Managementul in agroturism

Managementul in agroturism

Managementul si-a extins sfera de activitate asupra tuturor componentelor societatii moderne, manifestandu-si specificitatea in fiecare domeniu de activitate. In conditiile dezvoltarii durabile a Romaniei, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune cu pregnanta ca, de altfel, in orice alt domeniu economic. Aceasta impune atat o valorificare complexa si eficienta in contextul unui turism intensiv, cat si o protejare si conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile intr-un viitor apropiat.

Agroturismul este o activitate economica complexa, cu o scara larga de cuprindere, care pune in evidenta printr-un mecanism propriu ciculatia turistica din mediul rural.

Acest compartiment al agroturismului trebuie abordat, din punct de vedere conceptual, ca un "pachet" de servicii economice, socio-culturale, sportive de agrement, pus la dispozitia turistilor, urmand ca acesta sa se desfasoare in cadrul natural, cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant.

Aceste activitati trebuie transpuse in practica prin intermediul unui management functional, atat local, cat si global.

La nivelul regiunilor rurale se are in vedere modul de identificare a potentialului agroturistic sub toate aspectele sale, potential care trebuie sa reunesca si sa imbine armonios factorii naturali, materiali si spirituali, atat din punct de vedere al gazdei, cat si al turistului.

Pentru a crea o retea nationala, managementului global ii revine sarcina standardizarii urmatoarelor activitati:

managementul local;

procesul de identificare a potentialului local si zonal;

procedura de formare a agentilor locali;

procedura de existenta si consulanta in vederea pregatirii ofertei de cazare;

procedura de catalogare a potentialului turistic;

realizarea programelor de marketing.

Problematica managementului turistic si agroturistic in tara noastra este deosebit de complexa si prezinta numeroase particularitati. Managementul agroturistic local presupune identificarea operatorilor locali de turism, elaborarea procedurii de selectie, elaborarea criteriilor de clasificare a unitatilor agroturistice, crearea retelei locale, elaborarea programului de marketing, promovare si publicitate, formarea si atestarea operatorilor si agentilor economici.

Managementul global agroturistic are in vedere evolutia globala a potentialului zonei, atestarea zonei, formarea operatorilor si crearea agentului local, identificarea si testarea agentiilor agroturistice, catalogarea gospodariilor din zona agroturistica, realizarea programului agroturistic, pregatirea ofertei agroturistice.

Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale in vederea racordarii acestora la o retea nationala si internationala, de a asigura transpunerea acestora in standarde care sa fie usor accesibile atat pentru conducere, cat si pentru oferta agroturistica.

Solutia lansarii satului romanesc ca produs turistic pe piata nationala si internationala constituie un demers de management care sa situeze in centrul sau produsul, pe de o parte, si omul, pe de alta parte.

Din punct de vedere al costurilor de realizare aceasta solutie nu suporta cheltuieli prea mari, deoarece ea se bazeaza pe punerea in valoare a dotarilor deja existente in prima faza si pe amenajarea lor la standardul impus de criteriile de clasificare si catalogare.

Functiile si obiectivele strategice principale ale agroturismului pot fi sintetizate astfel:

reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea revenirii unei parti a populatiei urbane in mediul rural;

asigurarea unui nivel de trai si civilizatie in mediul rural comparabil cu cel din zonele orasenesti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei in zona rurala;

valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, atat prin producerea de bunuri agroalimentare, cat si a unor bunuri nealimentare, artizanale, de inalta calitate si importanta pe piata turistica;

valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si piscicole, urmarind realizarea pe cat posibil a unei autonomii energetice a gospodariilor si localitatilor rurale;

folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea primara sau chiar totala a produselor agricole, a numeroase alte industrii si mestesuguri specifice si traditionale zonelor rurale;

armonizarea dezvoltarii sectoarelor agricol, zootehnic, silvic si agroturistic in zonele rurale;

protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice natura, pentru conservarea unor conditii de viata cat mai sanatoasa in zonele agroturistice.

Evaluarea potentialului agroturistic se face prin prisma existentei unei infrastructuri minime si a unui cadru construit, integrat armonios in cadrul natural, a posibilitatilor de identificare si realizare a unor programe de odihna si agrement, care sa aduca in prim-plan traditii si mestesuguri ce vor constitui elemente de atractie pentru turisti. Conform prezentelor norme metodologice, in Romania pot functiona mai multe tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica. Printre acestea se numara si pensiunile turistice.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural fata de cele 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.

Amplasarea pensiunilor turistice rurale, cat si a celor urbane, trebuie realizate in locuri ferite de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Dotarile din camere si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la dispozitia acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stanjeni turistii).

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei in cazul in care sunt destinate si pentru consumatorii din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decat al celor de cazare, dar nu mai mic de 20 locuri la mese, se clasifica ca unitati de alimentatie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunile spatiilor de amplasare.

Omologarea si clasificarea pe stele / flori / margarete pentru structurile din mediul rural se face de catre Comisia Tehnica de Verificare, formata din specialisti ai Ministerului Turismului si ai Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la baza criterii minime pentru clasificarea stabilita prin lege. Atributiile ANTREC se refera la:

promovarea si apararea intereselor membrilor;

conlucrarea cu organizatiile omoloage din alte tari si cu Eurogites si alte organisme europene;

coordonarea si colaborarea cu filialele teritoriale;

organizarea periodica de schimburi de experienta intre centrele teritoriale; organizarea periodica a unor seminarii pe teme ecologice cu sprijinul de profil al studentilor si cadrelor didactice universitare;

organizarea participarii la targurile de actiuni promotionale si de marketing;

organizarea participarii la targurile de turism interne si internationale;

mentinerea legaturilor cu mass-media si Asociatia Presei Turistice;

selectionarea si pregatirea activitatii corpului de experti;

pregatirea unui corp de ghizi interpreti, specializati pe principalele activitati proprii agroturismului;

organizarea de cursuri pentru perfectionarea pregatirii profesionale a conducatorilor centrelor teritoriale;

gestionarea si exploatarea bancii de date privind prestatorii si agentiile ce actioneaza in domeniul agroturismului;

gestionarea mijloacelor financiare si banesti ale asociatiei.