Profilul dezvoltarii profesionale personale

Profilul dezvoltarii profesionale personale

Dupa terminarea facultatii de Management Agricol, in iulie 2009 , mi-am cautat de lucru. A fost destul de dificil deoarece in marile companii se cere experienta, pe care eu nu o aveam in acel moment.

Vazand ca Uniunea Europeana acorda subventii destul de consistente in domeniul agriculturii si al dezvoltarii rurale, iar cei care puteau beneficia de aceste subventii nu erau bine documentati si pregatiti, m-am gandit sa le dau o mana de ajutor. La facultate am urmat cursurile de consultanta, fapt care m-a ajutat foarte mult.Astfel am inceput sa ma documentez, sa particip la diverse intruniri si training-uri pentru a deveni "un bun consultant".

In scurt timp am inceput sa acord cat mai multa importanta acestui "job", iar rezultatele nu au intarziat sa apara. Nu este un job ca oricare altul deoarece nu am un program stabilit, iar castigul este in functie de cat muncesc. Am cunoscut toate partile bune de a fi consultant. Cererea in acest domeniu este mare, deoarece fondurile alocate de catre Uniunea Europeana sunt insemnate, iar fermierii nu au timp si nici prea multe cunostiinte pentru a accesa aceste fonduri. Asa ca eu le-am venit in sprijinul lor.

In aceasta perioada am invatat multe lucruri noi, despre care am studiat in facultate doar ca "practica arata altfel decat teoria". Astfel am pus in practica si am aprofundat cunostinte de economie si contabilitate, am invatat anumite secrete in sociologie si comunicare, doua domenii foarte importante in aceasta meserie.

Acest post de consultant necesita foarte multe cunostiinte: in primul rand responsabilitate pentru controlul si utilizarea tuturor informatiilor, angajamentelor si a celorlalte componente care intervin in relatiile cu clientii si in scopul extinderii ca un sistem de afaceri. Apoi informarea in permanenta despre performanta, satisfactiile si insatisfactiile prezente si viitoare. Legatura care trebuie sa existe permanent cu controlul calitatii si cu managerul pentru a intelege toate nevoile si pentru a dezvolta idei care sa contribuie la extinderea serviciilor. Si nu in ultimul rand trebuie sa ne prezentam ideile si initiativele.

In aceasta meserie detin foarte multe cunostinte cum ar fi:

cunostinte de comunicare in proportie de 90%. Comunicarea este esentiala in aceasta meserie, deoarece contactul cu fermierii, respectiv cu autoritatile locale este frecvent. De aceea trebuie sa stiu cum sa comunic cat mai bine cu acestia.

cunostinte economice in proportie de 80%. cunostinte tehnice 80 %. Detin cunostinte de agrofitotehnice si de zootehnie. Foarte multi din clientii mei imi cer sfaturi in aceste domenii, iar eu incerc sa le dau cele mai bune solutii la problemele lor.

cunostinte de engleza 60%. Multe cursuri de perfectionare se desfasoara in limba engleza, iar pentru a le intelege cat mai bine, trebuie sa detin si asemenea cunostinte.

cunostinte de sociologie 70%

cunostinte de topografie in proportie de 50 %. In Romania terenurile agricole sunt foarte fragmentate. Fermierii doresc sa le comaseze si cer sfaturi si cer sfaturi pentru a rezolva aceasta problema.

cunostinte informatice 60%. Toate proiectele trebuie tehnoredactate, calculele le fac cu ajutorul calculatorului. De asemenea prin intermediul internet-ului ma pot documenta mult mai usor.

cunostinte in domeniul protectiei mediului 80%. Toate proiectele pe care le execut, au o parte si despre protectia mediului, de care trebuie sa tin cont.

cunostinte de mecanica 40 %. La dotarea tehnica a exploatatilor, fermierii imi cer sprijinul in alegerea celor mai bune si adecvate utilaje.

cunostinte de constructii 40 %.

cunostinte in domeniul peisagisticii si arhitecturii in proportie de 40 %.

cunostinte pedologice 50 %.

De asemenea in aceasta meserie am o serie de responsabilitati si sarcini pentru acest post:

- training-uri periodice;

- comunicare permanenta cu clientii;

- comunicare eficienta in relatiile de munca cu clientii externi, cu autoritatile si colegii;

- abilitate de a lucra cu cifre si a face analize comparative;

- abilitatea de a muncii individual si/sau in echipa;

- corectitudine, operativitate, amabilitate si deschidere in relatiile de lucru;

- implicare in obtinerea rezultatelor dorite de clienti si a strategiilor de dezvoltare a serviciilor.

Alte aptitudini speciale necesare sunt:

- fire deschisa, receptiva, dinamica si flexibila;

- capacitate de planificare, organizare, de analiza si sinteza;

- disponibilitate pentru solicitari multiple;

- capacitatea de a controla si evalua activitatea si rezultatele;

- capacitate de a lucra eficient in situatii stresante;

- cunostinte operare PC;

- cunostinte de limba engleza.

Imi place ceea ce fac, am o echipa buna care munceste si are castig, cu care am ajuns mai mult decat colegi de birou si de servici, am devenit prieteni.

Nu imi fac planuri pentru alt loc de munca, deoarece imi place acesta meserie care imi ofera foarte multe satisfactii.

In acest post lucrez de 10 ani, perioada in care am terminat si studiile de doctorat.

A fi un bun consultant, inseamna a face fata problemelor si a le rezolva suficient de bine incat sa-ti asiguri reusita. Succes se obtine prin planificare si organizare dar si prin dirijare si control. Dobandirea de experienta de lucru in proiecte private de dezvoltare rurala de mare anvergura. Imaginea pozitiva in comunitate are perspective de dezvoltare durabila. Acestea sunt doar cateva idei dupa care ne ghidam.

Printre activitatile pe care eu le realizez se numara si:

- promovarea modelelor de succes in identificarea si solutionarea problemelor de ordin comunitar;

- stabilirea unor canale sigure de informare si directionarea fluxului de informatii in comunitati;

- colaborarea cu Directia Agricola Timis, Consiliul Judetean Timis, agentiile economice locale;

- multiplicarea practicilor pozitive in dezvoltarea comunitara.

La inceputul carierei am acordat consultanta fermieilor cu privire la:

- Optimizarea structurii productiei agricole;

- Eficienta economica a productiei agricole;

- Analiza spatiului rural;

- Cresterea si dezvoltarea durabila a economiei spatiului rural

- Jocul factorilor in dezvoltarea spatiului rural;

- Metodologia fundamentarii strategiilor de dezvoltare durabila a spatiului rural;

- Analiza pietei produselor agricole;

- Rentabilitatea sistemelor agricole de productie.

Cele mai importante realizari au fost obtinute in urmatoarele directii

1) Optimizarea structurii productiei agricole.

Plecand de la concluziile rezultate din literatura de specialitate privind optimizarea structurii productiei agricole si a factorilor de influenta, de asemenea, considerand relatia dintre resurse si performantele agricole, am propus o noua atitudine in optimizarea structurii productiei agricole, adoptand un set de indicatori operativi ce masoara in mod precis corelatiile ce se stabilesc intre factorii productiei agricole prezenti intr-un teritoriu dat si rezultatele tehnico-economice obtinute. Astfel:

-pentru comensurarea variabilelor naturale concretizate in "vocatia ecologica a unui teren pentru o anumita cultura" am propus indicatorii: "indicele ecologic al culturilor agricole" si "pragul bioeconomic de cultivare a plantelor";

-pentru comensurarea variabilei tehnice "asolament" (care nu solicita eforturi financiare, dar care determina cresteri ale productiei agricole in functie de cultura, cu valori de peste 10%), am propus sa se utilizeze in lucrarile de optimizare indicatorul "indicele de rotatie al culturilor agricole";

-pentru comensurarea nivelului tehnologic al zonei, respectiv al potentialului financiar al fermierilor, am propus sa se utilizeze in lucrarile de optimizare indicatorul "consumurile intermediare la hectar efective ";

-pentru evaluarea variabilei "capacitatea de absorbtie a pietei pentru produsele agricole"am propus sa se utilizeze indicatorul "indicele cererii de consum", calculat pe baza relatiei ce se creeaza pe piata intre indicatorii - consumul intern al producatorilor, volumul vanzarilor pe piata, stocurile inregistrate si cererea nesatisfacuta;

-pentru comensurarea variabilei "nivelul de dezvoltare a infrastructurii" (spre exemplu, nu are aplicabilitate o varianta optima de structura a productiei in care sfecla pentru zahar are o pondere insemnata, intr-o zona lipsita de infrastructura necesara), am calculat un coeficient de corectie a structurii de productie rezultate prin modelare;

-pentru masurarea variabilei "eficienta economica" in relatie cu notiunile de viabilitate si dezvoltare durabila in agricultura, am propus utilizarea indicatorilor "marja bruta", raportul "marja bruta"/ "consumuri intermediare" si "economia de cheltuieli";

-pentru a defini cat mai bine descrierea cadrului optimizarii productiei, suntem constienti ca, pe langa variabilele care au fost amintite mai sus si care sunt mereu prezente in procesele decizionale a fiecarui ciclu productiv, exista si alte variabile distincte care influenteaza structura productiei si care se concretizeaza in "incertitudinea institutionala", respectiv in interventia statului sau a organizatiilor suprastatale in agricultura prin: mecanismele de sustinere a preturilor si a veniturilor, prin stimularea investitiilor, prin reglementari contractuale etc., motiv pentru care optimizarea structurii productiei trebuie realizata anual ca raspuns la modificarile din mediul economic general.

Consederand interesul fermierilor spre modele de optimizare economica relativ simple care pot fi rezolvate in mod explicit, respectiv modele care pot fi analizate utilizand un arsenal limitat de tehnici pentru a obtine rezultate neambigue, am elaborat un program pe calculator de proiectare a variantelor optime de structura a culturilor in terenul arabil. Rezultatele obtinute privind optimizarea structurii culturilor (utilizand indicatorii: structura categoriilor de folosinta in total fond funciar, structura culturilor pe terenurile agricole, valoarea notelor de bonitare pe sole si culturi, nivelul randamentelor, valoarea productiei agricole la hectar, marja bruta la hectar si valoarea productiei ce revine pe un agricultor;), confirma concluziile conform carora o utilizare optima a acelorasi resurse, deci un "comportament economic rational" determina "plus economic", respectiv "crestere si dezvoltare".

Stabilirea influentei tipului de fermier, a marimii si dimensiunii fermei asupra eficientei economice a productiei agricole

Reusita unei reforme agrare trebuie sa conduca la crearea unor ferme a caror marime si dimensiune sa permita modernizarea tehnica si tehnologica a agriculturii . In acest sens, am propus o metodologie de calcul a marimii si dimensiunii optime a fermelor astfel incat fermierii sa isi poata raspunde la intrebarea - care marime, respectiv dimensiune a exploatatiei agricole determina viabilitate pe piata.

3) Piata produselor agricole ecologice

Piata produselor ecologice pana in anii 1990 s-a dezvoltat relativ incet si a fost dominata de fermieri individuali. Acestea isi vindeau produsele la portile fermelor, prin distribuitorii locali en detail si mai rar prin retele locale de distributie. Calitatea produselor era variabila, dar contactul direct intre cultivator si consumator a dus la incredere, respectiv a construit o baza de marketing ferma (solida). Cresterea interesului pentru produsele ecologice a determinat schimbari majore in canalele de marketing, in special la fructe si legume. Cultivatorii mici, individuali nu puteau oferi produse continuu tot anul si nici nu au mai facut fata cerintelor pietei (ex. sortarea, ambalarea, transportul etc). Pentru rezolvarea acestor probleme cativa cultivatori au infiintat cooprative pentru a aduna resursele necesare unui marketing mai eficient.

Produsele ecologice sunt acum vandute in cele mai multe din lanturile de supermarket din Europa de Vest, iar cererea principala a vanzatorilor este pentru continuitatea aprovizionarii pe tot parcursul anului. Pentru a indeplini asta, Anglia a devenit principalul importator european de produse ecologice, proaspete.

Este absolut necesar ca aceste elemente sa fie cunoscute si analizate pentru ca, reprezinta fundamentul strategiei firmei, iar suma performantelor inregistrate pe piata la nivel de firma definesc performanta pietei.

Estimarile facute asupra ponderii vanzarilor produselor ecologice in total vanzari pe piata alimentelor au evidentiat ca acestea detin cote cuprinse intre 1% si 10%. Desi este greu de determinat potentialul cererii consumatorilor, sondajele au aratat ca exista o puternica si sustinuta cerere. Un factor clar ce limiteaza in mod curent penetrarea pietei este lipsa disponibilitatii produselor.

Intentiile consumatorilor de a cumpara alimente ecologice sunt subestimate cand vorbim de cifra de 10 % din vanzarile cu amanuntul. Piata potentiala poate fi mult mai mare daca produsele ar fi disponibile si promovate corespunzator. Aceasta provocare inca mai asteapta sa fie atinsa.

Cererea viitoare pentru alimentele produse ecologic este in particular dificil de estimat, desi unele studii arata ca fata de anul 1989 in anul 2000 cererea a crescut cu peste 900% la legume si de 600% la fructe.

Astfel am incurajat fermierii sa cultive plantele ecologic, deoarece exista o cerere mare pentru aceste produse.

Apoi dupa ce am dobandit experienta am inceput sa realizez proiecte mai ample, de dezvoltare rurala

Ceea ce caracterizeaza zonele rurale, neurbanizate, in masura mai mare decat marile orase, este rata mare a somajului. Majoritatea serviciilor publice si a celorlalte surse de angajare functioneaza deficitar sau nu functioneaza deloc in zonele rurale. De asemenea infrastructura localitatilor rurale este precara.

Astfel am veni in ajutorul comunitatilor pentru ai sprijinii la atragerea fondurilor si a finantatorilor. Finantatorii sunt o tinta deoarece trebuie incurajati sa asigure fondurile necesare si trebuie informai tot timpul de progresul inregistrat in implementarea serviciului nou sau revizuit. Beneficiarii sunt o tinta deoarece trebuie informati ca sunt eligibili pentru un serviciu nou sau imbunatatit. Rolurile pe care ni le asumam noi sunt cele de planificator, cel care se ocupa de scrierea proiectelor, mediator si facilitator in munca cu finantatorii si cu beneficiarii. Pe masura ce se contureaza programul, se pot asuma si alte roluri, cum ar fi cel de monitor, manager si evaluator pentru a se asigura ca programul este astfel implementat incat vor fi atinse scopurile pentru care a fost infiintat serviciul. La inceput trebuie cunoscuta comunitatea in detaliu, apoi se definesc obiectivele comunitatii, si modul in care le vom atinge. Se specifica intentia proiectului pe cre il propunem, problemele vizatein proiect si cine va fi beneficiarul.

Trebuie sa stim sa cautam finantatori. Multe proiecte au fost respinse . Cauza ar fi ca solicitantul nu stie inca sa solicite fonduri sau organizatia donatoare nu este interesata de lucrul pe care acesta il desfasoara. Cautarea de fonduri este o arta care se perfectioneaza cu timpul in urma experientei acumulate. Noi urmam cateva principii generale care servesc drept punct de reper. Trei reguli de aur ale colectarii de fonduri:

sa fim mereu pregatiti: banii vin din momente diferite, in sume diferite si pentru lucruri diferite. Pentru a fi o persoana eficienta in colectarea de fonduri trebuie sa am planuri pregatite. E necesar ca aceste planuri sa raspunda nevoilor comunitatii, astfel sfarsim prin a fi condusi de bani sau prin a face din strangerea de fonduri un scop in sine.

inspiram incredere: "eu nu sprijin proiecte, ci oameni" a spus un mare sponsor.

comunicam: sansele noastre sunt minime daca finantatorul aude de comunitate numai atunci cand ne ducem sa cerem fonduri. Exist si alte momente propice comunicarii, atunci cand putem fi auziti si ascultati de finantatori. Aceasta presupune un limbaj simplu si clar si nu in ultimul rand un mesaj cu obiective de comunicare reprezentative pentru organizatia noastra. Mentinem mereu legatura intre finantator si locul unde a finantat fie o scoala, fie o comuna, trimitem mereu date actualizate despre cum decurge comunitatea dupa finantare, anumite invitatii la evenimente specifice locului etc.

Pe langa ajutorul primit de la finantatori o alta solutie importanta pe care eu ca si consultant o aplic, o reprezinta implicarea cetatenilor in dezvoltarea comunitatii.

Primul nivel al participarii cetatenilor este informarea, care presupune eforturi atat din partea cetatenilor, cat si din partea administratiei locale. Administratia publica este datoare sa emita informatii catre cetateni privind activitatea si planurile sale, actuale si de viitor.

Al doilea nivel se refera la consultarea cetatenilor, aceasta fiind actiunea mea, pentru a identifica necesitatile cetatenilor, pentru evaluarea prioritatilor unor actiuni sau colectarea de idei si sugestii privind o anumita problema.

In ceea ce ma priveste pot spune ca de-a lungul timpului am acumulat suficienta experienta, binenteles ca in fiecare zi invatam ceva nou.

CONCLUZII

In conditiile impuse de economia de piata, companiile trebuie sa faca fata unei concurente acerbe pentru a supravietui pe piata. Numai este suficient sa oferi spre vanzare un bun sau un serviciu. La ora actuala, este obligatoriu sa oferi produsul potrivit, in locul potrivit, la pretul potrivit si la momentul potrivit. De aceea pentru mine si pentru firma unde lucrez, primordiale sunt nevoile populatiei, comuniattii, dezvoltarea regiunii noastre, obiective observate si de clientii nostri, care au incredere in noi si care ne recomanda cu caldura mai departe. Acest lucru ma face sa fiu mandru de mine si de echipa mea, deoarece am in prezent multe cazuri rezolvate cu succes si proiecte de mare amploare pentru diferite regiuni acceptate.