| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
In marea grupa a materiilor prime utilizate in economica nationala a Romaniei, lemnul participa sub diferite forme. In majoritatea tarilor, padurile, desi sunt protejate prin lege pentru influenta lor binefacatoare asupra mediului ambiant, vor fi obligate in urmatorii ani sa furnizeze cantitati din ce in ce mai mari de lemn, destinat unui numar crescand de consumatori.
Lemnul constituie o materie prima importanta, mai ales prin faptul ca este regenerabila si deci, practic inepuizabila. Cu toate acestea, datorita exploatarilor masive, studiile de prognoza arata ca, la un interval scurt, dupa penuria de energie si combustibil, va urma cea a lemnului. Urmarindu‑se evitarea efectelor dramatice ale unei confruntari pe plan economic, lemnul face astazi obiectul cercetarii multor institute in vederea valorificarii sale optime sub toate aspectele.
Una din aceste solutii de valorificare a lemnului o constituie si producerea de parchet stratificat, mai precis a parchetului triplu stratificat, format din: stratul de fata de 4 mm grosime din lemn de esente tari (stejar, fag, cires, frasin, etc.), stratul de mijloc (miez) de 7 mm grosime din lemn de rasinoase sau diverse specii de foioase moi clasa C si stratul inferior de 4 mm grosime din diverse specii moi.
Avantajul acestui parchet consta in faptul ca la stabilirea clasei de calitate a produsului se are in vedere doar stratul de fata, la stratul de mijloc si de spate admitandu‑se material lemnos cu orice fel de defecte. Prin aceasta, consumul de material lemnos din specii valoroase la metrul patrat de parchet stratificat este de circa 3-4 ori mai redus la parchetul stratificat decat la parchetul clasic (din frize).
Parchetul stratificat se livreaza sub forma de panouri de 2400x190x15 mm sau 1180x190x15 mm finisat cu lacuri rezistente la uzura.
Datorita dimensiunilor mari, a preciziei de prelucrare si a faptului ca este gata finisat, parchetul stratificat se monteaza foarte usor, comparativ cu parchetul clasic. Din aceste considerente parchetul stratificat s‑a impus pe piata mondiala.
Cheia succesului produsului fabricat la Onesti consta in calitatea si disponibilitatea materialului lemnos din zona, corelat cu diferenta dintre costul acestui material si pretul ce este platit de cumparator.
Studiul de fezabilitate ce a stat la baza realizarii investitiei, studiu elaborat de Institutul National al Lemnului Brasov, precizeaza ca la nivelul capacitatii de productie de 600.000 mp de parchet anual sunt necesari 47.800 m3 busteni din care 26.200 m3 foioase tari, fag si stejar si circa 21.600 m3 rasinoase si foioase moi. Anual se exploateaza in judetul Bacau aproximativ 345.000 m3 foioase moi si rasinoase si 215.000 m3 lemn foioase tari.
Daca "ITS&Co" SRL ar avea nevoie sa cumpere lemn din afara judetului din motive de pret sau pentru diferite alte esente de lemn, in judetele limitrofe se exploateaza anual 569.000 m3 lemn esente tari si 1.211.000 m3 esente moi (s‑au luat in consideratie judetele Neamt, Vrancea, Covasna si Harghita).[1]
Cu privire la piata germana a produsului, studiul de fezabilitate arata ca evolutia acesteia intre anii 1987-1992 se prezinta ca in tabelul 1.1, astfel:
Piata parchetului in Germania Tabelul nr. 1.1
|
Piata | ||||||
|
Valoare (mil. DEM) | ||||||
|
Crestere anuala % | ||||||
|
Volum (mil. mp) | ||||||
|
Crestere anuala % |
In 1992 in Europa s‑au vandut 20,7 mil mp de parchet triplustratificat cu ponderile din tabelul 1.2:
Piata produselor de lemn in Europa Tabelul nr. 1.2
|
Tara |
Cota de piata (%) |
|
Scandinavia | |
|
Germania | |
|
Belgia | |
|
Franta | |
|
Italia | |
|
Elvetia | |
|
Olanda | |
|
Austria | |
|
Spania |
Ratele estimate ale cresterii pietei parchetului in unele tari din Europa Occidentala sunt prezentate in tabelul nr. 1.3:
Cresterea pietei parchetului Tabelul nr. 1.3
|
Tara | ||||||
|
Germania | ||||||
|
Franta | ||||||
|
Italia |
| |||||
|
Anglia |
Toate acestea conduc la ideea piata parchetului stratificat este caracterizata de crestere cu rate anuale pozitive, crestere previzibila pentru urmatorul deceniu.
Urmare a ideii ca viitorul consta in prelucrarea si valorificarea superioara a lemnului, in decembrie 1994 ia fiinta societatea comerciala "ITS&Co" SRL Oituz cu capital integral privat. Capitalul initial subscris si varsat a fost de 2.294.200.000 lei, majorat ulterior, in 1997, la 12.104.399.960 lei.
In anul 1995 se achizitioneaza complexul de sere din Onesti, str. Alexandru Ioan Cuza nr. 10, cu incinta si cladirile aferente, pe terenul acesteia urmand a se realiza obiectivul - Fabrica de cherestea si parchet stratificat. Finantarea investitiei este obtinuta printr‑un credit extern de 14,5 milioane marci germane, derulat prin Deutsche Bank AG, antreprenor general fiind Hildebrand AG si apoi Kraft Maweg AG din Germania. Investitia este finalizata la sfarsitul anului 1997, prima livrare de parchet avand loc la inceputul anului 1998.
Obiectul principal de activitate, conform statutului societatii, este exploatarea lemnului, prelucrarea acestuia cu producerea de parchet stratificat si comercializarea acestuia, iar ca obiect de activitate conex, producerea de legume si flori in sera si comercializarea acestora.
Principalul produs este, bineinteles, parchetul triplustratificat. In gama sortimentala, ponderea o detine cel de fag, urmata de stejar iar in a doua jumatate a anului 1999 a inceput productia si de alte specii: cires, paltin, ulm, carpen, frasin si mesteacan.
In prezent, fabrica de parchet a depasit capacitatea proiectata de 600.000 mp anual si exporta peste 90% din productie in tarile Uniunii Europene: Germania, Austria, Belgia, Franta si Olanda.
De pe cele doua hectare de sera se obtin legume si flori care se comercializeaza pe piata locala prin magazinul propriu de desfacere sau prin intermediul firmelor en-gros.
Pentru a evidentia modalitatea de organizare a documentatiei primare ce reflecta operatiile cu furnizorii si clientii, vom grupa relatiile in functie de categoria in care se incadreaza acestea, ca apoi, pe aceasta baza, sa indicam documentele specifice care constituie suportul de consemnare si inregistrare in contabilitate a datoriilor si creantelor.
Tabelul nr. 1.4
|
Natura juridica |
Modalitatea de realizare |
Documente utilizate |
|
|
Furnizori |
Datorii Creante |
- nasterea relatiei din operatiuni de aprovizionare cu bunuri, lucrari si servicii; - stingerea datoriei: - prin plata - prin efecte comerciale - avansuri acordate |
- Factura - Fila de cec - Ordin de plata - Chitanta -Trata, bilet la ordin - Fila de cec - Ordin de plata |
|
Clienti |
creante Datorii |
- nasterea relatiei din operatiuni din vanzari de bunuri si realizari de lucrari si prestari servicii - stingerea creantei - prin incasare - prin efecte comerciale - avansuri primite |
- Factura - Fila de cec - Ordin de plata - Chitanta -Trata, bilet la ordin - Fila de cec - Ordin de plata |
1. Circuitul facturii. Factura serveste ca:
document in baza caruia se intocmesc instrumentele de decontare a produselor livrate;
document de insotire pe timpul transportului;
document de receptie si de incarcare in gestiunea primitorului;
document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si cumparatorului.
Factura se intocmeste in trei exemplare la livrarea produsului, de catre compartimentul de desfacere, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea unui serviciu sau lucrari.
La furnizor factura circula astfel:
la compartimentul la care se efectueaza operatia de control financiar preventiv (exemplar 3);
la serviciul financiar pentru intocmirea borderoului de facturi emise;
la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii, in cazul decontarii din initiativa furnizorului;
la compartimentul financiar pentru inregistrarea in evidenta operativa (exemplarul 3).
In cazul platii, factura impreuna cu cele trei exemplare ale dispozitiei de plata se remit direct beneficiarului, prin posta. La banca furnizorului si cumparatorului, factura circula pentru efectuarea decontarilor (exemplarul 1 ramane ca anexa la extrasul de cont).
Circuitul facturii la cumparator:
la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operativa (exemplarul 1 primit prin banca sau posta);
la compartimentul care efectueaza operatia de control financiar preventiv, pentru acordarea vizei respective (exemplarul 1 impreuna cu dispozitia de livrare sau avizul de expeditie);
la compartimentul financiar-contabil pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate.
Factura se arhiveaza:
la furnizor: la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3);
la cumparator: la compartimentul financiar contabil (exemplarul 1).
2. Avizul de insotire a marfii - serveste ca:
document pentru eliberarea din magazie a produselor destinate vanzarii;
document justificativ de scadere din magazia furnizorului;
document de insotire pe timpul transportului;
document de baza pentru intocmirea facturii;
document de receptie si de primire in magazia cumparatorului;
document justificativ de inregistrare in evidenta tehnico-operativa in contabilitatea furnizorului si a clientului.
Se intocmeste in 2 exemplare cand marfa este insotita pe timpul transportului de un exemplar al facturii, sau in trei exemplare, in cazul subunitatilor care nu pot intocmi factura in momentul livrarii, iar marfa este insotita de un exemplar al avizului de insotire a marfii.
La furnizor avizul de insotire a marfii circula in felul urmator:
la magazie, pentru eliberarea marfii si pentru inregistrarea in evidenta operativa a magaziei, strangandu-se toate exemplarele de catre gestionarul magaziei;
la delegatul unitatii care face livrarea sau la delegatul clientului, cand se completeaza in trei exemplare, al treilea exemplar se preda delegatului pentru a insoti marfa;
la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea livrarii in evidenta operativa si pentru intocmirea facturii (exemplarele 1 si 2);
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea financiar-contabila, exemplarul 2 insotit de factura.
La cumparator, avizul de insotire a marfii are urmatorul circuit:
la magazie, pentru a inregistra intrarea in gestiune a valorilor materiale primite (exemplarul 1);
la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea formelor de plata, precum si pentru inregistrarea in contabilitate, atasat de exemplarul 1 al facturii.
Avizul de insotire a marfii se arhiveaza:
la furnizor: la compartimentul desfacere (exemplarul 1) si la compartimentul financiar-contabil, atasat de exemplarul 3 al facturii (exemplar 2);
la cumparator: la compartimentul financiar-contabil, atasat de exemplarul 1 al facturi (exemplar 1).
3. Extrasul de cont - este folosit pentru solicitarea sau confirmarea de la debitor a sumelor neachitate.
Acesta circula astfel:
contabilul sef si managerul unitatii, pentru semnare;
la unitatea platitoare (exemplarul 1 si 2) care restituie societatii beneficiare exemplarul 2, semnat pe verso;
la banca societatii beneficiare (exemplarul 2).
4. Ordinul de plata - se foloseste de catre agentul economic in scopul platii contravalorii marfurilor primite, lucrarilor executate, serviciilor prestate de furnizori. Furnizorul intocmeste factura si completeaza partial ordinul de plata. Datele referitoare la data primirii bunurilor, data receptiei, data si numarul documentului, semnaturile autorizate sunt lasate pentru a fi completate de cumparator.
Ordinul de plata cu factura, impreuna cu documentele anexa se remit direct cumparatorului, in functie de primirea si receptia marfurilor, cumparatorul initiaza plata prin depunerea celor trei exemplare ale ordinului de plata la banca sa. Termenul de depunere este de maximum trei zile de la terminarea receptiei.
Banca platitorului vireaza suma in contul curent al furnizorului, diminuand contul clientului.
La primirea celor trei exemplare ale ordinului de plata intocmite la cumparator, personalul operativ efectueaza controlul de forma si continut al documentului. Primul exemplar serveste la debitarea contului platitorului, dupa care se claseaza la documentatia zilei la banca.
Al doilea exemplar sta la baza creditarii contului beneficiarului, dupa care se anexeaza la extrasul de cont al acestuia. Al treilea exemplar se restituie platitorului, ca anexa la extrasul de cont al acestuia si ca dovada a efectuarii platii.
5. Chitanta fiscala - serveste ca:
document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura;
document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Chitanta fiscala se intocmeste in doua exemplare de catre vanzator, pentru produsele livrate sau serviciile prestate, pentru care documentele legale nu prevad obligatia furnizorului de a emite factura. Este un document de insotire pe timpul transportului.
Chitanta fiscala circula:
la cumparator (exemplarul 1 cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiilor efectuate in registrul de casa.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).
6. Cecul - este utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator creat printr-un depozit bancar, prin operatii de incasari sau prin abordarea unui credit.
Pentru ca persoana care ordona plata (tragatorul) sa poata emite cecuri, banca ii elibereaza clientului sau formulare de cecuri in alb, daca acesta detine un disponibil corespunzator in cont.
Posesorul carnetului de cecuri completeaza formularele, le semneaza si le preda beneficiarilor, care, la randul lor, le vor prezenta bancilor unde isi au conturile deschise pentru incasat.
Cecul este platibil la vedere.
Termenul de prezentare la plata al cecurilor emise si platibile in tara noastra este de 8 zile, daca cecul se plateste in localitatea in care s-a emis si de 15 zile, in celelalte cazuri.
Date extrase din Studiul de restructurare intocmit in iulie 1992 de Regiile autonome de exploatare si prelucrare primara a lemnului ESTREL si VESTREL.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1402
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
