PREGATIREA INSTITUTIONALA SI CRITERIILE DE ELIGIBILITATE

Capitolul de fata al Manualului abordeaza detaliile privind pregatirea institutionala, evaluarea compatibilitatii proiectelor mari de infrastructura regionala cu acquis-ul comunitar precum si criteriile de eligibilitate referitoare atat la solicitanti cat si la proiectele propuse spre finantare, in cadrul programului multi-anual Phare 2004-2006 Coeziune Economica si Sociala.

Pregatirea institutionala si conformitatea cu acquis-ul comunitar

Acquis-ul comunitar poate fi definit ca totalitatea reglementarilor si izvoarelor de drept ale Comunitatii Europene (tratate de baza, legislatie derivata, acorduri etc.), a institutiilor chemate sa le implementeze si a procedurilor de verificare, monitorizare, audit si evaluare asupra aplicarii lor. Principalele instrumente de implementare a politicii de dezvoltare regionala sunt Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune. Aceste fonduri sunt disponibile doar tarilor membre. Pentru tarile candidate sunt disponibile alte instrumente si anume Fondurile de Preaderare: PHARE, ISPA si SAPARD.

In continuare punctam cateva elemente privind Fondurile Structurale si de Coeziune la care Romania va avea acces dupa anul 2007.

Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 21 - "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale", in vigoare la data de 31 decembrie 2000, si s-a angajat, prin documentul de pozitie, sa ia masurile necesare pentru implementarea efectiva a acestuia pana la data aderarii, nesolicitand perioade de tranzitie sau derogari, declarand ca va fi in masura sa aplice in intregime, la data aderarii, acest acquis.

Conform angajamentului luat, infrastructura institutionala necesara implementarii acquis-ului va fi completa si functionala la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. In acest cadru se asteapta ca, in momentul aderarii, toate regiunile sale de dezvoltare, respectiv intregul sau teritoriu sa fie eligibile pentru Obiectivul 1 al Fondurilor Structurale si isi declara interesul de a participa, de la data aderarii la UE, in toate initiativele comunitare, inclusiv la politica de coeziune economica si sociala a Comunitatii si sa beneficieze de intreg sprijinul acordat prin Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, in conditiile aplicabile si celorlalte state membre.

Conform Regulamentului Nr. 1260/99, modificat de Regulamentul Nr. 1447/2001 a Consiliului, Fondurile Structurale urmaresc reducerea disparitatilor de dezvoltare, promovarea coeziunii economice si sociale in Uniunea Europeana, imbunatatirea eficientei asistentei comunitare si identificarea precisa a responsabilitatilor statelor membre si comunitatilor in fazele de programare, monitorizare, evaluare si control a utilizarii acestora.

Pentru perioada 2000-2006 obiectivele prioritare[2] ale masurilor structurale adoptate de Uniunea Europeana sunt:

Obiectivul 1. Promoveaza dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in urma, si anume al caror PIB/locuitor este mai mic decat 75% din media Uniunii Europene.

Obiectivul 2. Contribuie la conversia economica si sociala a regiunilor cu dificultati structurale, altele decat cele eligibile la Obiectivul 1. Acest obiectiv acopera zonele rurale in declin, zone monoindustriale si zone urbane in dificultate.

Obiectivul   Reuneste masurile pentru dezvoltarea resurselor umane din afara regiunilor eligibile pentru Obiectivul 1.

Pe langa fondurile structurale, pentru intarirea solidaritatii regionale a fost infiintat Fondul de Coeziune (Regulamentul Nr. 1164/1994, modificat de Regulamentele Nr. 1264/1999 si 1265/1999 ale Consiliului) care ofera sprijin financiar in domeniul protectiei mediului si infrastructurii de transport de interes comun, in scopul promovarii coeziunii economice si sociale intre statele membre ale UE.

Pentru a pregati contextul in care Romania va beneficia de asistenta structurala comunitara dupa aderare (prin Fondurile Structurale si de Coeziune), dar si pentru obtinerea sustinerii financiare din perioada pre-aderarii (prin instrumentele de preaderare ISPA, SAPARD si PHARE), cadrul politicii regionale trebuie sa fie compatibil cu cadrul structural al asistentei comunitare.

Din momentul aderarii, Regulamentele care guverneaza coordonarea instrumentelor structurale vor fi obligatorii si direct aplicabile Romaniei in aceleasi conditii ca si pentru celelalte State Membre.

Legea privind dezvoltarea regionala (L151/1998), modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 268/2000, a stabilit organisme decizionale si executive atat la nivel regional cat si la nivel national.

Au fost create, prin asociere voluntara, opt regiuni de dezvoltare, entitati teritoriale specifice, fara statut administrativ si fara personalitate juridica, care corespund nivelului NUTS II (vezi Figura 1‑1). Ele reprezinta cadrul de concepere, implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala, constituind totodata si cadrul de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile europene emise de EUROSTAT pentru nivelul de clasificare teritoriala NUTS II.

Prin aceeasi lege au fost stabilite competentele privind unitatile de implementare, efectuarea platilor, management, audit si evaluarea ex-ante si ex-post a proiectelor.

In ceea ce priveste domeniul nostru de interes, acela al Fondurilor de Preaderare (si anume Programul PHARE 2004-2006 de Coeziune Economica si Sociala), in care se incadreaza proiectele mari de infrastructura regionala, trebuie pornit in primul rand de la cunoasterea aprofundata a cadrului legal romanesc care reglementeaza principalele domenii si componente de interes si care au fost adaptate la cerintele acquis-ului comunitar.

Eligibilitatea solicitantului si a proiectului

Proiectele mari de infrastructura regionala pentru care se doreste obtinerea de finantare, in cadrul Programului multianual PHARE 2004-2006 Coeziune Economica si Sociala, trebuie sa indeplineasca o serie de conditii referitoare atat la eligibilitatea solicitantului, cat si la cea a proiectului propriu-zis.

Cele opt Agentii vor solicita propuneri de proiecte mari de infrastructura regionala de la autoritatile publice locale. Propunerile primite vor fi supuse unui proces de evaluare si selectare atat la nivel regional cat si national, descris in detaliu in sectiunile 2.1-2.3 din Ghidul Solicitantului.

Pentru ca un proiect sa fie selectat la nivel regional va trebui sa indeplineasca criteriile prevazute in Matricea de Calificare si sa intruneasca minim 50 de puncte la evaluarea pe baza Matricei Tehnice (ambele matrice sunt prezentate in Anexa 3 la Ghidul Solicitantului).

Beneficiarii proiectelor selectate vor fi apoi solicitati sa completeze documentatia de proiect (traducerea Studiului de Fezabilitate in limba engleza, Memoriu Tehnic, etc.).

La nivel national, proiectele selectate si astfel completate vor fi prioritizate pentru finantare in functie de punctajul obtinut pe baza Matricei de evaluare la nivel national, care contine o serie de criterii suplimentare (pentru detalii vezi Sectiunea 1.4).

In capitolul de fata vom proceda la o prezentare amanuntita a cerintelor si criteriilor impuse de grilele de evaluare folosite, pentru a da posibilitatea solicitantilor de a se conforma intocmai acestora si de a le lua in considerare in alcatuirea proiectelor si a cererilor de finantare.

Eligibilitatea solicitantului

Solicitanti eligibili pentru finantarea proiectelor mari de infrastructura regionala pot fi numai astfel de autoritati care indeplinesc urmatoarele conditii:

• Sunt autoritati publice locale sau judetene: Consilii judetene, municipale sau orasenesti, cu sediul in regiunea de dezvoltare in care se solicita implementarea proiectului (aceasta in cazul in care proiectul se limiteaza la aria de responsabilitate administrativa a unei astfel de autoritati), precum si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale.

sau

• Sunt asociatii de autoritati publice locale special constituite pentru a promova un astfel de proiect. In acestea pot fi incluse si autoritati locale rurale[3].

Statutul asociatiei mai trebuie sa identifice autoritatea publica conducatoare al asociatiei, care va fi autorizat sa reprezinte autoritatile locale participante, precum si sa mentioneze participarea comuna a tuturor membrilor la activitatile asociatiei ca si competentele, sarcinile si beneficiile fiecarui participant.

In cazul in care un proiect se intinde in mai multe regiuni de dezvoltare, solicitarea va fi adresata regiunii de dezvoltare care cuprinde cea mai mare parte din proiect.

In plus, autoritatile solicitante, asa cum au fost definite mai sus, trebuie:

• sa fie proprietarii infrastructurii existente (daca este cazul) si a terenului aferent proiectului propus sau sa exproprieze in timp util intregul teren necesar pentru constructia, operarea sau intretinerea proiectului;
• sa dispuna de fondurile necesare finantarii cotei parte din cheltuielile eligibile, in speta minim 10% din costurile eligibile, precum si a tuturor cheltuielilor neeligibile, a oricaror depasiri de deviz care pot aparea, a cheltuielilor ocazionate de pregatirea proiectului si formularea cererii de finantare;
• sa se angajeze ca vor ramane proprietarii infrastructurii implicate in proiect si ca vor opera si intretine investitia timp de 5 ani de la darea sa in functiune, fiindu-le interzis a o instraina[4] partial sau total in aceasta perioada.

Toate aceste cerinte fac obiectul unui angajament oficial al autoritatii solicitante, semnat de imputernicitul legal al acesteia, si care este prevazut in cererea de finantare.

Deoarece eligibilitatea solicitantilor va fi evaluata pe baza grilei de evaluare denumita "Matricea de Calificare" (Anexa 3 la "Ghidul Solicitantului"), este imperios necesar ca solicitantii sa urmareasca indeplinirea scrupuloasa a criteriilor de eligibilitate, tinand seama de faptul ca solicitarea va fi automat respinsa daca apare un NU la oricare dintre criterii.

Conditii privind eligibilitatea proiectului

Pentru a putea fi eligibil, un proiect mare de infrastructura regionala candidat la finantare Phare trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte, conform "Ghidul Solicitantului"

a)     Infrastructura trebuie sa fie in proprietatea unui solicitant care este eligibil conform cerintelor de mai sus;

b)     Proiectul trebuie sa se incadreze intr-unul dintre sectoarele eligibile: Turism, Transport regional, Zone industriale, Dezvoltarea infrastructurii de afaceri, si anume sa corespunda in totalitate uneia dintre descrierile detaliate prezentate in sectiunea 2.6 din Ghidul Solicitantului;

c)      Valoarea de constructie a proiectului (si anume costurile eligibile) trebuie sa fie de minimum doua milioane EURO,.

d)     Proiectul nu trebuie sa beneficieze si nu trebuie sa se suprapuna cu alte programe de finantare: ISPA, SAPARD, sau alte scheme de finantare PHARE etc.;

e)     Contributia locala trebuie sa fie de minimum 10% din costurile eligibile;

f)        Durata de executie a lucrarilor nu trebuie sa depaseasca 20 de luni calendaristice;

g)     Proiectul trebuie sa fie in conformitate cu Planul de Dezvoltare Regionala;

h)     Proiectul nu trebuie sa depinda de realizarea altui proiect sau de construirea altor facilitati;

i)        Infrastructura rezultata din proiect trebuie sa ramana in proprietate publica cel putin 5 ani de la finalizarea constructiei, orice instrainare in avans fiind supusa aprobarii Delegatiei Comisiei Europene.

Filozofia care a stat la baza formularii acestor cerinte este aceea ca proiectele mari de infrastructura regionala sunt prin excelenta orientate pentru satisfacerea unor necesitati publice, generale, deci trebuie initiate, realizate si gestionate de catre autoritati publice care sunt investite cu competentele necesare, mobilizeaza si dispun de fondurile necesare finantarii cuantumului ce le revine din proiect. Autoritatile publice detin toate parghiile patrimoniale si legale necesare initierii, realizarii si exploatarii proiectului in teritoriu, in interesul intregii colectivitati, asa cum prevede Legea Administratiei Publice Locale 215 din 23 aprilie 2001.

Un alt considerent important pentru restrictionarea aplicantilor la autoritatile publice locale sau regionale il constituie faptul ca de rezultatul acestor proiecte trebuie sa beneficieze o buna parte din colectivitatea existenta in regiunea respectiva, scop in care operarea acestor investitii va fi de competenta autoritatilor publice locale care vor veghea pe toata perioada exploatarii lor la asigurarea cerintei ca investitia sa ramana in domeniul public.

De asemenea, infrastructura astfel creata trebuie sa fie accesibila in mod nediscriminatoriu tuturor agentilor economici care doresc sa investeasca in zona si sa beneficieze de facilitatile oferite de infrastructura pusa in opera.

Privatizarea infrastructurilor care au facut obiectul unei astfel de investitii nu va putea avea loc mai devreme de 5 ani de exploatare a infrastructurii respective. Orice privatizare anterioara acestei date trebuie aprobata de catre Delegatia Uniunii Europene.

De asemenea, proiectele mari de infrastructura regionala trebuie sa raspunda cerintei de a nu se suprapune cu alte programe de finantari externe, de a fi independente, in sensul de a nu fi conditionate de alte proiecte sau de construirea altor facilitati, de a fi realizate intr-un orizont de timp limitat la 20 luni si de a se ridica la o valoare care sa justifice o astfel de investitie complexa. Aceasta trebuie sa dea, in acelasi timp, posibilitatea satisfacerii cat mai multor beneficiari potentiali din fondurile Phare puse la dispozitia Romaniei pe aceasta linie de finantare.

Criterii tehnice de selectie la nivel regional

In primul rand, se asteapta ca proiectele sa concorde cu planurile de dezvoltare regionala care, la randul lor, sunt in acord cu strategia nationala de dezvoltare regionala. In plus, proiectele trebuie sa concorde atat cu strategia regionala cat si cu cea nationala privitoare la sectorul sau tipul de proiect.

Atat la initierea cat si pe parcursul pregatirii dosarului necesar obtinerii finantarii Phare pentru un proiect mare de infrastructura regionala, trebuie urmarita in permanenta incadrarea in criteriile si indicatorii care determina eligibilitatea proiectului, evaluarea gradului sau de compatibilitate financiara, economica si tehnica, asa cum sunt prevazuti in Matricea de Evaluare Tehnica din cadrul Anexei 3 la Ghidul Solicitantului.

Criteriile de selectie incluse in matricea de evaluare tehnica au ca scop verificarea:

• Viabilitatii financiare a proiectului si a beneficiilor financiare ale comunitatii ca urmare a investitiei;
• Calitatea generala a studiului de fezabilitate cu accent special pe ipotezele de lucru si intrari;
• Beneficiile sociale, de mediu si economice rezultate ca urmare a investitiei, in particular crearea de locuri de munca si impactul asupra populatiei;
• Maturitatea proiectului si gradul de pregatire pentru implementarea sa;
• Abilitatea solicitantului de a gestiona si implementa proiectul.

In mod deosebit, se atrage atentia solicitantului de a include, impreuna cu cererea, un studiu de fezabilitate complet si detaliat, care sta la baza notarilor prevazute in matricea de evaluare tehnica. Acesta trebuie conceput in concordanta cu cerintele legii romane in materie (a se vedea Anexa D la Formularul de cerere din Ghidul Solicitantului) si trebuie sa fie aprobat de catre autoritatile competente, cu o copie a aprobarii atasata la cerere.

Studiul de Fezabilitate trebuie sa fie insotit de Certificatul de Urbanism.

De asemenea, Studiul de Fezabilitate trebuie sa corespunda totodata si cu cerintele "Ghidului de analiza cost-beneficiu al unui proiect major" finantat de UE (a se vedea Anexa E) si, ca atare, trebuie sa includa o analiza cost-beneficiu riguroasa, incluzand cifre pentru valorile nete financiare si economice prezente ca si ratele de rentabilitate.

Subliniem faptul ca succesul solicitarii va depinde in mare masura de calitatea, caracterul cat mai complet si de profunzimea studiului de fezabilitate si atragem atentia solicitantilor de a asigura un set de principii si date de intrare solide in intocmirea studiului de fezabilitate.

De asemenea, se va acorda prioritate proiectelor care fac parte dintr-un plan integrat, incluzand dezvoltarea economica, crearea de noi locuri de munca, reabilitarea si protectia mediului.

Dezvoltarea infrastructurii de baza (tratarea deseurilor solide si epurarea apelor reziduale) pot fi eligibile numai cand aceste investitii se dovedesc a face parte dintr-un plan de reabilitare ecologica care sa faciliteze direct dezvoltarea afacerilor sau turismului.

Solicitantii trebuie sa contacteze Agentia pentru Dezvoltare Regionala pe raza careia se afla si sa obtina informatii referitoare la aceste politici precum si asupra prioritatilor de dezvoltare regionala.

Comitetul de evaluare va evalua fiecare cerere in functie de matricea de evaluare tehnica inclusa in Anexa 3 din Ghidul Solicitantului. Proiectele care nu vor intruni cel putin 50 de puncte vor fi respinse, celelalte fiind ierarhizate in functie de punctaj.

Sectoarele eligibile

Proiectele care vor fi considerate eligibile sub acest program trebuie sa se incadreze intr-unul din sectoarele de mai jos.

Nu vom insista aici asupra activitatilor eligibile, criteriilor specifice de eligibilitate si asupra  criteriilor specifice de selectie deoarece acestea sunt tratate in-extenso pentru fiecare sector in cadrul Ghidului Solicitantului, Sectiunea 2.6 - Eligibilitatea proiectelor.

Infrastructura de turism

Scopul acestui tip de proiecte este sa dezvolte si sa imbunatateasca infrastructura destinata activitatilor de turism sau infrastructura pentru cresterea atractivitatii zonelor turistice existente, in acest fel creand conditii pentru dezvoltarea viitoare si diversificarea serviciilor din domeniu turismului, conducand astfel la cresterea duratei vacantelor, a sumelor cheltuite de un turist si la o mai buna utilizare a capacitatilor de cazare. O atentie speciala va fi acordata in cadrul acestui sector turismului balnear.

Un exemplu de proiect il poate constitui imbunatatirea conditiilor de acces (drumuri, poduri, porturi, etc.) spre zone sau obiective cu un potential turistic recunoscut ca atare in PDR sau PND.

Proiectul trebuie sa asigure legarea zonei sau obiectivului turistic cu unul din coridoarele de transport european sau national, adica sa asigure conectarea acestuia la circuitul turistic national. Se va avea in vedere ca prin promovarea acestui proiect sa nu se aduca atingeri peisajelor deosebite, siturilor istorice sau constructiilor existente si ca ele insele sa constituie un punct suplimentar de atractie prin solutiile arhitectonice si constructive adoptate.

Necesitatea si oportunitatea acestui proiect va fi argumentata in Studiul de Fezabilitate si ulterior in studiile ce vor fi realizate pentru selectia la nivel national (cum ar fi Studiul de Marketing) prin ilustrarea avantajelor rezultate in urma implementarii proiectului prin indicatori ca cel al cresterii previzibile a numarului de turisti, indeosebi straini, concomitent cu cresterea volumului de incasari si a incasarilor per turist, numarul de locuri de munca nou create, atat in cursul realizarii investitiei cat si in exploatarea ei. De asemenea, se va evalua efectul de multiplicare al investitiei, prin atragerea de investitii private in zona si prin cresterea competitivitatii economiei locale.

Ca exemplu, putem lua cazul unui port riveran la Dunare, care asigura accesul la rezervatia naturala a Deltei Dunarii. Amenajarile specifice vor include refacerea estacadelor, amenajarea falezei, a portului tip Marina pentru ambarcatiuni de agrement, separarea portului destinat marfurilor si a cailor de acces la acesta de cele pentru pasageri, refacerea sistemului de canalizare din zona turistica a orasului pentru preintampinarea refularii apelor uzate cu ocazia cresterii nivelului Dunarii, imbunatatirea sistemului informatic pentru oferirea de informatii precise si oportune privind traseele turistice, rutele disponibile precum si pentru imbunatatirea sistemului de rezervare si emitere a legitimatiilor de calatorie, asigurarea de conditii corespunzatoare deplasarii persoanelor cu handicap.

Un alt exemplu de proiect eligibil in domeniul turismului il poate constitui reabilitarea unor artere pietonale si strazi cu caracter istoric, a centrului istoric dintr-un oras de renume, recunoscut pe plan international, cu o veche traditie, care va putea astfel sa fie reconectat la circuitul turistic international si care a suferit pana in prezent din cauza lipsei fondurilor, ceea ce a condus la neglijarea sa si implicit la indepartarea unui numar important de turisti traditionali.

Efectele economice si sociale ale acestui proiect se cuantifica printr-un sistem de indicatori similar cu cel al exemplului precedent.

Pot fi luate in considerare proiecte complexe, integrate, de genul realizarii infrastructurii unui circuit al lacurilor dintr-o zona, al unui parc/rezervatie nationala sau al unui circuit al manastirilor, obiective care pot fi promovate cu succes pe plan regional, national si international.

De asemenea, este important de subliniat posibilitatea promovarii proiectelor care dezvolta turismul balnear. Astfel de proiecte pot fi identificate in numeroase zone din Romania unde se gasesc saline, izvoare cu ape minerale, lacuri termale sau cu namoluri saprofeice, cure marine etc. O buna parte din vechea structura balneara s-a degradat si nu mai este capabila sa atraga turisti romani sau straini. Vor fi incluse in astfel de proiecte, dupa caz, componente privind reamenajarea retelei de captare a izvoarelor minerale, a bailor si lacurilor cu proprietati terapeutice, a solariilor, salinelor, a drumurilor, cailor si mijloacelor de acces la acestea in ideea asigurarii protectiei pacientilor din punctul de vedere al confortului termic (evitarea schimbarilor bruste de temperatura dupa tratament), al confortului general, evitarii aglomeratiei la obiectivele de interes, crearea unor fluxuri optime, crearea de locuri publice de odihna si recreare (parcuri, gradini, puncte de colectare a izvoarelor minerale pentru turisti etc.). Se va acorda o atentie deosebita amenajarii unor puncte de atractie pentru punerea in valoare a peisajelor, panoramelor, locurilor de interes din apropierea obiectivelor in cauza la care se pot organiza excursii si circuite turistice, de natura a spori gradul de atractivitate a acestora si de a contribui la o mai buna cunoastere a valorilor turistice si istorice ale zonei, a traditiilor si obiceiurilor specifice.

Infrastructura de transport regional

Potrivit Ghidului Solicitantului, activitatile eligibile pentru proiectele de infrastructura de transport vor urmari imbunatatirea sau construirea de noi drumuri de centura si sosele ocolitoare care asigura legatura intre drumurile nationale. De asemenea, trebuie sa urmareasca cresterea calitatii drumurilor judetene si a masurilor de siguranta a traficului in vederea cresterii ratei de folosire a acestora.

Pentru a fi selectate, proiectele de infrastructura de transport vor trebui sa indeplineasca, dupa caz, criteriile specifice de eligibilitate si cerintele privind completarea Studiului de fezabilitate cuprinse in Sectiunea 2.6.2.2 din Ghidul Solicitantului. Vor avea prioritate proiectele care au ca efect reducerea poluarii oraselor, dezvoltarea economica a regiunii respective si/sau imbunatatirea si eficientizarea activitatii de transport.

Vom exemplifica aceasta categorie de proiecte eligibile cu cele privind soselele de centura, indeosebi ale marilor orase.

Romania mosteneste o situatie precara din acest punct de vedere. In timp ce marile orase europene dispun de pana la 3 randuri de sosele de centura, concepute de obicei ca autostrazi, care asigura un acces deosebit de lesnicios in oras, municipiile si orasele romanesti nu dispun in cele mai multe cazuri de astfel de facilitati sau, daca dispun, acestea sunt la un nivel calitativ din cele mai scazute.

Un astfel de proiect ar putea fi justificat prin multiplele avantaje pe care le-ar aduce:

• Deturnarea traficului de tranzit din centrul oraselor si micsorarea gradului de poluare a aerului si solului, precum si a numarului de accidente.
• Diminuarea corespunzatoare a cheltuielilor cu intretinerea si repararea drumurilor intravilane.
• Economii de carburanti prin evitarea aglomeratiei si stationarilor din orase si micsorarea uzurii autovehiculelor.
• Economie de timp de transport considerabila.
• Stimularea investitiilor de-a lungul soselelor de centura prin facilitatile de infrastructura oferite investitorilor privati, mai ales daca proiectul este unul mixt, integrat, care sa prevada si reabilitarea parcurilor industriale si tehnologice, construirea sau modernizarea de zone industriale si comerciale.

Proiectele care vizeaza infrastructura de transport vor trebui sa cuprinda un audit de trafic (studiu CESTRIM).

Aceste efecte benefice se vor putea cuantifica in primul rand prin cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, atat pe perioada constructiei drumului cat si ulterior, prin crearea de noi locuri de munca permanente in zona.

In al doilea rand, zona va suferi modificari importante, atragand un numar mare de investitori privati, si nu in ultimul rand va contribui la realizarea unor mai bune legaturi cu drumurile nationale.

In initierea unor astfel de proiecte se va urmari ca acestea sa fie incluse in PDR si PND si sa nu fie localizate pe coridoarele de transport europene, care fac obiectul altor scheme de finantare, in special pe coridorul Brasov-Cluj-Bors.

Reabilitarea zonelor industriale

Acest tip de proiecte se va adresa zonelor industriale parasite/abandonate sau insuficient folosite, care pot prezenta o degradare de mediu si se va concentra pe imbunatatirea/ reabilitarea si posibila schimbare a destinatiei acestora in vederea imbunatatirii climatului socio-economic si de mediu, permitand astfel dezvoltarea locatiilor de afaceri pentru parcuri tehnologice si industriale.

Un exemplu in acest domeniu l-ar putea constitui o centrala termoelectrica pe carbune, dezafectata, aflata in proprietatea autoritatilor locale, care prezinta un grad ridicat de risc de poluare prin haldele de zgura acumulate pe perioada functionarii.

Proiectul ar trebui sa prevada, in primul rand, curatirea tuturor reziduurilor, dezafectarea si indepartarea tuturor utilajelor energetice, depoluarea bazinelor statiei de epurare, dezafectarea cosurilor de fum si a turnurilor de racire.

Halele astfel eliberate, sediul administrativ al fostei centrale si terenul depoluat vor putea servi ca elemente de reconversie intr-un parc industrial, tinand seama de avantajele pe care le prezinta pentru noua infrastructura dotarile cu utilitati (apa, canalizare, gaz metan, electricitate), statii de transformare, conducte de abur si apa calda, drumuri uzinale, cale ferata uzinala. Se vor putea instala in incintele si pe terenurile reabilitate noi industrii de mai mica anvergura (prelucrare de mase plastice, ambalaje, ateliere mecanice etc.), complexe comerciale en-gros si en-detail, spatii de depozitare, magazii s.a.

Beneficiile sunt evidente: pe langa inlaturarea pericolului de poluare a aerului, solului si panzei freatice, se vor putea folosi in continuare utilitatile si facilitatile de infrastructura oferite, se va crea un numar important de locuri de munca, inclusiv prin reconversia profesionala a fostilor angajati si se vor pune bazele unor noi investitii in productie, comert si servicii. In plus, materialele recuperate prin dezafectarea fostei centrale vor putea fi valorificate, reducand astfel costurile.

Un alt exemplu ar fi cazul unei platforme sau mari intreprinderi industriale dintr-un oras, care a fost restructurata prin inchiderea unui numar mare de capacitati de productie si prin trimiterea in somaj a majoritatii personalului cu o buna calificare, care a primit un numar de salarii compensatorii, bani pe care ii pot utiliza pentru deschiderea unei afaceri proprii.

Proiectul prezinta pentru comunitatea locala si avantajul de a aduce beneficii noi dintr-un obiectiv care altfel ar fi constituit o problema prin necesitatea de a-l conserva pentru a evita degradarea sa.

Infrastructura de afaceri

Acest tip de proiecte va raspunde nevoilor regionale de creare de locuri de munca si dezvoltare economica. Proiectele selectate vor viza dezvoltarea infrastructurii destinate activitatilor economice din ariile afectate de restructurare industriala, unde exista o dinamica ridicata a investitiilor straine si/sau a crearii de IMM. Este de asteptat ca proiectele sa conduca la o crestere a cererii de ocupare a noilor locatii. Obiectivele vor include dezvoltarea unui numar de zone strategice cu potential de maximizare a noilor locuri de munca, furnizand oportunitati pentru extinderea afacerilor si a investitiilor straine private care intentioneaza sa se stabileasca in zona.

In initierea si elaborarea unor proiecte vizand dezvoltarea infrastructurii de afaceri se poate pleca de la doua premise importante: proiectul sa fie plasat intr-o zona cu o rata anuala sustinuta de aparitie a noi IMM-uri si cu un grad ridicat de somaj ca urmare a disponibilizarilor de personal din cauza restructurarilor in industrie.

Datorita facilitatilor oferite investitorilor privati straini si autohtoni, acestia sunt atrasi de posibilitatile de a folosi spatiile eliberate si reamenajate prin proiectul de infrastructura, care prezinta avantaje semnificative, cum ar fi apropierea de piata de desfacere, concentrarea de IMM-uri cu profil diverse pe un spatiu relativ restrans, care creeaza, la randul ei, o noua piata, chiriile relativ avantajoase, existenta unor centre de informare in afaceri, de marketing si a unor spatii expozitionale, a unor retele dezvoltate de telecomunicatii, acces la utilitati, conexiuni lesnicioase cu rutele comerciale.

Un astfel de proiect, pe langa investitiile directe pe care le aduce, creeaza noi locuri de munca, cu un impact pozitiv asupra populatiei, sustinandu-se singur din veniturile directe realizate.

Intocmirea unei cereri de finantare si a dosarului aferent

Formularul de cerere si documentele ajutatoare

Cererile de finantare trebuie intocmite utilizand formularul de cerere din Anexa 1 la Ghidul[5] Solicitantului.

Cererile trebuie sa respecte scrupulos formatul dat si ordinea paginilor. Cererile vor fi intocmite in limba engleza, dar documentele ajutatoare vor putea fi redactate in limba romana.

Formularul de cerere  trebuie completat cu grija si clar pentru a facilita evaluarea. Solicitantii trebuie sa furnizeze suficiente detalii pentru a asigura claritatea, in special privind modul in care vor fi realizate obiectivele proiectului, beneficiile rezultate si felul in care proiectul este relevant pentru obiectivele programului.

Nu se accepta cererile scrise de mana.

Formularul de cerere trebuie insotit de anexele si documente suport mentionate in Ghidul Solicitantului.

Anexa A Bugetul - in limbile engleza si romana;

Anexa B Matricea Cadru Logic a proiectului - in limbile engleza si romana;

Anexa C Rezumatul (Sumarul Executiv) - in limbile engleza si romana;

Anexa D   O copie a Studiului de Fezabilitate (vezi Anexa D), incluzand Devizul General estimativ al investitiei in Euro, impreuna cu valoarea ratei de schimb ROL/EURO folosita in calcularea Devizului de lucrari. Studiul de Fezabilitate nu trebuie sa fi fost elaborat sau revizuit cu mai mult de un an inainte de martie 2004. Studiul trebuie sa fie conform cerintelor legislatiei romanesti, iar Aplicatia trebuie sa includa o copie a aprobarii Studiul de Fezabilitate emisa de catre autoritatile abilitate, precum si o copie a Certificatului de Urbanism - in limba romana, iar daca este disponibil si in limba engleza;

Anexa E Raportul asupra Studiului de Fezabilitate, intocmit in conformitate cu formatul recomandat, incluzand analiza financiara, analiza socio-economica si analiza de risc si senzitivitate - in limbile engleza si romana;

Anexa F  Curriculum Vitae ale echipei de proiect (cu numele si pozitia in echipa, conform formatului atasat) si organigrama structurii de management propuse pentru proiect - in limbile engleza si romana;

Documente suport

Copia statutului organizatiei solicitante, si unde este cazul, a fiecarui partener - in limba romana;

Originalul Acordului de Asociere dintre organizatia solicitanta si toti partenerii (daca este cazul) - in limba romana;

Declaratie de Angajament notarizata, semnata de catre solicitant si, unde este cazul, de fiecare partener (conform modelului atasat Formularului de Cerere de finantare in Apendix A) prin care acesta confirma ca / se obliga sa:

Este proprietarul de drept al facilitatilor existente si al terenului aferent proiectului propus, sau ca va expropria in timp util intregul teren necesar pentru constructia proiectului;

Va furniza , in numerar, contributia locala ce ii revine din "costurile eligibile";

Sa finanteze toate costurile neeligibile, toate depasirile valorii contractului de constructie si toate costurile asociate cu pregatirea proiectului si elaborarea Aplicatiei;

Va retine proprietatea facilitatilor construite pe o perioada de cel putin 5 ani dupa terminare.

Acesta Declaratie trebuie depusa in limba romana.

Solicitantul poate atasa orice informatie (documentatie) suplimentara pe care o considera necesara pentru stabilirea maturitatii avansate a proiectului - in limba romana.

Proiectele din domeniul infrastructurii de transport vor trebui sa fie insotite de un studiu de "audit de trafic".

Se va urmari intocmai formularele solicitate si numerotarea acestora. Se atrage atentia ca Studiul de Fezabilitate sa fie intocmit dupa luna martie 2003 si aprobat de autoritatile abilitate. De asemenea SF trebuie sa fie insotit de Certificatul de Urbanism.

Detalii privind aplicatiile (cererile de finantare)

Cererile de finantare trebuie trimise intr-un plic sigilat cu posta recomandata, curier rapid sau depuse direct (cu mentionarea datei de primire pe un certificat semnat de catre destinatar) la una dintre adresele furnizate in Ghidul Solicitantului.

Cererile de finantare trimise prin alt mijloc (ex. prin fax sau e-mail) sau transmise la alta adresa vor fi respinse.

Cererile (Formularul de cerere si toate anexele) trebuie trimise intr-un exemplar original si trei copii, legate, respectand recomandarile din Ghidul Solicitantului.

Solicitantii trebuie sa verifice cererea la expediere: aceasta trebuie sa fie completa pe baza listei de verificare din Formularul de cerere.

Cand cererea este facuta pentru un proiect care acopera mai mult decat o Agentie pentru Dezvoltare Regionala, cererea trebuie trimisa acelei agentii care va cuprinde cea mai mare parte a proiectului.

Data limita

Data limita de primire a cererii este cea precizata in Ghidul Solicitantului. Orice cerere primita dupa data limita de depunere va fi in mod automat respinsa, chiar daca stampila postei indica o data anterioara acesteia.

Se pot trimite intrebari pe adresa ADR competent, cu o copie la MIE (prin e-mail: infrastr@dr.mie.ro sau fax 021-410.70.54) cu pana la 21 de zile inainte de data limita de depunere precizata in Ghidul Solicitantului.

Intrebarile care ar putea fi relevante si pentru alti solicitanti, impreuna cu raspunsurile lor, vor fi publicate pe internet, pe site-ul www.mie.ro, cu 11 zile inainte de termenul limita de depunere, mentionat in Ghidul Solicitantului.

Confirmarea de primire

Ulterior sesiunii de deschidere a propunerilor, ADR va trimite o instiintare tuturor solicitantilor, confirmand primirea si mentionand daca cererea a fost primita inainte de data limita si notificandu-i asupra numarului de referinta a cererii.

O atentie deosebita trebuie acordata respectarii cerintelor de natura procedurala expuse anterior, mai ales ca cererea va fi automat respinsa daca :

• A fost primita dupa expirarea termenului limita;
• Nu este semnata de o persoana cu imputernicire corespunzatoare;
• Formularul de cerere lipseste, este incomplet/ilizibil sau nu este completat in limba engleza;
• Desfasuratorul de buget lipseste, este incomplet sau ilizibil.
• Studiul de fezabilitate lipseste sau nu este in format corect.

In unele cazuri, evaluatorii pot solicita completarea documentatiei cu elementele care lipsesc sau furnizarea de informatii suplimentare.

Informatii privind deciziile luate

Solicitantii vor fi informati in scris de catre ADR asupra deciziei Comitetului de evaluare in legatura cu cererea lor, dupa aprobarea raportului de pre-selectie de catre MIE si CE.

Decizia de respingere a cererii se va baza pe urmatoarele motive:

• Cererea a fost primita dupa data de inchidere;
• Cererea este incompleta sau nu raspunde conditiilor administrative enuntate;
• Solicitantul este neeligibil;
• Proiectul este neeligibil (ex.: activitatea propusa nu este acoperita de program, proiectul depaseste perioada maxima admisa, contributia solicitata este mai mare decat cea admisa etc.);
• Relevanta si calitatea tehnica a proiectului este considerata sub cele ale altor propuneri selectionate;
• Calitatea din punct de vedere financiar a proiectului este considerata insuficienta.

Dupa selectia nationala, ADR vor fi informate asupra deciziei privind ordinea finantarii proiectelor, care va fi apoi comunicata beneficiarilor.

Anexe la Capitolul 3

Anexa 3‑ : Ajutorul de stat, zonele libere si parcurile industriale

A. Ajutorul de Stat

Proiectul mare de infrastructura regionala propus spre finantare va porni de la premisa ca Acquis-ul comunitar impune o interdictie generala asupra ajutorului de stat ce distorsioneaza comertul.

Astfel, art. 87(1) din Tratat prevede ca: "Orice ajutor acordat de un stat membru sau din resursele statului sub orice forma, care distorsioneaza sau ameninta cu distorsionarea concurentei prin favorizarea anumitor activitati sau producerea anumitor bunuri va fi, in masura in care afecteaza comertul, incompatibil cu piata comuna."

In interpretarea Comisiei si a instantelor comunitare exista patru situatii in care o masura sau o tranzactie economica in care este implicat statul poate fi considerata ca ajutor de stat:

• utilizarea directa a resurselor statului (ale guvernului central sau autoritatilor de stat regionale sau locale), privite fie ca subventii de la buget cat si transferuri indirecte de resurse ale statului (care atrag pierderi de venit pentru stat);
• avantajarea firmelor beneficiare prin masuri fiscale care scutesc firmele de poveri suportate in mod normal din resursele proprii, permitandu-le astfel sa utilizeze sume de bani care nu s-ar afla altfel la dispozitia lor, cum sunt masurile care reduc baza fiscala (deduceri speciale, amortizare speciala sau accelerata, includerea rezervelor in cheltuieli deductibile), masurile care implica o reducere partiala sau totala a sumei datorate ca impozit, sau amanarea, anularea ori reesalonarea datoriilor fata de buget;
• selectivitatea, adica acele masuri care favorizeaza anumite activitati sau producerea anumitor bunuri, cum ar fi masurile care genereaza avantaje doar pentru anumite firme sau sectoare. Se considera ca o masura fiscala nu este selectiva atunci cand:

a) toate firmele au acces la avantajele conferite, de pe pozitii egale, si

b) avantajele generale ale masurii nu pot fi limitate prin masuri discretionare ale statului fata de anumiti beneficiari;

• distorsionarea competitiei.

Conform reglementarilor comunitare, masurile fiscale care implica ajutor de stat (conform celor patru criterii mentionate mai sus) pot fi aprobate ca exceptii intr-una din situatiile prevazute de Comisie prin art. 87(2) si (3) CE, care privesc politica regionala in principal. Astfel, art. 87 (3)(a) prevede ca exceptie "ajutoarele destinate sa promoveze dezvoltarea economica a zonelor in care standardul de viata este extrem de scazut sau unde exista somaj semnificativ" iar art. 87 (3)(c) prevede "ajutoarele destinate sa faciliteze dezvoltarea anumitor activitati sau zone economice in care asemenea ajutoare nu afecteaza conditiile comerciale de o maniera contrara intereselor comune".

Romania beneficiaza de o anumita flexibilitate in ceea ce priveste folosirea instrumentelor implicand ajutorul de stat in contextul politicii regionale si al procesului de restructurare industriala.

Tinand cont de considerentele prezentate mai sus, trebuie pornit de la premisa ca finantarea unui proiect mare de infrastructura regionala, in care atat statul cat si autoritatile locale initiatoare ale proiectului participa cu fonduri din bugetul de stat, respectiv din bugetul local, deci cu bani publici, echivaleaza practic cu un ajutor de stat acordat intr-o forma indirecta. Aceasta situatie pune probleme deosebite privind utilizarea acestor fonduri astfel incat sa nu produca o distorsionare a concurentei, sa nu favorizeze anumite companii in dezavantajul altora, sa nu contravina reglementarilor privind concurenta statuate atat in Tratatul EC (art. 87(1)), cat si reglementarilor romanesti.

Se impune in acest sens acordarea unei atentii deosebite asigurarii unei depline transparente in toate fazele proiectului, pentru a fi in masura sa se demonstreze atat ex-ante cat si ex-post ca s-a respectat intru totul spiritul acquis-ul si toate companiile interesate sa beneficieze nediscriminatoriu de infrastructura creata prin astfel de proiecte.

Proiectele mari de infrastructura regionala urmaresc sa potenteze participarea firmelor private la dezvoltarea regionala prin oferirea, pe bani publici si comunitari, a unor conditii menite sa mareasca gradul de atractivitate pentru investitiile private in regiunea sau zona vizata.

Mai mult, ele se articuleaza in mod firesc cu celelalte stimulente si parghii financiare care constituie, de asemenea, forme de ajutor de stat, acordate investitorilor privati din zonele defavorizate, zonele libere, parcurile industriale si tehnologice, zone carora le sunt destinate cu predilectie astfel de proiecte de infrastructura regionala. Practic, avem de-a face in ultima instanta cu un efect de multiplicare obtinut prin conjugarea ajutorului de stat indirect sub forma de investitii in proiecte de infrastructura destinate atragerii investitorilor privati si a facilitatilor fiscale acordate acestora drept stimulent pentru a investi in zonele mentionate mai sus, care constituie tot o forma de ajutor de stat indirect.

De aceea trebuie sa se acorde atentia cuvenita administrarii corecte si nediscriminatorii a acestor fonduri destinate proiectelor de infrastructura mare pentru a evita orice abatere de la principiile si reglementarile promovate de acquis-ul comunitar in aceasta privinta.

Vom trece in continuare in revista prevederile privind facilitatile acordate zonelor libere si parcurilor industriale compatibile cu acquis-ul comunitar.

B. Zonele Libere (ZL)

Se ofera o serie de facilitati vamale si fiscale companiilor care se stabilesc si opereaza in cadrul zonelor libere (care, de regula, sunt localizate de-a lungul granitelor tarii).

Facilitati oferite:

• Concesionarea terenului si a cladirilor pentru o perioada de timp stabilita prin contract (max. 50 ani).
• Exceptarea de la plata taxelor vamale si a TVA asupra bunurilor importate, inclusiv a celor care tranziteaza teritoriul Romaniei.
• Exceptarea de la plata taxelor vamale asupra bunurilor de origine romaneasca folosite pentru realizarea si mentinerea investitiilor din interiorul zonelor libere.

De aceste facilitati beneficiaza companiile autorizate de Administratia Zonelor Libere cu activitati productive, comerciale sau de servicii in interiorul ZL, pe o perioada nedeterminata.

Legea 84/1992 a fost adoptata inaintea Legii 134/1999 privind ajutorul de stat, ceea ce a determinat ca ajutoarele de stat intreprinse inainte de adoptarea legislatiei privind ajutoarele de stat sa fie considerate ajutoare existente. Distinctia intre ajutoarele "existente", "ilegale" si cele "noi" este extrem de importanta in sistemul de control practicat de UE, deoarece implica un tratament diferit in ceea ce priveste masurile de sustinere. Schema a fost considerata ca fiind compatibila cu acquis-ul comunitar datorita faptului ca Romania beneficia de statutul de regiune asistata, conform Art. 87(3) al Tratatului UE.

Noua lege privind impozitul pe profit (Legea  414/2002, art. 36 (c)) abroga facilitatile privind impozitul pe profit prevazute initial de art. 14 din Legea 84/92. Totusi firmele care aveau deja investitii de peste un milion de dolari in active corporale amortizabile, utilizate in industrii prelucratoare pe teritoriul zonei libere la data intrarii in vigoare a noii legi privind impozitul pe profit, vor fi exceptate pe o perioada de 5 ani de la plata impozitului pe profit.

C. Parcurile Industriale

Parcul industrial reprezinta o zona delimitata in care se desfasoara activitati economice, de cercetare stiintifica si/sau de dezvoltare tehnologica in vederea valorificarii potentialului uman si material al zonei.

Parcul industrial este administrat de o societate comerciala care detine titlul de parc industrial.

Constituirea si functionarea parcului industrial se bazeaza pe colaborarea dintre autoritatile administratiei publice, centrale si locale, agenti economici, unitati de invatamant superior, institute de cercetare-dezvoltare si/sau alti parteneri.

Terenul aferent parcului industrial trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a)     are acces la drum national sau european;

b)     are, de regula, o suprafata de cel putin 10 hectare (conditia nu este obligatorie in cazul parcurilor in care se desfasoara numai activitati de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si/sau tehnologia informatiilor);

c)      se afla in proprietatea sau in folosinta, pe cel putin 30 de ani, a societatii comerciale care solicita titlul de parc industrial;

d)     este liber de orice sarcini;

e)     nu face obiectul unor litigii, in curs de solutionare la instantele judecatoresti, cu privire la situatia sa juridica.

Titlul de parc industrial se acorda prin ordin al ministrului administratiei si internelor (ca urmare a trecerii  parcurilor industriale in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, conform prevederilor OUG 63/28.06.2003), in urma analizei si evaluarii documentelor prevazute.

In vederea obtinerii titlului de parc industrial societatea - administrator depune la MAI[6] o cerere insotita de urmatoarele:

a)     dovada indeplinirii prevederilor legale de catre terenul aferent;

b)     studiul de fezabilitate pentru realizarea parcului industrial, inclusiv descrierea infrastructurii in interiorul parcului si a sistemelor de conectare la utilitatile din exteriorul parcului;

c)      acordul autoritatii administratiei publice locale privind realizarea infrastructurii aferente parcului industrial si a conexiunii utilitatilor.

Facilitatile oferite constau in:

• scutirea de la plata taxelor pentru modificarea destinatiei sau scoaterea din circuitul agricol a terenurilor aferente parcului industrial;
• amanarea, pe perioada realizarii investitiei, pana la punerea in functiune a parcului industrial, a platii TVA pentru materialele si echipamentele necesare realizarii sistemului de utilitati din interiorul acestuia.

Acestea nu ridica probleme speciale privind compatibilitatea cu reglementarile UE privind ajutorul de stat. De asemenea, transparenta este asigurata de prevederile Ordinului MDP nr. 52/22.02.2002 privind obligatia de a notifica Consiliul Concurentei cu orice propunere de autorizare a unui nou parc industrial.

De asemenea, autoritatea responsabila cu monitorizarea modului de functionare a parcului va trebui sa se asigure ca parcul nu ofera anumite servicii preferentiale anumitor companii in dezavantajul concurentilor acestora.

Bibliografie la Capitolul 3

1. Ordonanta nr. 65 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale (M. Of.nr.536/01.09.2001
2. Legea 226 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 268/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania (M.Of.nr.229/04.05.2001
3. Legea 215 privind administratia publica locala (M. Of. nr. 204/204.2001
4. Legea 326 - serviciilor publice de gospodarie comunala (M. Of. nr. 359/04.07.2001
5. Lege 350 privind amenajarea teritoriului si urbanismul (M. Of. nr. 373/10.07.2001
6. Ordin nr. 270 al ministrului dezvoltarii si prognozei pentru aprobarea Procedurilor de implementare a Programului "Parcuri industriale" (M. Of. nr. 762 / 18.10.2002)
7. Ordonanta de urgenta nr. 9 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodarie comunala nr. 326/2001(M. Of. nr. 120/14.02.2002)
8. Hotararea Guvernului nr. 399 din 19 aprilie 2001 privind concentrarea fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economica si sociala - si a fondurilor de cofinantare corespunzatoare de la bugetul de stat, in zone de restructurare industriala cu potential de crestere economica (M.Of. nr. 230
9. Hotararea Guvernului nr. 770 privind aprobarea unor masuri organizatorice pentru implementarea Planului strategic de actiuni pentru imbunatatirea sistemelor administrative si de management al gestionarii fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de Uniunea Europeana (M. Of. nr. 554/29.07.2002);
10. Ordonanta nr. 21 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale (M. Of. nr. 86/01.02.2002) - aprobata prin Legea nr. 515/2002 (M. Of. nr. 578/05.08.2002);
11. Hotarare nr. 1030 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.1.075/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Integrarii Europene (M.Of. nr. 716);
12. Ordonanta nr. 27 pentru modificarea si completarea Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania ( M. Of. nr. 62/ 1 feb. 2003)
13. Hotarare nr. 1.555/2002 privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale (M. Of. nr. 70/ 3 feb. 2003)
14. - Wish You Were Here? Tourism and the Structural Funds - Ruth Downes si Mary Louise Rooney European Policies Research Centre Martie 1999 www.eprc.strath.ac.uk
15. Bugetele si finantele publice locale (Legea 189/1998 privind finantele publice locale, Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv si OG 36/2002 privind taxele si veniturile locale).
16. Ajutorul de stat si competitia (Legea 143/1999 privind ajutorul de stat si Hotararea de Guvern nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutoarele de stat si Legea concurentei 21/1996).
17. Zonele defavorizate, zonele de dezvoltare economica si parcurile industriale (Legea 621/2001 privind zonele asistate, OG 65/2001 privind parcurile industriale, Legea 84/1992 privind zonele economice libere, OUG 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor).
18. Ordonanta de Urgenta nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora, aprobata prin Legea nr. 22/2000
19. Impozitul pe profit (Legea 414/2002)
20. Achizitiile publice (OG 60/2001 si reglementarile aferente).
21. Auditul intern si controlul financiar (Legea 30/1991 privind controlul financiar de stat si  OG 119/1999 privind auditul intern).