incendiilor. Dina caesta cauza se recomanda ca statia de alimentare sa fie amplasata la intrarea in garaj pe cat posibil pe o deviere a drumului principal in interiorul garajului la cca 20-30 m de poarta.

7.1. Capacitatea rezervoarelor se stabileste in functie de consumul mediu zilnic al parcului auto si de ritmicitatea de aprovizionare a statiei.

Se folosec in unitatile de transport auto rezervoare cilindrice ingropate.. distribuirea cu ajutorul electropompelor (coloanelor) de distributie cu inregistrarea automata a cantitatii livrate.

7.2. Numarul de posturi de alimentare se stabileste avand in vedere frecventa cu care se prezinta automobilele la alimentare si de durata unei alimentari (cca 3 min).

Uleiul se depoziteaza pe grupe de ulei in butoaie de 200l, iar din butoaie, uleiul este transvazat in rezervoare ..apoi se distribuie de catre gestionarul respectiv.

Alimentarea cu combustibil si lubrifianti se executa de distribuitoriide combustibili si lubrifianti pe baza consumului normat aferent prestatiilor realizate inregistrate in foaia de parcurs a automobilului.

7.3. Masuri de paza contra incendiilor

La statia de alimentare cu combustili si lubrifanti, pericolul de incendiu fiind foarte mare, in permanenta trebuie sa se evite posibilitatea declansarii incendiilor de la personalul care alimenteza sau le deserveste.

Masurile care se iau in acest scop sunt:

atat proiectul cat si executia statiei sa se faca cu respectarea normativului pentru paza contra incendiilor;

intrezicerea intrebuintarii flacarii..si a fumatului in vecinatatea statiei;

afisarea de inscriptii vizibile “PERICOL DE FOC” SI “FUMATUL INTERZIS”;

curatirea si indepartarea scurgerilor de combustibil si lubrefiant;

indepartarea materialelor inflamabile din vecinatatea statiei (ambalaje goale, butoaie goale etc.);

inzestrarea statiei cu mijloace eficiente de stingere a incendiilor.

Cap.VIII Pastrarea materialelor necesare exploatrii, intretinerii si reparatiilor curente

Pastrarea materilalelor si pieselor necesare acestor activitati se face in spatii special amenajate in cadrul incintei firmei de transport auto. Aceste spatii trebuie amplasate in apropierea atelierelor pe care le deservesc, eliminandu-se pe cat posibil timpul neproductiv pentru delimitarea cu piese si materiale a locurilor de lucru. In acest scop in unitatea detransport se creeaza magazii tampon care se afla de regula in hala de intretinere.

8.1. Pastrarea lubrifiantilor

Se face in incaperi uscate, bine aerisite, special destinate pentru acest scop.

Temperatura in incaperea depozitului trebuie sa fie de cel putin +10°C.

Pardoseala incaperii se executa din ciment sau placi de gresie avand o mica inclinare spre un recipient colector.

Pentru fiecare sortiment de lubrifiant se prevede un rezervor separat.

Uleiurile uzate care se colecteaza pentru a fi trimise la regenerare se pastreaza deasemenea in rezervoare pe grupe de uleiuri. Daca uleiurile se pastreaza in butoaie, ele se descaraca prin pomparea cu pompe manuale sau electropompe cu roti orientate fie direct in vasele gradate de distributie, fie in rezervorul tampon de consum cu care este prevazuta statia de distributie a lubrefiantilor.

8.2. Pastrarea anvelopelor si a materialelor din cauciuc

Anvelopele se pastreaza in magazii speciale fie la subsol (sau demisol in care temperatura trebuie mentinuta intre -10°C pana la +20°C.

Incaperea trebuie protejata contra luminii de zi si a patrunderii directe a razelor solare; in acest scop incaperile vor avea montate geamuri vopsite in culori inchise. Nu se permite in aceste incaperi sa se pastreze materiale care degradeaza cauciucul: petrol, benzina, motorina, ulei.

Anvelopele trebuie pastrate pe stelaje din lemn sau metalice iar intre ele sa fie un interval de 3-4 cm.

Pastrarea camerelor de aer se face prin asezarea lor:

in ..speciale in stare putin umflata si cu capacelul insurubat pe ventil pentru a evira patrunderea prafului;



pe rafturi in stare umflata pentru a li se da o forma inelara si sa fie pudrate cu talc;

in anvelope noi.

8.3. Pastrarea pieselor de schimb

Pastrarea pieselor de schimb se face in magazii inchise pe stelaje cu mai multe etaje. Agregatele se pastreaza pe standuri sau pe pardoseala magaziei.

Pentru a fi gasite usor piesele de schimb trebuie asezate intr-o anumita ordine. In general se recomanda asezarea pe agregate, iar piesele fiecarui agregat sunt asezate in ordinea succesiva a numeroaselor ..nomenclatorul de piese de schimb sau a cataloagelor intocmite de uzina constructoare.

8.4. Pastrarea materialelor tehnice

Nomenclatura acestor materiale este foarte variata: metale, materiale electrotehnice, articole de fierarie, vopsele si chimice, materiale de constructie, etc.

Metalele in forma de vergele se pastreaza in pozitie orizonatala pe stelaje cu mai multe etaje.

Substantele chimice (nitrolacurile, vopselele) se pastreaza in incaperi speciale rezistente la pericol de explozie prevazute cu ziduri groase, ferestre si usi cu rama metalice si iesire direcata afara.

Subatantele chimice ca acidul sulfuric, acidul clorhidic se pastreaza in incaperi izolate in damigene prevazute cu un ambalaj de protectie.

Materialele de constructie (ciment, ipsos) se pastreaza in ambalajul propriu in lazi.

SDV si aparatele de masua si control se pastreaza in magazia de scule. Pentru eliberarea sculelor se foloseste sistemul de marcii, adica fiecare persoana care are dreptul de a folosi scule primeste un numar de marci-jetoane cu un anumit numar de ordine. La primirea unei scule oarecare, muncitorul preda o marca pe care o reprimeste dupa ce a adus scula inapoi.

Pastrarea sculelor repartizate pe fiecare automobil se face intr-o incapere separata. In general sculele pentru soferi se pastreaza in cutii tipizate sau in genti din panza de. In acelasi compartiment de magazie se pastreaza prelatele, funiile, lanturile, tarnacoapele si lopetiile care sunt folosite de soferi pe timp de iarna.

8.5. Calculul suprafetei toale a materialelor necesare exploatarii, intretinerii si reparatiilor curente

Calculul acestei suprafete totale, adica pentru magazia de agregate, piese de schimb, materiale, anvelope etc. se poate face aproximativ pe baza indicilor de suprafata specifica (fa) pentru un automobil inventar, folosindu-se relatia:

F = Pa ∙ fa , in care: F – suprafata total [m2];

fa – suprafat specifica pentru un automobil.

Pentru marirea capacitatii de depozitare a spatiilor existente se va utiliza depozitarea mai multor nivele a materialelor si pieselor care se preteaza, folosindu-se in acest scop rafturi si rastele adecvate.

Cap. X Resurse umane utilizate in firma de transport auto

Avand in vedere numarul mic al parcului inventar al firmei personalul acesteia se va alcatui din:

1 sef coloana sau garaj, cu studii medii sau inginer;

1 revizor tehnic pentru certificarea satarii tehnice la iesirea si intrarea in garaj, pe foaia de parcurs a fiecarui automobil in parte;

1 gestionar al statie de alimentare cucombustibil si lubrifianti;

1 gestionar al materialelor, pieselor de schimb, agregate, etc.;

1 maestru mecanic si electrician pentru atelierele de intretinere si reparatii curente;

3 mecanici auto si 2 electricieni auto care sa asigure executarea lucrarilor de intretinere si reparatii curente;

1 tehnician dispecer care elibereaza zilnic foile de parcurs ale automobilelor aflate in exploatare si primeste foile de parcurs la terminarea zilei de lucru, dupa care calculeaza kilometri echivalenti, prestatiile zilnice, parcursul mediu zilnic, consumul de combustibil ;

1 tehnician care planifica automobilele in revizie tehnica urmarind in acelasi timp si executia acestora, consumul de combustibil si de anvelope pe fiecare automobil in parte, toate datele necesare fiind extrase din foile de parcurs ale automobilelor. Acest tehnician se va ocupa si cu protectia muncii in cadreul firmei.

Seful de coloana coordoneaza activitatea acestui personal stabilind exploatarea automobilelor din dotare pe baza unui plan de prestatii si venituri in functie de parcul auto inventar.

Deasemenea seful de coloana sau garaj intocmeste impreuna cu beneficiarii comenzilor de transport, contractele si alte obligatii fata de beneficiarii.

Seful de coloana urmareste activitatea conducatorilor auto in timpul exploatarii automobilelor, luand tehnico-organizatorice cele mai eficiente pentru a obtine prestatii de transport cat mai multe cu un pret de cast cat mai scazut si investitilor tehnice ale agregatelor automobilelor. Este preocupat de situatia imobilizarilor tehnice si de exploatare, de indicatorii timpului de utilizare a automobilului (CUP, CST, CUZ), de indicatorii utilizarii parcursului automobilelor (CUP2, CUL, CUC), viteza medie tehnica de exploatare si nu in ultimul rand a productivitatii muncii firmei pe care o conduce.

Seful de coloana este la curent cu pretul de cost al transporturilor efectuate, cu beneficiul (venitul net) si exploatarea automobilelor din dotare si a rentabilitatii firmei de transport. Tot el este persoana care angajeaza toate celelalte categorii de personal mentionate.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4767
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site