ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE LA S.C."XYZ" S.A.

Informatia de bilant privind datoriilor si creantele

La inchiderea exercitiului financiar pe baza bilantului contabil se determina situatia financiara si rezultatul obtinut.

Relatia de principiu prin care se evalueaza situatia patrimoniului este de forma>

Situatia neta a patrimoniului Ÿ activul patrimoniului - datoriile

(capital propriu)

Situatia financiara se dezvaluie pe baza relatiei>

Trezorerie Ÿ fond de rulment - necesarul de fond de rulment

In ceea ce priveste rezultatul, acesta se calculeaza prin relatia>

rezultatul contabil Ÿ capitalul propriu la inchiderea exercitiului financiar - aportul proprietarului in cursul exercitiului.

Documentul oficial folosit pentru finalizarea inchiderii exercitiului este bilantul contabil. Pe baza lui se asigura o imagine fidela, clara si competenta a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului. Pentru a raspunde acestei cerinte bilantul contabil a fost conceput si structurat ca un set de modele (situatii de sinteza), rangul de model de baza fiind atribuit bilantului in calitatea sa de cont al situatiei patrimoniale.

Celelalte componente au capatat diverse continuturi si denumiri in raport de latura patrimoniului reprezentata sau de cerintele informationale formulate cu privire la gestiunea patrimoniului. Astfel, in modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din> bilant, cont de profit si pierdere, anexa la bilant si raportul de gestiune, toate formeaza un tot indivizibil.

Analiza financiara trebuie sa utilizeze toate sursele de informatii susceptibile sa clarifice caracteristicile financiare ale intreprinderii.

Materialele esentiale utilizate in diagnosticul financiar sunt gurnizate prin contabilitate. Analistul va utiliza diferite instrumente traditionale> bilantul la inchiderea exercitiului contabil, soldurile intermediare de gestiune, tabloul de finantare, tabloul de fluxuri, tabloul de rulaje si contul de rezultate.

Contabilitatea generala are ca obiect sa inregistreze toate operatiunile care afecteaza patrimoniul intreprinderii. Ea permite, deci, obtinerea unui rezultat la finele anului sau al oricarei perioade.

In mod traditional, studiul echilibrului financiar al unei intreprinderi presupune in prealabil o clasificare a elementelor activului sau, in special a creantelor sale in ordinea lichiditatii si o clasificare a elemetelor pasivului sau, in special a datoriilor sale, in ordinea exigibilitatii.

Directiva a 4-a europeana se bazeaza pe o clasificare a elementelor de activ prin destinatia lor si o repartizare a pasivelor intre capitaluri proprii si datorii, fara ca acestea din urma sa fie clasificate conform termenului lor.

Totusi, notele de la baza bilantului precizeaza in mod global suma imobilizarilor financiare, creantele activului circulant pe mai mult si mai putin de un an.

Aceste note de la baza bilantului, desi importante, sunt mult prea globale pentru a calrifica cu adevarat analistul. De unde interesul acestei situatii detaliate a scadentei creantelor si datoriilor.

Castigul de informatie in raport cu bilantul este foarte important in ceea ce priveste datoriile. Intr-adevar, ele sunt clasificate in trei categorii de scadente> la mai putin de un an, si la mai mult de cinci ani. In plus, tabelul face distinctie intre imprumuturile si datoriile aferente institutiilor de credit contractate pentru mai mult de doi ani.

In tara noastra, "Anexa" este normalizata sub forma unei serii de tabele standardizate, nediferentiate pe ramuri sau sectoare de activitate, la care se adauga un pachet de informatii suplimentare nestandardizate in care natura si specificul activitatii fiecarei unitati patrimoniale isi poate regasi locul cuvenit.

Sistemul de baza al bilantului contabil cuprinde printre tabelele standardizate si "Situatia creantelor si datoriilor" (Anexa 3), destinata analizei echilibrului financiar al unitatilor patrimoniale pe baza unor relatii balantiere cu privire la>

a)     termenul de lichiditate a activului

Cb Ÿ Csa ¡ Cpa

unde>

Cb - creante brute din active imobilizate, active circulante si cheltuilei inregistrate in avans<

Csa - creante sul un an<

Cpa - creante peste un an.

b)    termenul se exigibilitate al pasivului

Analiza bonitatii economice a S.C. Xyz S.A.

Problematica lichiditatii si solvabilitatii firmei este suficient de complexa, fiind tratata diferit in literatura de specialitate, creandu-se uneori confuzii.

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant.

Deci, lichiditatea poate fi definita ca un raport intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat pot sa devina lichidate imediat (exemple> creantele, stocurile de produse finite).

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiunilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

Aici intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii.

Este evident faptul ca, o intreprindere este solvabila daca are disponibilitati de mijloace de plata.

Pornind de aici, s-au construit diferiti indicatori care includ ambele notiuni, fiind folosite in scoluri diferite. Asa de exemplu, in momentul declararii starii de faliment se poate calcula gradul de lichiditate existent, ca raport intre active lichide si care pot deveni lichide si datorii totale.

In activitatea pe care o desfasoara pe termen lung sau scurt, firma apeleaza la imprumuturi bancare. O asemenea operatie nu constituie o exceptie sau intotdeauna un indiciu cu privire la eventualele dificultati financiare.

Studierea gradului de indatorare a firmei reprezinta in primul rand o problema de gestiune interna prin care trebuie sa se asigure utilizarea eficienta a creditelor contractate si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobanzilor aferente.

Ca atare, in conducerea curenta, operativa a activitatii financiare trebuie sa se urmareasca corelatia dintre incasari si plati cu ajutorul unor instrumente specifice fiecarei firme.

In acelasi timp, analiza gradului de indatorare a intreprinderii constituie o problema in care sunt interesati subiecti diferiti, in randul carora insisi bancile finantatoare ocupa un loc important.

Analiza gradului de indatorare urmareste punerea in evidenta a evolutiei acestuia intr-o anumita perioada in vederea adoptarii politicii financiare care sa asigure independenta necesara. Ca instrumente operationale, teoria si practica economica recomanda, in principal, urmatorii indicatori>

1.RATA GENERAL| A Imprumuturi totale (pe termen scurt,

INDATOR|RII Ÿ mediu si lung)

Capitaluri proprii

Acest indicator prezinta importanta in special in activitatea bancara pentru acordarea de noi credite in conditii asiguratorii de recuperare. Rata generala a indatorarii trebuie sa fie subunitara.

2.RATA DATORIILOR Ÿ Imprumuturi pe termen mediu si lung

FINANCIARE Capitaluri proprii

Caracterizeaza indatorarea pe termen mediu si lung, si se accepta la nivel maxim normal de 0,5.

3.RATA DE INDATORARE Credite pe termen scurt, de

A ACTIVIT|}II DE EXPL. Ÿ trezorerie

Active circulante fara

disponibilitati

Acest indicator caracterizeaza gradul de participare a creditului la finantarea activelor circulante. Este dificil de stabilit marimi orientative pentru aceasta rata, intrucat sunt elemente specifice pentru fiecare sector de activitate, unde factori ca viteza de rotatie a activelor circulante, rentabilitatea costurilor si nivelul ratei dobanzii conditioneaza apelarea la credite si creeaza conditiile de rambursare.

Imprumuturi pe termen mediu si

RATA CAPACIT|}II DE Ÿ lung

RAMBURSARE A DAT. FIN. Capacitatea de autofinantare

Aceasta rata exprima perioada in care urmeaza a fi rambursate creditele contractate.

Evident ca un asemenea indicator prezinta importanta, in primul rand in faza de contractare imprumuturilor, intrucat normele bancare pot sa impuna un numar de ani pentru rambursarea teoretica a datoriilor financiare.

Analiza solvabilitatii si lichiditatii S.C. Xyz S.A.

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. Mai poate fi definita ca un raport intre elementele de activ in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat pot sa devina lichide imediat.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii.

Lichiditate generala Ÿ Active curente / Datorii curente

Ÿ (stocuri ¡ creante ¡ disponibilitati ¡ alte active) / (obligatii ¡ credite pe termen scurt)

Lichiditate imediata Ÿ (Active curente - Stocuri)/ Datorii curente

Lichiditate absoluta

Lichiditate generala

Lichiditate imediata

Solvabilitate generala Ÿ Active curente / Datorii curente

Solvabilitate imediata Ÿ (Active curente - Stocuri)/ Datorii curente

Solvabilitate absolutaŸ(Active circulante¡Active fixe) / Datorii totale.

Solvabilitate generala

Solvabilitate imediata

Solvabilitate absoluta

Marimea si evolutia indicatorilor arata ca S.C. Xyz S.A. din punct de vedere al lichiditatii inregistreaza valori supraunitare ceea ce reflecta capacitatea acesteia de a-si transforma valorile materiale in lichiditati pentru a-si acoperi in orice moment eventualele obligatii. Deasemena, reprezinta si un aspect favorabil in privinta acordarii de catre banci a creditelor pe termen scurt, mediu sau lung.

Din punct de vedere al solvabilitatii societatea se afja pe o panta descendenta, asigurandu-si disponibilitatile necesare onorarii obligatiilor prescrise.

In privinta solvabilitatii generale, aceasta inregistreaza valori supraunitare si semnifica existenta unui fond de rulment pozitiv si de valoare ridicata (indepartarea de 1 a ratei este foarte evidenta).

Analizand perioada 2000-2002 se observa ca solvabilitatea generala scade in 2001, pentru a reveni la o cota mai ridicata in 2002. Pragul minim de 1,8 fiind depasit, putem aprecia ca S.C. "Xyz" S.A. are asigurata desfacerea, pentru a-si valorifica stocurile si neavand o imobilizare a acestora, precum si incasarea creantelor intr-un termen relativ scurt.

Solvabilitatea imediata inregistreaza valori bune peste limita acceptabilitatii, aceasta semnificand posibilitatea asigurarii in orice moment a reglarii datoriilor, prin disponibilizarea lor. In perioada analizata, anul 2000 a inregistrat pragul maxim ceea ce semnifica situatia disponibilitatilor banesti existente la un moment dat in raport cu obligatiile de plata exigibile in acelasi interval de timp. In anul 2002 se constata o scadere a indicatorului analizat, dar aceasta nu prezinta un pericol pentru firma, deoarece valoarea lui se afla leste limita acceptata, dar totusi se impune o analiza pentru aflarea cauzelor care au generat aceasta scadere pentru ca in viitor sa nu afecteze firma.

Datorita volumului mic al datoriilor, solvabilitatea generala este satisfacatoare. Se impune impulsionarea activitatii firmei pentru ca lichiditatea absoluta sa inregistreze valori supraunitare. In perioada analizata situatia acestui indicator este nesatisfacatoare.

Analiza gradului de indatorare al S.C. Xyz S.A.

Analiza gradului de indatorare reprezinta, in primul rand, o problema de gestiune interna, prin care trebuie sa se asigure utilizarea eficienta a creditelor contractate si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobanzilor aferente.

In acelasi timp, analiza gradului de indatorare a intreprinderii constituie o problema in care sunt interesati subiecti diferiti, in randul carora insasi bancile finantatoare ocupa un loc important.

Analiza gradului de indatorare urmareste punerea in evidenta a evolutiei acestuia intr-o anumita perioada in vederea adoptarii politicii financiare care sa asigure independenta necesara.

Rata generala a indatorarii Ÿ Imprumuturi totale / Capitaluri proprii

Rata fatoriilor financiare Ÿ Imprumuturi pe termen mediu si lung / Capitaluri proprii

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare Ÿ Imprumuturi pe termen mediu si lung / Capacitatea de autofinantare

CAF Ÿ Rezultatul net ¡ cheltuieli cu amortizarile si provizioanele - venituri din provizioane si amortizari ¡ valorile contabile ale activelor cedate - venituri din vanzarea imobilizarilor - subventiile pentru investitie virate la venituri.

S.C. "XYZ" S.A. prezinta o situatie ideala, aceasta neapeland la nici un fel de credit bancar. Aceasta politica a firmei a permis, totusi, finantarea cu succes din sursele proprii a activitatilor curente.

Daca s-ar pune problema contractarii de imprumuturi, societatea prezinta suficiente garantii pentru ca organele bancare sa-i satisfaca solicitarile.

Analiza echilibrului economico-financiar la S.C. Xyz S.A.

Echilibrul economico-financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare. El constituie o premisa, dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei in conformitate cu obiectul sau.

Ca premisa, trebuie avute in vedere corelatiile directe dintre necesitatile de resurse materiale (in sens general) si posibilitatile de finantare. De asemenea, modul in care sunt utilizate si valorificate aceste resurse depinde de asigurarea echilibrului economico-financiar sau de reglarea acestora.

Evident, pentru fiecare corelatie si flux financiar exista indicatori specifici, care au fost prezentati pe parcursul lucrarii.

Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico-financiar, literatura de specialitate ofera mai multi indicatori>

1. Rata autonomiei Ÿ Capital propriu

financiare Capital propriu ¡ imprumutat

2. Rata de finantare Ÿ Fond de rulment

a stocurilor Stocuri

3. Rata de autofinantare Ÿ Capital propriu

a stocurilor Active fixe ¡ circulante

Rata datoriilor Ÿ 1 - Rata de autofinantare a activelor

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare. De aici rezulta ca se poate vorbi de un fond de rulment antecalculat sau normativ sau fondul de rulment existent sau efectiv utilizat.

Se poate face o comparatie intre fondul de rulment existent (utilizat) si fondul de rulment destinat sau prevazut prin bugetul de venituri si cheltuieli.

Fondul de rulment existent se determina ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate.

Fondul de rulment mai exprima expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.

Fond de rulment Ÿ Surse permanente - Alocari permanente

Ÿ (Capitaluri proprii ¡ Datorii financiare) - Imobilizari nete

Determinarea prin calcul a fondului de rulment si reinscrierea lui distincta intr-un cont de pasiv al bilantului este o consecinta a gestiunii globale si unitare a fondurilor intreprinderii, fara a separa distinct fondurile pentru investitii de cele pentru productie.

Utilizarea globala, fara destinatii prestabilite a fondurilor banesti, da intreprinderii libertatea de a aloca acolo unde nevoia de finantare impune acest lucru, fie ca este vorba de investitii, de productie sau de cercetare.

Aceasta libertate este insotita de o mare responsabilitate in privinta elaborarii unei politicii coerente de finantare a intreprinderii, in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate si sa determine succesul societatii in raport cu concurenta.

Nu pot fi neglijate necesitatile de finantare ale investitiilor pentru productie, intrucat se efectueaza strategia de dezvoltare a intreprinderii in raport cu o piata libera, deschisa pentru concurenta.

Dupa cum nici preponderenta finantarii dezvoltarii in detrimentul productiei nu poate fi acceptata in acelasi context al unei politicii financiare echilibrate a intreprinderii.

S-ar inregistra, in acest ultim caz, un fond de rulment negativ, cu implicatii serioase asupra trezoreriei si, deci, a capacitatii ei de plata.

Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite, in cea mai mare parte, din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare, furnizori, creditori). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare este numita nevoie de fond de rulment

NFR Ÿ Alocari ciclice - Surse ciclice

Ÿ (Stocuri ¡ Creante) - Datorii de exploatare

Necesarul de fond de rulment se imparte in necesar de fond de rulment aferent exploatarii, NFRE, si necesarul de fond de rulment in afara exploatarii, NFRAE.

NFRE reprezinta necesarul legat de finantarea ciclului de exploatare. El indica marimea capitalurilor imobilizate in acest ciclu, pe care intreprinderea trebuie sa le detina, pentru finantarea stocurilor si a decalajelor temporare intre plata cumpararilor si a cheltuielilor generate si incasarea vanzarilor.

NFRAE regrupeaza elementele neciclice si instabile legate, de exemplu, de investitii (datorii fata de furnizorii de imobilizari) sau de finantare (dobanzile datorate, neajunse la scadenta aferente imprumuturilor).

Daca fondul de rulment, la un moment dat (al incheierii exercitiului contabil), este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul nevoii de finantare se regaseste sub forma trezireriei nete, concretizata in disponibilitati banesti in conturi bancare si in casa.

Trezoreria neta Ÿ FR - NFR

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente.

Imaginea unei trezorerii nete, in cadrul mai multor exerctaii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabil a disponobilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.

Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucat acestea influenteaza capacitatea de plata. Din punct de vedere notional, creantele reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite. Formarea lor este in legatura directa cu rotatia capitalului, cu momentele care le parcurge in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor este determinata, in principal, de relatiile care se formeaza intre firma si clientii sai.

Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti formate formate in cadrul acestora cu furnizorii, actionarii, salariatii proprii, bugetul statului, obligatii in care se includ datoriile firmei catre terti, persoane fizice sau juridice, inclusiv obligatiile fiscale.

Datoriile curente cuprind obligatiile, imprumuturile pe termen scurt sau ratele scadente pentru imprumuturile pe termen mediu si lung.

Datoriile totale reprezinta datoriile curente impreuna cu imprumuturile pe termen mediu si lung.

In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase.

Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi individualizata si ca o problema distincta in cadrul analizei econoico-financiare datorita functiilor pe care le indeplineste respectiv ca mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor circulante si ca instrument practic de dimensionare a fondului de rulment normativ.

Pentru a pune in evidenta influenta elementelor activelor circulante se urmareste evolutia acestora pe stadiile circuitului economic al acestora.

3.1. Analiza patrimoniului net ( propriu) si a surselor financiare la S.C. "Xyz" S.A.

Total activ

Datorii totale

Patrimoniu net

Intrucat, imprumuturile pe termen mediu si lung sunt o componenta a capitalului permanent, se poate determina patrimoniul net, dar fara a-l considera propriu, luandu-se in calcul numai datoriile curente. In acest caz, imprumuturile mentionate devin sursa de finantare a patrimoniului net.

Din analiza indicatorilor calculati, rezulta o crestere semnificativa a patrimoniului net, determinata in principal de majoritatea elementelor de activ, ceea ce marcheaza si dezvoltarea activitatii.

In ceea ce priveste elementele de activ se observa ca cele imobilizate au crescut semnificativ de la o perioada la alta, ceea ce arata ca firma si-a extins activitatea si s-a dezvoltat foarte mult comparativ cu 2000.

In privinta activelor circulante, aici cresterea stocurilor a fost, deasemenea, semnificativa. Un asemenea fenomen poate fi considerat normal, deoarece firma si-a constituit deliberat rezerve de marfuri, in conditii de fluctuatie (crestere) a preturilor de aprovizionare.

Nivelul creantelor a scazut progresiv in fiecare an acest fapt fiind pozitiv pentru buna desfasurare a activitatii firmei. In analiza acestor indicatori retine situatia amplificarii gradului de indatorare a unitatii, cu o usoara tendinta de scadere in 2002 fata de 2001.

In concluzie se poate spune ca averea intreprinderii a crescut si ca a existat posibilitatea de acoperire a datoriilor pe care le avea.

3.2. Modul de finantare a patrimoniului net (propriu)

Capital social Fonduri proprii si surse asimilate Rezerve

Intregul patrimoniu net este finantat din capitalul propriu, in cadrul caruia s-au produs modificari structurale considerate normale, in sensul cresterii ponderii rezervelor si a fondurilor proprii.

3.3. Analiza corelatiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta la S.C. Xyz S.A.

FR NFR TN

Analizand acesti indicatori, comparativ, pe perioade, se observa deosebiri minore.

Astfel, fondul de rulment a cunoscut o scadere in 2001 fata de 2000 si o crestere semnificativa in anul 2002 fata de 2001, aceasta reflectandu-se in imbunatatirea structurii financiare a S.C. "Xyz"S.A., respectiv cresterea structurilor stabile, in raport cu nevoile permanente. Aceeasi crestere demonstreaza capacitatea firmei de a degaja lichiditati si, deci, de a-si imbunatati sensibil situatia trezoreriei. Aceasta crestere s-a datorat si faptului ca nu au avut loc investitii importante si nici operatiuni financiare pe termen lung, ca urmare a autoinfiintarii respectiv a acumularii succesive de amortizari, provizioane, si profituri nerepartizate.

Fondul de rulment excedentar are un cost de oportunitate ridicat, respectiv o diferenta semnificativa intre rentabilitatea activitatii economice a S.C. "Xyz" S.A. si rentabilitatea plasamentului pe termen scurt, a trezoreriei nete pozitive. Aceasta situatie este rezultatul unei politici generale de prudenta si de intarire a autonomiei financiare.

In ceea ce priveste necesarul de fond de rulment acesta a crescut cu aproximativ 300 milioane lei in fiecare an, acest fapt fiind apreciat ca pozitiv.

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul intregului echilibrul financiar al S.C. "Xyz" S.A.. Acest surplus monetar este expresia concreta a profitului net din pasivul bilantului. Acest excedent poate fi utilizat de S.C. "Xyz" S.A. in conditiile de eficienta prin plasarea in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara.

Gestiunea trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar reprezinta "cash-flow"-ul dintre anii 2000-2002 este pozitiv, acest fapt interpretandu-se ca o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, aceasta reprezentand o imbogatire a activului real, o confirmare a majorarii averii proprietarilor.

Cifra de afaceri

Creante

Obligatii

In perioada analizata se observa ca cifra de afaceri a crescut intr-un ritm accelerat in 2001 fata de 2000, cu aproape 45% iar apoi a stagnat in 2002.

Aceasta dovedeste ca politica manageriala a firmei s-a concretizat in cresterea vanzarilor totale, ceea ce semnifica o sporire a cererii solvabile, context in care S.C. "Xyz" S.A. a putut sa-si mareasca volumul vanzarilor proprii.

Creantele au scazut progresiv cu 27% in 2001 fata de 2000 si cu inca 23% in 2002 ceea ce a influentat favorabil fluxul de disponibilitati.

Obligatiile au crescut cu 23% in 2001 fata de 2000 dar intr-un ritm inferior cifrei de afaceri, ceea ce este apreciabil.

Cresterea obligatiilor poate fi considerata normala in conditiile economiei romanesti, cu o inflatie ridicata si a faptului ca S.C. "Xyz" S.A. nu a apelat la finantarea externa, ci s-a bazat doar pe fortele sale proprii.

Pe acest fond al conjuncturii economice generale, societatea a facut eforturi pentru impulsionarea desfacerii. In cea mai mare parte aprovizionarea se face de la societatea producatoare sau direct importatoare, adaosul practicat fiind de maximum 30 %.

Pentru impulsionarea desfacerii s-a utilizat si modalitatea de vanzare in rate, extinzandu-se la sistemul de rate prin CEC si rate proprii nepurtatoare de dobanda, esalonate in trei rate lunare.

Raportul creante / obligatii este in scadere in cei trei ani analizati pe fondul scaderii accentuate a creantelor pana la jumatate si a cresterii nesemnificative a obligatiilor, fapt considerat pozitiv.

Totusi, in conditiile economiei actuale a tarii noastre este bine pentru firma sa aibe obligatii comerciale deoarece acestea nu sumt purtatoare de dobanda, dar nu mai mult de un an de zile, deoarece dupa aceasta perioada tertii pot cere o dobanda pentru creantele lor fata de S.C. "Xyz" S.A.

3. Gradul de imobilizare a capitalului firmei

Durata de imobilizare a creantelor

Durata de folosire a surselor atrase

Durata de imobilizare a creantelor Di Ÿ (Sd x 360) / CA

Sd - sold mediu al creantelor

Durata de folosire a surselor atrase Df Ÿ (Sc x 360) / CA

Sd - sold mediu al conturilor de obligatii.

Din analiza acestor indicatori se observa ca S.C. "Xyz" S.A. a reusit prin prisma scaderii indicatorilr din 2000, 2001 si 2002 sa-si reduca durata de imobilizare a creantelor pana la jumatate si durata de folosire a surselor atrase.

Aceasta s-a datorat faptului ca S.C. "Xyz" S.A. a trecut la recuperarea creantelor prin fixarea unor termene de plata mai scurte, prin acordarea de reduceri de preturi, prin evaluarea bonitatii fiecarui client.

De asemenea, S.C. "Xyz" S.A. si-a imbunatatit managementul prin sporirea eficientei acestuia, rezultand accelerarea vitezei de incasare a creantelor.

Activitatea societatii fiind in continua dezvoltare a facut ca durata de folosire a surselor atrase sa scada firma facand investitii din ce in ce mai mari.

Cunoasterea acestor aspecte este necesara pentru a putea previziona necesarul de surse pentru finantarea exploatarii, in perioada viitoare.

Creantele si obligatiile trebuie sa fie analizate si in raport de gradul lor de vechime.

Nr. crt.	Specificatie	CREAN}E		OBLIGA}II
		Mii lei	%	Mii lei	%
1	Pana la 90 zile	678708	547	1027350	55.57
2	Peste 90 zile	159203	12.77	821398	443
3	Peste 1 an	408040	32.76	-	0
Obliga]ii 2002   Crean]e 2002	TOTAL	1245951	100	1848748	100

Pana la 90 zile

Peste 90 zile

Peste 1 an

Din analiza acestor indicatori situatia S.C. "Xyz" S.A. in anul 2002 se prezinta favorabil, ponderea cea mai ridicata o detin creantele si datoriile cu o vechime pana la 90 de zile, ceea ce asigura o frecventa corespunzatoare a incasarilor si platilor.

3.5. Analiza echilibrului financiar al S.C. "Xyz" S.A.

Rata autonomiei financiare Rata de finantare a stocurilor

Rata de autofinantare a activelor Rata datoriilor

Rata autonomiei financiare Ÿ Capital propriu / (Capital propriu ¡ Capital imprumutat)

Rata de finantare a stocurilor Ÿ Fond de rulment / Stocuri

Rata de autofinantare a activelor Ÿ Capital propriu / (Active fixe ¡ Active circulante)

Rata datoriilor Ÿ 1 - Rata de autofinantare a activelor

In perioada analizata, se constata ca S.C. "Xyz" S.A. din punct de vedere al autonomiei financiare se incadreaza in limitele normale, cu scaderea ei pe parcursul celor 3 ani. Acest fapt releva dezvoltarea societatii si independenta financiara a acesteia, avand posibilitatea de a derula noi proiecte de investitii, acest lucru datorandu-se unui managemet profesionist.

In privinta stocurilor acestea sunt finantate de fondul de rulment, avand ca punct maxim anul 2000, cu o scadere in 2001 care este totusi semnificativa.

Stocurile fiind finantate integral de fondul de rulment, acest lucru releva faptul ca o parte insemnata din acestea este plasat in alte active circulante.

In acest context, o parte a activelor sunt finantate din fondul de rulment si o parte din capitalul propriu.

Rata datoriilor are valori scazute, fapt semnalat anterior si din analiza gradului de indatorare a firmei.

In concluzie, echilibrul economico-financiar al S.C."Xyz S.A. cunoaste o evolutie favorabila astfel ca la finele perioadei se incadreaza in parametrii care pot fi considerati normali, fapt ce atesta functionarea corespunzatoare a societatii.