PLANIFICAREA BUGETARA IN INSTITUT

PLANIFICAREA BUGETARA IN INSTITUT

1. Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli

1.1. Elaborarea si fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli la spitalele publice

Spitalul public este unitatea sanitara cu paturi,de utilitate publica,cu personalitate juridica ce furnizeaza servicii medicale.Spitalul public este institutie publica finantata integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare care presupune urmatoarele:

- organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli pe total unitate precum si pe fiecare sectie sau compartiment, astfel incat cheltuielile necesare pentru realizarea serviciilor medicale sa fie acoperita din veniturile realizate;

- evaluarea corecta a veniturilor proprii, fundamentarea cheltuielilor pe baza propunerilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, in raport cu obiectivele programate, si elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli potrivit Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.1.954/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

- aprobarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli de catre managerul spitalului si cu acordul organului ierarhic superior respectiv conducatorul autoritatii de sanatate publica sau ministrul sanatatii publice dupa caz;

- repartizarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat pe sectii si compartimente din structura spitalului;

- modificarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre structurile care l-au aprobat;

Spitalul public este condus de un manager , persoana fizica sau juridica, ce indeplineste atributiile ordonatorului tertiar de credite, in conditiile legii.Managerul incheie contract cu Ministerul Sanatatii Publice, in care se cuprind si obligatii legale de realizarea indicatorilor economico-financiari rezultati din modul de elaborare si executie a bugetului de venituri si cheltuieli.

In etapa de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli comitetul director trebuie sa analizeze resursele posibile si cheltuielile necesare, reflectate intr-un proiect de buget fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmeaza a fi furnizate, alte resurse, dezvoltarea sau restructurarea unor activitati.

Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se elaboreaza de comitetul director pe baza centralizarii de catre compartimentul financiar-contabil a propunerilor prezentate de conducatorii sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, avand in vedere:

   a) estimarea veniturilor ce urmeaza a se realiza din activitatea de furnizare a serviciilor medicale, alte prestatii si activitati;

   b) cheltuielile necesare si prioritatile stabilite pentru activitatea de acordare a asistentei medicale si alte activitati;

   c) realizarea echilibrului financiar intre veniturile si cheltuielile cuprinse in proiectul de buget.

Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli reprezinta un complex de analize si decizii prin care managerul evalueaza nivelul surselor de venituri si dimensioneaza categoriile de cheltuieli pe o baza reala, care sa sustina realizarea in anul curent a volumului de activitate a spitalului public pe care il conduce.

Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli are la baza principiul specializarii bugetare, potrivit caruia veniturile si cheltuielile se inscriu pe surse de provenienta si pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.

Fundamentarea veniturilor spitalului se face pentru fiecare sursa de venit, prin indicatori care conduc la stabilirea corecta a nivelului acestora. De asemenea, analiza cuprinde si realizarile din ultimii 1-2 ani.

Estimarea veniturilor are in vedere atat sursele de venituri rezultate din contracte cu persoane fizice sau juridice, precum si masurile de redimensionare a unor activitati de furnizare de servicii, de restructurare a unitatii si personalului si de eficientizare a activitatii spitalului pe termen scurt, mediu si lung.

Fundamentarea veniturilor difera de la unitate la unitate, dar in general ar trebui sa se tina cont de aspectele ce reglementeaza sursele de venituri si conditiile specifice fiecarei unitati de furnizare a serviciilor medicale, dupa cum urmeaza:

   a) la estimarea veniturilor din contractele incheiate cu casele de asigurari de sanatate pentru furnizarea serviciilor medicale se iau in consideratie:

conditiile de contractare prevazute anual prin Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, normele de aplicare ale acestuia, precum si celelalte reglementari in domeniu;

numarul de servicii pe structura (spitalizare continua, de zi etc.) estimat a se realiza si finanta;

modalitatea de plata (DRG, plata pe caz externat, plata pe serviciu, plata pe zi de spitalizare, cronici, UPU etc.);

inflatia prognozata;

analiza valorii serviciilor in anul curent fata de anul precedent si identificarea cauzelor plusurilor si minusurilor constatate;

   b) veniturile de la persoane fizice pentru plata serviciilor solicitate se calculeaza in functie de:

numarul estimat al persoanelor solicitante;

volumul si natura serviciilor medicale cerute;

venituri medii pe o persoana;

analiza comparativa a estimarilor din anul curent cu realizarile din anul precedent;

   c) veniturile din asocieri investitionale:

se estimeaza pe baza contractelor in curs si care raman valabile si in anul curent sau pe baza noilor contracte;

   d) alte venituri, in concordanta cu volumul prestarilor de servicii medicale, inclusiv actele aditionale, avand ca nivel de referinta realizarile din anul anterior, cresterea sau reducerea capacitatii unitatii de a presta servicii medicale, indicele de inflatie prognozat de catre institutiile abilitate, noi surse de venituri etc.

Fundamentarea cheltuielilor se efectueaza de comitetul director impreuna cu sefii de sectii si compartimente, urmarindu-se:

   a) utilizarea resurselor materiale si banesti pentru cheltuieli oportune si strict necesare;

   b) reducerea cheltuielilor pentru utilitati prin stabilirea de norme proprii de consum;

   c) aprovizionarea cu materiale, medicamente in limita cerintelor actelor medicale, evitandu-se formarea de stocuri;

   d) stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de fiecare sectie, de liste proprii de medicamente, materiale sanitare si reactivi, aprobate de comitetul director;

   e) stabilirea necesarului de lucrari de intretinere pe baza de studii de fundamentare si documentatii tehnice in cadrul unor strategii de imbunatatire a calitatii actului medical;

   f) evaluarea produselor din gestiuni si eliberarea acestora in functie de cerintele actelor medicale si de respectarea scopului pentru care au fost achizitionate;

g) intarirea controlului intern asupra consumurilor pe sectii si compartimente;

   h) reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizarii unor servicii si activitati, potrivit normelor legale. Cheltuielile se desfasoara pe structura clasificatiei bugetare si reflecta consumul de valori materiale si banesti necesare pentru indeplinirea obiectivelor activitatii spitalului.

La fundamentarea cheltuielilor se au in vedere:

   a) indicatorii fizici cu ajutorul carora se poate aprecia efortul financiar (numar de salariati, numar de cazuri externate, numar de paturi, numar de zile de spitalizare etc.);

   b) evolutia cheltuielilor pe ultimii 2-3 ani, pentru a constata tendinta de crestere sau de reducere a cheltuielilor;

   c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare sectie sau compartiment si stabilirea responsabilitatilor conducatorilor acestor structuri;

   d) normele si reglementarile privind efectuarea cheltuielilor (alocatii de hrana, salarii etc.);

   e)eliminarea sau reducerea practicilor anterioare care au condus la cheltuieli neeconomicoase.

1.2. Structura bugetului de venituri si cheltuieli la spitalele publice

Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde resursele financiare si cheltuielile din cadrul unui exercitiu financiar, de regula un an, necesare in vederea asigurarii conditiilor de desfasurare normala a activitatii spitalelor publice, de furnizare a serviciilor medicale contractate cu casele de asigurari de sanatate, precum si a altor servicii, in conditiile legii. Veniturile si cheltuielile se cuprind in macheta de buget din structura Clasificatiei indicatorilor financiari, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1.954/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului se compune din:

   a) bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului

   b) bugetele de venituri si cheltuieli ale sectiilor/compartimentelor

   c) situatia privind numarul de posturi si structura acestora

   d) bugetul fondului de dezvoltare al spitalului

Veniturile proprii ale spitalelor se cuprind in macheta de buget pe capitole, subcapitole si paragrafe si evidentiaza:

   a) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale incheiate de spitale cu casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, in calitate de furnizor de servicii medicale, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, precum si din alte prestatii si activitati;

   b) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale cu case de asigurari de sanatate private sau cu agenti economici;

   c) valoarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale solicitate de alte unitati spitalicesti, farmaceutice, de cabinete medicale sau de alte unitati sanitare publice ori private acreditate, care nu au specialisti pentru unele activitati sau manopere medicale;

   d) sume realizate din editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;

   e) sume realizate din servicii medicale, hoteliere sau de alta natura, furnizate la cererea unor terti, atat in structurile cu paturi, cat si in cele ambulatorii;

   f) sume realizate din servicii de asistenta medicala la domiciliu, furnizate la cererea pacientilor;

   g) valoarea contractelor de cercetare si alte surse;

   h) valoarea contractelor reprezentand asocieri investitionale in domenii medicale ori de cercetare medicala si farmaceutica;

   i) sume din inchirierea unor spatii medicale, echipamente sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale, in conditiile legii;

j) sume din inchirierea bunurilor care apartin spitalului;

k) sume din donatii si sponsorizari;

   l) sume din legate;

   m) sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale;

   n) sume din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice;

   o) contravaloarea medicamentelor si materialelor sanitare specifice primite prin programele de sanatate, finantate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.

Veniturile proprii evidentiate si realizate de spital se depersonalizeaza in cadrul bugetului, respectiv sumele incasate nu au o anumita destinatie si pot fi utilizate pentru cheltuieli curente si de capital. Fac exceptie veniturile din sumele alocate de la bugetul local, bugetul de stat, Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice.

Veniturile spitalelor, care provin de la bugetele locale, de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, precum si de la bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice, se utilizeaza numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, dupa cum urmeaza:

   a) De la bugetul de stat se asigura:

realizarea obiectivelor si activitatilor cuprinse in programele nationale de sanatate;

dotarea cu echipamente medicale, in conditiile legii;

investitii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate in executie;

expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav afectate de seisme si de alte cazuri de forta majora;

modernizarea, transformarea si extinderea constructiilor existente, precum si efectuarea de reparatii capitale;

activitati didactice si de cercetare;

alte cheltuieli curente si de capital.

   b) De la bugetele locale, respectiv de la bugetul propriu al judetelor, pentru spitalele judetene, si de la celelalte bugete locale, pentru spitalele de interes judetean sau local, se finanteaza cheltuieli de intretinere, gospodarire, reparatii, consolidare, extindere si modernizare a unitatilor sanitare publice si dotari independente, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele locale respective.

   c) Din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice se finanteaza investitii in infrastructura sistemului sanitar public si unele programe nationale de sanatate care se repartizeaza de Ministerul Sanatatii Publice ordonatorilor secundari si tertiari de la titlul 51 'Transferuri intre unitati ale administratiei publice.'

   d) Spitalele pot primi cu titlu gratuit medicamente prin programele nationale de sanatate finantate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, precum si alte bunuri din fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile si rambursabile, precum si din donatii si sponsorizari.

Cheltuielile spitalului se evidentiaza in macheta de buget pe total, din care cheltuieli pentru activitatea finantata din venituri proprii si, separat, cheltuieli pentru activitati finantate din sume de la bugetele locale, bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice, precum si, dupa caz, din alte surse de venituri a caror utilizare este stabilita de lege.

Cheltuielile spitalului se prevad in macheta de buget pe structura clasificatiei economice pe titluri, articole si alineate, precum si pe clasificatia functionala pe capitole, subcapitole si paragrafe. Cheltuielile, in structura economica, cuprind:

   a) titlul I 'Cheltuieli de personal' se desfasoara pe articole, respectiv 'Cheltuieli salariale in bani' si 'Cheltuieli salariale in natura'; articolele au subdiviziuni denumite alineate, care detaliaza tipurile de cheltuieli de personal (de exemplu, 10.01.01 'Salarii de baza' etc.);

   b) titlul II 'Bunuri si servicii', structurat pe articole in 'Bunuri si servicii', 'Reparatii curente' ('Hrana', 'Medicamente si materiale sanitare', 'Bunuri de natura obiectelor de inventar', 'Deplasari, detasari, transferari' etc.; articolele se desfasoara pe alineate, in functie de tipurile de cheltuieli (de exemplu, 20.04.01 'Medicamente');

   c) cheltuielie de capital se desfasoara pe titlul 71, respectiv titlul X 'Active nefinanciare', care cuprinde articolul 71.01 'Active fixe', structurat pe alineate, in functie de categoria de cheltuieli pe care o evidentiaza: 'Constructii' (71.01.01); 'Masini, echipamente si mijloace de transport' (71.01.02); 'Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale' (71.01.03); 'Alte active fixe' (71.01.30);

   d) cheltuielile se prevad in macheta de buget si pe clasificatia functionala pe capitole, subcapitole si paragrafe, in functie de activitatea spitalului, astfel: 'Produse farmaceutice, materiale sanitare si dispozitive medicale', 'Asistenta medicala in ambulatoriu', 'Asistenta de urgenta prespitaliceasca', 'Asistenta in unitatile sanitare cu paturi', 'Ingrijiri la domiciliu', 'Cercetare aplicativa si dezvoltare experimentala in sanatate', 'Alte cheltuieli'; subcapitolele se defalca pe paragrafe, de exemplu, 'Spitale generale' (66.06.01);

   e) cheltuielile ce se inscriu in macheta de buget din sumele alocate de la bugetele locale, bugetul de stat, Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice se defalca pe clasificatia indicatorilor financiari, in functie de sursele de venituri si de tipurile de cheltuieli.

Excedentul bugetului de venituri si cheltuieli se stabileste ca diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor. Bugetul spitalelor publice poate fi incheiat numai cu excedent sau cu excedent zero, cand veniturile sunt egale cu cheltuielile. Excedentul anual rezultat din executia bugetului de venituri si cheltuieli se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru cheltuieli curente si de capital.

1. Aprobarea si executia bugetului de venituri si cheltuieli

Aprobarea bugetului

Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se definitiveaza si se aproba dupa semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurari de sanatate.

Proiectul bugetului spitalului public, precum si bugetele sectiilor si compartimentelor spitalului se prezinta consiliului consultativ pentru analiza si propuneri de imbunatatire.

Managerul spitalului definitiveaza si aproba proiectul bugetului pe total si il inainteaza organului ierarhic superior, pentru obtinerea acordului. Pentru obtinerea acordului organului ierarhic superior, spitalul prezinta urmatoarele documente:

bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului

situatia privind numarul de posturi si structura acestora

bugetul fondului de dezvoltare a spitalului

nota de prezentare a bugetului aprobat.

Dupa obtinerea acordului, bugetul total se reanalizeaza cu conducatorii sectiilor si compartimentelor si se aproba pe sectiile si compartimentele din structura spitalului, conform machetei prevazute in anexa nr. 2. Bugetele pe sectii si compartimente se comunica acestora si intra in executie odata cu incheierea contractului intre manager si sefii structurilor in cauza, cu incadrarea in termenul prevazut de lege.

Executia bugetului

Veniturile unitatii sanitare publice se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza potrivit dispozitiilor legale aplicabile unitatilor finantate integral din venituri proprii. Veniturile se inregistreaza in contabilitatea spitalului in conturile corespunzatoare de venituri in momentul crearii lor si inscrise in documente (facturi) si nu atunci cand se incaseaza.

Prevederile de la cheltuieli stabilite pe titluri, articole si alineate reprezinta limita maxima a platilor de casa si se efectueaza in exercitiul bugetar curent.

Cheltuielile inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli au destinatie precisa si limitata si nu pot fi efectuate daca nu au temei legal.

Documentele privind angajarea, lichidarea si ordonantarea pentru propunerile privind cheltuielile cu procurarea medicamentelor si a materialelor sanitare se emit de sectiile din spital, care reprezinta compartimentele de specialitate, si se semneaza de seful de sectie sau de inlocuitorul acestuia, in calitate de conducator al compartimentului de specialitate.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza pe parcursul exercitiului financiar, in limita disponibilului de prevederi la cheltuieli pe subdiviziuni (subcapitol, titlu, articol si alineat) la care se incadreaza plata respectiva si a disponibilului din cont.

Platile se efectueaza de catre persoanele care indeplinesc functia de contabil, stabilite de catre conducatorul institutiei sanitare publice, in conformitate cu Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002. Obligatiile de plata catre furnizori se inregistreaza in contabilitatea spitalului pe baza documentelor justificative care reflecta crearea obligatiei de plata si nu cand are loc plata.

Sumele ramase neutilizate la finele anului se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru cheltuieli curente si de capital.

Sumele ce se deconteaza in luna ianuarie, aferente serviciilor medicale acordate in luna decembrie in baza contractelor incheiate cu casa de asigurari de sanatate, inclusiv regularizarile aferente anului precedent, se includ in bugetul de venituri si cheltuieli si reprezinta venituri ale anului curent.

Sumele reprezentand drepturile de personal aferente lunii decembrie a anului curent se inregistreaza pe cheltuiala acestui an.

Executia bugetului de venituri si cheltuieli se deruleaza prin conturile deschise la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului pe seama spitalului public, iar operatiunile respective sunt inregistrate in contabilitatea proprie, potrivit normelor si procedurilor aprobate pentru institutiile publice.

Punctele forte a executiei bugetului in institut sunt:

Cresterea veniturilor realizate din furnizarea serviciilor medicale spitalicesti in anul 2007

Realizarea unor servicii contractate , cuprinse in bugetul pe anul 2007 al IBCvT; neintarzieri la realizari fata de contractat aferent perioadei de raportare, evidentierea cauzelor si a posibilitatilor de corectare

Dotarea cu sistem informatic cu toate consecintele ce decurg. Managementul sistemului informational la nivelul spitalului este clar definit - datele care se colecteaza in mod curent sunt transformate in informatii intr-o proportie mare.

Dotarea cu un soft care permite calculatia costurilor la nivel de pacient care ofera informatii pentru luarea deciziilor.

Detinerea unui program informatic care sa permita culegerea automata a datelor si transferul datelor din programele de contabilitate, personal si gestiune (aprovizionare) pe centre de cost , permitand elaborarea de rapoarte lunare, trimestriale, anuale privind veniturile si cheltuielile sectiilor, laboratoarelor , etc

Functionalitati intre structura organizatorica a spitalului si incadrarea cu personal; numarul de personal subdimensionat fata de normativ;

Detinerea protocoalelor de practica medicala, managementul clinic - ghiduri de practica, functionarea comisiilor de calitate, circuitul pacientilor de la diagnosticare pana la externare.

Elaborarea bugetului in Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant

Analizand bugetul de venituri si cheltuieli aprobat al institutului pe total anul 2007, respectiv la perioada de raportare 31 decembrie, utilizand tabloul de bord, a se vedea sinteza acestora din tabelul de mai jos am constatat urmatoarele :

Tabel nr. 14 Sinteza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat pe total anul 2007

Am constatat urmatoarele :

La 31.12.2007 pe total institut se inregistreaza un excedent de 5.402.013 lei determinat ca diferenta intre veniturile realizate de 37.604.108 lei si cheltuielile efectuate pentru tratarea unui numar de 4981 de pacienti externati in cuantum de 32.202.095 lei . Dezvoltand analiza la nivelul sectiilor am putut observa ca sectiile de cardiologie isi acopera cheltuielile din veniturile realizate.

Sectiile de chirurgie cardiovasculara inregistreaza cheltuieli mai mari decat veniturile realizate , fapt pentru care pe viitor ne propunem o monitorizare si o analiza atenta atat a veniturilor realizate cat si a cheltuielilor. Sectia de chirurgie cardiovasculara pediatrica , blocul operator pediatric si ATI pediatric, recent date in folosinta , functioneaza cu un efectiv de personal mult sub normativ , ceea ce permite desfasurarea activitatii intr-o singura sala de operatie ( din cele doua existente) si 5 paturi ( incubatoare ATI ) din cele 10 existente . Cu toate acestea veniturile realizate sunt mai mari decat cele contractate. De asemenea trebuie tinut cont de faptul ca externarea noi nascutilor si sugarilor cu interventii pe cord deschis se efectuaza din sectia de cardiologie pediatrica ( acolo existand conditiile de spatiu - boxe, cadite de baie ,etc - specifice ingrijirii sugarului) , fapt pentru care aici se colecteaza veniturile si indicele de complexitate a cazului , in timp ce cheltuielile sunt incarcate pe blocul operator pediatric repartizat pe sectia de chirurgie cardiaca pediatrica. Cele doua sectii dedicate diagnosticului si tratamentului copiilor cu cardiopatii congenitale se compenseaza intre ele.

Sectia de chirurgie cardiovasculara adulti inregistreaza cheltuieli mult mai mari decat veniturile contractate si realizate. Una din cauze ar fi durata de spitalizare preoperatorie prea lunga, media de varsta inaintata a pacientilor si numeroasele afectiuni secundare , acestia necesitand un tratament postoperator mai lung si mai costisitor. Ponderea cazurilor chirurgicale inclina balanta spre cordurile deschise si in cadrul acestora spre inlocuirile valvulare mono, bi si triple care sunt cele mai costisitoare. Se impune o analiza complexa a acestei sectii si a influentei costurilor sectiei ATI repartizate pe chirurgie cardiovasculara adulti, analiza cazurilor operate pe cord deschis , a mortalitatii si a rezultatelor postoperatorii.

In ceea ce priveste centrele de gestiune , pe fiecare centru de cost cheltuielile directe au fost identificate pe structura clasificatiei bugetare ( cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri si servicii, cheltuieli de capital) detaliate pe articole si aliniate.

S-a procedat apoi la repartizarea cheltuielilor indirecte conform unor chei de repartizare cat mai adecvate si mai apropiate de cheltuielile efective ale centrelor de gestiune. S-au folosit ca si chei de repartizare : suprafata pentru utilitati, numarul de bolnavi tratati sau transferati, numar de zile de spitalizare , numarul analizelor de laborator si de radiologie efectuate bolnavilor din fiecare sectie.

Intrucat la proiectia veniturilor contractate pe servicii medicale spitalicesti participa numai cele 5 sectii ale IBCvT fara sectia ATI , fara laboratoare si administrativ, cheltuielile acestora au fost repartizate in functie de numarul de bolnavi internati, pe fiecare sectie.

Analiza veniturilor si cheltuielilor in Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant

1. Veniturile si cheltuielile institutului

Veniturile realizate in cursul anului 2007 sunt in valoare de 37.604.108 lei si au urmatoarea structura:

Venituri operationale 37.60965 lei

Venituri financiare 143 lei

Cheltuielile efectuate in cursul anului 2007 sunt in valoare de 32.202.095 lei si au urmatoarea structura:

Cheltuieli operationale 32.202.089 lei

Cheltuieli financiare 6 lei

Referitor la Contul de executie a bugetului institutie publice - cheltuieli, platile efectuate sunt mai mici decat cheltuielile efective, deoarece:

• la cheltuielile de personal sunt cuprinse drepturile de personal aferente lunii decembrie 2007 ce urmeaza a fi achitate in luna ianuarie 2008;
• la cheltuielile curente au fost inregistrare in evidenta contabila, facturi de la furnizorii de bunuri si servicii care urmeaza a fi achitate in luna ianuarie 2008.

Venituri totale realizate la 31.12.2007 pe surse de finantare: 37.230.903 lei, din care:

I. Finantari Casa de Sanatate Mures - total din care: 28.260.282 lei

II. Finantari Minister - total din care: 8.397.271 lei

Cheltuieli totale, din care pe surse de finantare:  32.202.095 lei

Pe linga finantarea de la fondul asigurarilor sociale de sanatate IBCvT Tg. Mures a primit sponsorizari in lei in suma de 171.369 lei si in cadrul "alte transferuri voluntare" donatii de medicamente si doua aparate de sterilizat in valoare totala de 128.122 lei.

Cheltuielile cu personalul la nivelul spitalelor publice cuprinde atat cheltuielile cu renumeratiile personalului (salariile nete) cat si cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala.

Legea salarizarii aduce si unele aspecte specifice economiei de piata, si anume:

salariile se stabilesc intre patronat si sindicate;

guvernul stabileste salariul minim pe economie.

Folosirea fortei de munca in desfasurarea activitatii sistemului public da nastere la doua concepte: cheltuieli cu salariile si cheltuieli cu personalul.

Cheltuielile cu salariile reprezinta suma veniturilor totale realizate de salariati prin activitatea desfasurata de sistemul public. Prin Legea nr. 130 din 20.07.2005 se include in fondul de salarii si drepturile banesti cuvenite colaboratorilor. In structura cheltuielilor cu salariile (a fondului de salarii) sunt identificate astfel doua componente: cheltuieli cu salariile aferente personalului incadrat in munca pe baza de contract individual de munca si cheltuieli cu colaboratorii aferente personalului incadrat pe baza de conventie civila.

Cheltuielile cu personalul reprezinta cheltuielile cu salariile precum si impozitele si taxele suportate de sistemul public pentru plata salariilor. In categoria impozitelor si taxelor suportate de sistemul public pentru plata salariilor includem:

contributia la asigurarile sociale ( 30% );

fondul de asigurare 7%;

fondul de somaj 5%;

fondul de risc si accidente 3%;

fondul special pentru sustinerea invatamantului 2%;

comisionul pentru Camera de Munca 0,25 sau 0,75% dupa caz

Baza de calcul a impozitelor si taxelor mentionate o constituie in cea mai mare parte din cazuri cheltuielile cu salariile, de aceea dinamica cheltuielilor cu personalul coincide cu dinamica cheltuielilor cu salariile.

Principalele probleme analizate privind cheltuielile cu salariile vizeaza:

a) dinamica cheltuielilor cu salariile si analiza de ansamblu;

b) analiza factoriala;

c) analiza corelatiei fond de salarizare, cifra de afaceri, productivitatea muncii.

Tabel 15. Dinamica cheltuielilor cu salariile

Se constata o crestere a cheltuielilor cu salariile in anul 2006 fata de 2005 iar apoi o scadere in 2007.

Orice modificare fiscala intervenita actioneaza asupra dinamicii cheltuielilor cu personalul comparativ cu cheltuielile aferente salariilor.

In ceea ce priveste structura cheltuielilor cu personalul acesta se prezinta astfel:

Modificarea structurii cheltuielilor cu personalul este rezultatul politicii fiscale din fiecare an in parte. Se observa o crestere a ponderii impozitelor si taxelor aferente salariilor cu 1% in 2006 fata de 2005 si o scadere cu 4% in 2007 fata de 2006.

Cresterea cheltuielilor cu salariile cu 15% in 2006 fata de 2005 are loc paralel cu scaderea numarului mediu de salariati cu 27%. In 2007 se observa o scadere a cheltuielilor cu salariile cu 34% fata de 2006 si o diminuare a numarului mediu de salariati cu 33%.

Tabel 16. Studiul indicatorilor de costuri in anul 2007 pe sectiile institutului

In anul 2007, cel mai mare cost a fost pe pat decizionat, fata de restul costurilor inregistrate pe sectiile institutului. Costul pe pat decizionat este urmat in ordine descrescatoare de costul pe pacient externat, de costul de bolnav internat, intre care este o diferenta foarte mica. Acestea sunt urmate de costul materialelor sanitare/bolnav internat la o diferenta destul de mare. Costul pe zi de spitalizare si costul pe medicamente pe bolnav au alocat un buget mic, iar costurile materiale sanitare pe zi de spitalizare si costurile pe medicamente pe zi de spitalizare au avut alocate cele mai mici bugete pe anul acesta.

Tabel 17. Cazurile pacientilor contractati in anul 2007

ICM - Indice de complexitate sau de case-mix

- fiecare diagnostic are atasat un astfel de indice, hotarat prin lege

- este un numar care masoara resursele necesare spitalului in concordanta cu pacientii tratati.

DMS - Durata medie de spitalizare.

Analizand tabelul, deducem ca in anul 2007 cazurile contractate a pacientilor externati pe sectia cardiologie adulti a avut cel mai mare numar de pacienti fata de sectiile cardiologie pediatrica, cardiologie interventionala, chirurgie cardiovasculara si chirurgie cardiaca pediatrica. Sectia cardiologie pediatrica a avut cele mai multe externari in aceasta perioada, fata de celelalte sectii, iar rulajul pe pat a avut ponderea cea mai mare pe sectia cardiologie interventionala.

Tabel 18. Utilizarea paturilor pe fiecare sectie in anul 2007

Numarul paturilor aprobate se gasesc in numar cel mai mare la sectia cardiologie adulti, iar indicele de utilizare cel mai mare a paturilor este pe sectia cardiologie interventionala. Procentul mai mare a utilizarii paturilor pe sectia cardiologie interventionala fata de numarul acestora in sectia cardiologie adulti, se datoreaza numarului optim de zile de spitalizare care este cu mult mai mare in sectia cardiologie adulti.

Tabel 19. Impartirea cheltuielilor in functie de venituri in anul 2007

Prevederile bugetare aprobate conform bugetului de venituri si cheltuieli in anul 2007 se impart in cheltuieli cu personalul care reprezinta 28,44% din totalul cheltuielilor, cheltuieli cu materiale care reprezinta 56,96% din total si cheltuieli cu capitalul care este de 14,60%.

Cheltuielile realizate cu materialele in anul 2007 au un procent de 63,56%, reprezentand procentul cel mai mare fata de cheltuielile realizate cu personalul in procent de 29,88%, si de cheltuielile realizate cu capitalul care reprezinta 6,56%.

In functie de sursele de venit cea mai mare parte a cheltuielilor este alocata Serviciilor medicale spitalicesti, urmata fiind de Subventii pentru institutiile publice-programe nationale de sanatate (accize), Subventii de la bugetul de stat-programe de sanatate si o mica parte provenind din transferuri voluntare(donatii si sponsorizari).

2. Analiza veniturilor si cheltuielilor comparativa pe ultimii 5 ani

In tabelele urmatoare vom prezenta manifestarea cheltuielilor si veniturilor care sunt cheltuieli de personal, cheltuieli de bunuri si servicii, cheltuieli de capital si, respectiv, veniturile activitatii economice, alte venituri, evidentiind valoarea si ponderea (%) pe perioada 2003-2007.

Tabel 20. Cheltuieli comparate pe 5 ani

Se poate observa ca cheltuielile de personal au crescut din anul 2003 pana in anul 2007, avand o pondere in 2003 de 14,13%, iar in 2007 de 29,88%, deci o crestere de 15,75%, respectiv 6.40120Ron.

In perioada 2003-2007, cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut si ele, avand procent de 44,53% in 2003, iar in 2007 de 63,56%. Ponderile inregistrandu-se o crestere de 19,03%, respectiv de 10.326.208 Ron.

Cheltuielile de capital au avut frecvente diferite pe perioada 2003-2007. Observam o crestere a cheltuielilor cu capitalul in anul 2004 fata de anul 2003, in valoare de 2.631.312 Ron, dupa care o scadere foarte mare in anul 2005 pana la valoarea de 77.500 Ron. In anul 2006 cheltuielile au crescut cu 2.554.901 Ron, ca apoi sa scada in anul 2007, cu o valoare de 518.950 Ron, ajungand la valoarea de 2.11451 Ron.

Tabel 21. Venituri comparate pe 5 ani

Observam o crestere a veniturilor din anul 2003 pana in anul 2007 cu 12.612.761 Ron.

Veniturile provenite din alte resurse decat cele economice alterneaza de la un an la altul. Cele mai mici venituri au fost incasate in anul 2005 in valoarea de 944.836 Ron, crescand apoi pana in anul 2007 cu 7.580.557 Ron.

4. Analiza comparativa cu alte Centre de Boli Cardiovasculare din  Romania

Din analiza comparativa intre centrele de acelasi profil se observa o aliniere intre media celorlalti, existand unele abateri. Se inregistreaza, spre exemplu, cea mai ridicata pondere a internarilor in regim de urgenta. Acest lucru se explica prin accesibilitatea la servicii performante in urgenta ca: tratamentul infarctului miocardic acut prin proceduri de cardiologie interventionala (PTCA de prima intentie), tratamentul chirurgical a disectiilor de aorta, precum si urgentele cardiovasculare pediatrice in special la nou nascut si sugar, fiind singurul centru specializat pentru aceasta grupa de varsta. De asemenea se observa cea mai ridicata pondere, mult peste media celorlalte centre, a cazurilor cuprinse intre 0-18 ani.

Se mai poate observa faptul ca institutul IBCvT din Targu Mures si institutul Inimii din Cluj au valori, la toate categoriile de indicatori apropiate, fata de celelalte instituturi.

IBCvT Targu Mures fata de Centrul de Cardiologie Iasi are indicatorii generali de volum si intensitate mai mari.

IBCvT Targu Mures fata de Institutul de Boli Cardiovasculare Bucuresti are indicatorii fixi mult mai mici, asta si pentru ca numarul populatiei este diferit. Indicatorii procentuali sunt aproape egali, facandu-se diferente numa de cateva procente intre ei.

IBCvT Targu Mures fata de Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara, se pot observa indicatorii generali de volum si intensitate mai mari, deosebiindu-se doar numarul paturilor, iar indicatorii procentuali sunt aproximativ egali, cu mici exceptii de cresteri sau descresteri a procentelor.

5. Analiza comparativa a cheltuielilor si platilor cu creditele bugetare pe ultimii 5 ani

In tabelul si graficele urmatoare voi prezenta o analiza comparativa a cheltuielilor si platilor cu creditele bugetare, pe grupele mari de cheltuieli: de personal, bunuri si servicii si de capital, luand ca perioada de analiza anii 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, evidentiind valoarea si ponderea (%) creditelor bugetare, platilor efectuate si a cheltuielilor efective din perioada mentionata mai sus.

Tabel 2 Analiza comparativa a cheltuielilor si platilor cu creditele bugetare pe ultimii 5 ani

In cadrul cheltuielilor de personal, ponderile platilor efectuate fata de creditele bugetare au crescut treptat pana in anul 2005 cand s-a ajuns la limita de 100% fata creditele bugetare alocate pentru anul 2005, respectiv 21% comparativ cu platile din ceilalti ani, inregistrandu-se apoi in anul 2006 o scadere pana la 18%. In anul 2007 s-a inregistrat o crestere de 1% fata de anul 2006, avand o pondere de 87,62% fata de creditele bugetare alocate pentru anul 2007.

Ponderile platilor efectuate fata de creditele bugetare, in cadrul cheltuielilor cu bunurile si serviciile, au avut frecvente diferite in perioada 2003-2007. Observam o scadere mica in anul 2004 fata de anul 200 In anul 2005 se inregistreaza ponderea de 100% fata creditele bugetare alocate pentru anul 2005, inregistrandu-se apoi in anul 2006 o scadere pana la 18%. In anul 2007 s-a inregistrat o crestere de 1% fata de anul 2006, avand o pondere de 92,70% fata de creditele bugetare alocate pentru anul 2007.

In cadrul cheltuielilor de capital, se observa aceeasi evolutie ca si in cadrul cheltuielilor de personal. Ponderile platilor efectuate fata de creditele bugetare a crescut treptat pana in anul 2005 cand s-a ajuns la limita de 100% fata creditele bugetare alocate pentru anul 2005, respectiv 21% comparativ cu platile din ceilalti ani, inregistrandu-se apoi in anul 2006 o scadere pana la 16%. In anul 2007 s-a inregistrat o crestere de 3% fata de anul 2006, avand o pondere de 89,93% fata de creditele bugetare alocate pentru anul 2007.

In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant Tg. Mures, fiind o unitate finantata din Venituri Proprii, utilizeaza sumele ramase in sold la sfarsitul anului, in anul urmator, cu conditia de a se utiliza in destinatia stabilita in anul precedent.

In cadrul cheltuielilor de personal, ca si in cazul cheltuielilor cu bunurile si serviciile si a celor de capital,   se observa ca cheltuielile efective depasesc cu mult creditele bugetare in anii 2003, 2004 si 2006 ( in cazul cheltuieilor de capital), avand ponderile mentionate in tabelul "Tabel 23 Analiza comparativa a cheltuielilor si platilor cu creditele bugetare pe ultimii 5 ani". Ponderea mare a cheltuielilor efective se datoreaza :

cuprinderii drepturilor de personal aferente lunii decembrie care urmau sa fie achitate in luna ianuarie, in cadrul cheltuieilor de personal;

includerii in cheltuielile efective cu bunurile si serviciile a consumurilor din stocurile farmaciei si ale magaziei, de la inceputul anilor mentionati mai sus, respectiv 2003 si 2004.

includerii valorii amortizarii mijloacelor fixe calculata pentru anii 2003, 2004 si 2006, in cadrul cheltuielilor efective cu capitalul.

Referitor la evolutia cheltuielilor efective efectuate din creditele bugetare, in cadrul cheltuielilor de personal, intre anii 2003-2007, se observa o crestere in anul 2004 fata de anul 2003, cand se inregistra o pondere de 143% fata de creditele bugetare alocate pentru anul 2003, respectiv un procent de 25% comparativ cu anii urmatori, cu 2%, urmand apoi o evolutie descrescatoare pana in anul 2007, ajungindu-se la un procent de 15% comparativ cu anii trecuti.

Cheltuielile efective cu bunurile si serviciile au o evolutie aproape identica cu cele de personal, exceptia fiind data de nivelul mai mic de scadere al ponderii cheltuielilor dintre anii 2004 si 2005, respectiv de numai 3%, si de cresterea din anul 2007 fata de anul 2006 cu 2%.

Ponderile cheltuielilor de capital efective, au avut frecvente diferite in perioada 2003-2007. Observam o crestere in anul 2004 fata de anul 2003, de la 17% la 23%, cu 6%. In anul 2005 se inregistreaza ponderea de 100% fata creditele bugetare alocate pentru anul 2005, inregistrandu-se apoi in anul 2006 o crestere foarte mare pana la 43%.

In anul 2007 s-a trecut la polul opus, inregistrandu-se o scadere pana la 5%, ponderea cheltuielilor efective fata de creditele bugetare pe anul 2007, fiind de 38,31%, urmand ca valorile ramase in sold la 31.12.2007, sa fie utilizate pe aceesi destinatie pe parcursul anului 2008.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Spitalul are autorizatie sanitara de functionare in vigoare. Structura organizatorica a spitalului corespunde cu structura aprobata prin ordin al Ministerului Sanatatii. Numarul de paturi existent corespunde cu numarul de paturi si repartitia acestora pe sectii, iar Spitalul s-a incadrat in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat pe anul 2007 si nu inregistraza datorii. S-au realizat indicatorii contractati cu Casa Judeteana de Asigurari Mures. Serviciile medicale prestate corespund specificului/tipului de spital de urgenta. Sectiile se incadreaza si sunt sub durata optima de spitalizare pe sectii la nivel national. Cresterea complexitatii cazurilor tratate ( a se vedea evolutia indicelui de case- mix). Numarul de zile de spitalizare sunt corect insumate pentru rapoartele catre Casa Judeteana de Asigurari Mures. Spitalul respecta cuantumul alocatiei de hrana aprobate pentru fiecare categorie de bolnav. Numarul liniilor de garda pe spital este determinat corect in functie de tipul unitatii sanitare si in functie de numarul de paturi aprobat pe structura. Se respecta Regimul Oficial a garzilor in sectorul sanitar.Exista personal medical instruit care asigura servicii medicale de calitate. Se respecta legislatia privind achizitiile din fonduri publice si exista plan de achizitii aprobat. Spitalul respecta termenele de raportare.

Printre propunerile Institutului de Boli Cardiovasculare si Transplant amintim atingerea celor mai bune rezultate cu cele mai mici costuri. Serviciile de sanatate oferite in conditiile sus mentionate sa fie de calitate, sa fie performante, sa poata fi masurate si dupa caz ameliorate. Sa se asigure continuitatea serviciilor medicale. Sa fie eficace, ingrijirea sa fie furnizata corect, in functie de nivelul cunostintelor actuale in domeniu si cu scopul de a atinge rezultatele dorite pentru bolnav. Sa asigure respect si grija pentru pacient. Sa fie asigurata siguranta - gradul in care riscurile tratamentului si ingrijirilor sunt reduse atat pentru bolnav, cat si pentru ceilalti, inclusiv pentru furnizorii de sanatate. Oportunitatea - gradul in care serviciile sunt furnizate bolnavului la momentul cel mai potrivit.

Ca un ultim aliniat, la prezentele cocluzii, voi face si cateva referiri la activitatea din 2008 a IBCvT Tg. Mures desi inca situatia financiara la data redactarii prezentei lucrari nu a fost definitivata:

veniturile din activitatile economice au crescut fata de 2007 cu 15,67 % ajungand la valoarea de 3634.327 . La aceste venituri se mai adauga si alocatiile bugetare insumand 287.931 adica un venit total de 36.922.258 RON . Aceste venituri au crescut in 2007 fata de 2008 datorita cresterii numarului de bolnavi tratati si a complexitatii cazurilor care au dus la o imbunatatirea a ICM in cadrul IBCvT .

aceasta crestere a numarului de bolnavi si a complexitatii cazurilor tratate nu a dus si la o crestere proportionala a cheltuielilor efective. Aceste cheltuieli au crescut doar cu 11,15 % fata de 2007 ajungand la 35.791.875. La o analiza mai detaliata a acestor cheltuieli am ajuns la concluzia ca salariile si contributiile aferente angajatilor e singura cheltuiala care a crescut ingrijorator cu un procent de 45 % fata de 2007 ajungand la 14.006.562 RON. Analizand aceasta crestere am ajuns la concluzia ca indexarile acordate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii , Familiei si Protectiei Sociale si in acelasi timp cresterea numarului de personal au dus la o crestere destul de semnificativa a cheltuielilor de personal.

Pentru 2009, pe langa propunerile enumerate mai sus, IBCvT ar trebui sa monitorizeze mai atent cheltuiala de personal pentru a nu ajunge la masuri radicale legate de personal si in acelasi timp sa creasca numarul de bonavi tratati pentru a-si mari veniturile operationale.