Managementul afacerilor internationale - Perspectiva comparativa intre Romania si Franta

Managementul afacerilor internationale

Perspectiva comparativa intre

Romania si Franta

Romania, care a intrat in Uniunea Eropeana la 1 ianuarie 2007, si-a inceput tranzitia de la comunism in 1989   in mare parte cu un model invechit al bazei industriale si cu un dezechilibru in ceea ce priveste cantitatea de bunuri si servicii necesare populatiei

Tara a iesit in 2000 dintr-o aspra recesiune de trei ani datorita unor cereri mari de export pe piata Uniunii Europene.Consumul domestic si investitiile au alimentat o puternica crestere a PIB-ului in anii recenti, dar au condus catre conturi curente neechilibrate. Castigurile macroeconomice ale Romaniei au inceput de curand sa grabeasca crearea unei clase de mijloc si se adresa saraciei raspandite a Romaniei

Coruptia continua sa constituie un handicap in mediul de afaceri. Inflatia a crescut in 2007-2008, in mare parte din cauza cererii mari a consumatorilor si a nivelului ridicat de crestere a salariilor, cresterea costului energiei electrice, preturile la alimente si o relaxare a disciplinei fiscale.

Cresterea puternica a PIB-ului s-a moderat semnificativ in ultimul trimestru al anului 2008 pe masura ce tara a inceput sa simta efectele unui descendent global pe piata financiara si comerciala, iar cresterea se asteapta sa fie mult mai scazuta in 2009. Romania se preconizeaza sa adopte moneda euro in anul 2014.

Economia Romaniei este o economie de piata, conform Constitutiei din 1991. Conform acesteia, statul este obligat sa asigure libertatea comertului si protectia concurentei neloiale. In economia Romaniei actioneaza asadar legea cererii si a ofertei. La baza acesteia se afla proprietatea privata care trebuie protejata si garantata.

Franta este in mijlocul unei tranzitii de la o economie moderna care a inclus sistemul de guvern de vasta proprietate si interventii, pe una care se bazeaza mai mult pe mecanismele pietei. Guvernul a privatizat in mare masura  multe companii importante, banci si asiguratori si a oprit grevele in astfel de firme precum Air France, France Telecom si Renault.

Franta isi mentine o impunatoare prezenta in anumite sectoare, de fapt in cele mai importante ale economiei. Sectorul de telecomunicatii este in mod treptat deschis competitiei. Liderii Frantei raman prinsi intr-un capitalism in care mentin echitatea sociala in sensul legilor, politica taxelor si a preturilor, care reduc disparitatile dintre venituri si impactul pietelor libere in ceea ce priveste sanatatea si bunastarea publica. Binecunoscuta opozitie impotriva reformei muncii din ultimii ani a impiedicat abilitatea guvernului de a revitaliza economia.

In anii 2007 si 2008 guvernul a implementat cateva dintre cele mai importante reforme ale muncii, incluzand date referitoare la timpul de lucru, acesta fiind de 35 de ore saptamanal, dar permitand angajatilor sa lucreze oricate ore peste program.

In 2009 se asteapta ca guvernul sa intarzie, sau chiar sa renunte la unele reforme din cauza situatiei actuale de criza economica mondiala. Cresterea PIB-ului a scazut cu 0,7% in 2008. Guvernul francez planuieste sa creasca investitiile publice si sa continuie sa plaseze capital in sectorul bancar pentru a atenua efectele negative ale crizei financiare in 2009. Ca un rezultat al veniturilor fiscale inferioare si a cheltuielilor ridicate deficitul bugetului general este asteptat sa depaseasca plafonul propus de zona euro de 3% din PIB.

Multi economisti considera ca principala problema a economiei franceze nu este productivitatea, ci lipsa reformelor economice care sa permita unui procentaj mai important din populatia activa sa lucreze. Punctele de vedere de dreapta sustin ca orele de munca scurte si greutatea de reformare a pietei muncii sunt punctele slabe, iar punctele de vedere de stanga mentioneaza lipsa politicilor guvernamentale de creare a justitiei sociale. Incercari recente ale guvernului de a modifica piata de munca pentru tineri pentru a combate somajul s-au lovit in anul 2006 de o rezistenta importanta manifestata prin proteste ample.

Cu un numar de aproximativ 75 milioane de turisti straini in fiecare an, Franta este cea mai vizitata tara din lume si isi mentine al treilea cel mai mare venit din turism din lume.

Economia Frantei este o combinatie de multe intreprinderi private (peste 2,5 milioane companii inregistrate) si de importante (dar in scadere) interventii ale guvernului care pastreaza o influenta puternica asupra anumitor sectoare economice fiind principalul actionar la numeroase societati considerate drept strategice (cale ferata, electricitate, constructii de aeronave, etc.). Totusi guvernul a inceput sa isi relaxeze controlul asupra anumitor sectoare si a inceput sa vanda o parte din actiunile sale la anumite companii.

Romania alaturi de Franta face parte la unele dintre cele mai importante conventii internationale de initiere si dezvoltare economica, de mentinere a pacii si securitatii in context mondial.

Pentru a putea avea o perspectiva cat mai obiectiva referitoare la desfasurarea activitatilor economice din cele 2 tari in cauza am luat in considerare cativa indicatori care le releva semnificativ diferentele.Astfel :

PIB

Romania- 278.4 bilioane $

Franta - 2.097 trilioane $

Forta de munca

Romania - 9.32 milioane locuitori

Franta - 27.95 milioane locuitori

Ocuparea fortei de munca pe sectoare de activitate

Romania - agricultura 27.9%

- industrie 23.2%

- servicii 47.1%

Franta - agricultura 3.8%

- industrie 24.3%

- servicii 71.8%

Rata somajului

Romania - 3.6%

Franta - 7.5%

Bugetul general

Romania - venituri 64.44 bilioane $

- cheltuieli 71.16 bilioane $

Franta - venituri 1.439 trilioane $

- cheltuieli 1.525 trilioane $

Rata inflatiei

Romania - 7.8%

Franta - 3.4%

Produse din agricultura

Romania - grau, porumb, orz, sfecla de zahar, floarea soarelui, cartofi, struguri, oua, oi

Franta - grau, cereale, sfecla de zahar, cartofi, struguri pentru vin, vite, lactate, peste

Industrie

Romania - masini si echipamente electrice, textile si incaltaminte, asamblari auto, miniere, cherestea, materiale de constructii, metalurgie, produse chimice, prelucrarea produselor alimentare, rafinarii de petrol

Franta - masini, chimice, automobile, metalurgie, aeronave, electronice, textile, prelucrarea produselor alimentare, turism

Exporturi

Romania - masini si echipamente electrice, textile si incaltaminte, produse de metalurgie, minerale, combustibili, chimice, produse de agricultura

Ø      In valoare totala de 59.75 bilioane $

Franta - masinarii si echipament de transport, aeronave, plastice, chimice, produse farmaceutice, fier si otel, bauturi

Ø      In valoare de 629.7 bilioane $

Parteneri de export

Romania - Italia 17.2%, Germania 16.9%, Franta 7.7%, Turcia 7%, Ungaria 5.6%, Marea Britanie 4.1%

Franta - Germania 14.9%, Spania 9.3%, Italia 8.1%, Belgia 7.3%, SUA 6.1%, Olanda 4.1%

Importuri

Romania - masini si echipamente, combustibili si minerale, chimice, textile, metale, produse de agricultura

Ø      In valoare de 92.09 bilioane $

Franta - masini si echipamente, vehicule, titei, aeronave, plastice, chimice

Ø      In valoare de 718.4 bilioane $

Parteneri de import

Romania - Germania 17.2%, Italia 12.8%, Ungaria 6.9%, Rusia 6.3%, Franta 6.2%, Turcia 5.4%, Austria 4.8%

Franta - Germania 18.9%, Belgia 11.4%, Italia 8.4%, Spania 7.1%, Olanda 7%, Marea Britanie 5.6%, SUA 4.4%, China 4%

Stoc de investitii straine directe in tara

Romania - 72.82 bilioane $

Franta - 1.08 trilioane $

Stoc de investitii directe in afara tarii

Romania - 1.015 bilioane $

Franta - 1.571 trilioane $

Evolutiile cursului de schimb

Romania - 1$= 2.5 RON (2008)

= 2.43 RON (2007)

= 2.809 RON (2006)

= 3 RON (2005)

= 3 RON (2004)

Franta - 1$= 0.6799 Euro (2008)

= 0.7345 Euro (2007)

= 0.7964 Euro (2006)

= 0.8041 Euro (2005)

= 0.8054 Euro (2004)

Avand in vedere acesti indicatori ai mediului economic din cele 2 tari europene vizate, putem concluziona ca Romania, fapt deja stiut, dispune de o situatie economica mult inferioara Frantei, una din cele mai puternice si prospere tari ale lumii. Nu doar enorma diferenta ce reiese din valoarea produsului intern brut al fiecarei tari din cele mentionate arata acest lucru, ci si stocurile de investitii directe, rata inflatiei, bugetul general si ocuparea sectoarelor de forta de munca. Faptul ca in Romania 27.9% din populatia activa lucreaza in agricultura, iar in Franta aceluiasi sector de activitate ii este atribuit un procent de doar 3.8% arata tehnologizarea, standardizarea fortei de munca la cele mai inalte cote. In Franta foarte multe proiecte din agricultura sunt subventionate din fonduri europene, astfel situandu-se ca principal producator si exportator agricol din Europa si al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare dupa Statele Unite. Fiind membru al Uniunii Europene, Romania incearca sa beneficieze, la randul ei, de astfel de fonduri pentru a-si dezvolta sectoarele de activitate si pentru a ajunge la economia de piata care se impune pe plan european.

Al treilea partener comercial al Romaniei, Franta este, de asemenea, unul din primii investitori (aproape 5 miliarde de euro de capital investit). Cu o puternica prezenta economica, diversificata si structuranta, intreprinderile franceze contribuie la dinamismul cererii pietei romanesti, avand in vedere ca Romania a devenit cel de-al 25-lea importator pe plan mondial.

Pana acum, investitiile franceze in Romania au atins suma de 6 miliarde de euro, companiile prezente pe piata autohtona asigurand peste 100.000 de locuri de munca. Unele intreprinderi au cifre de afaceri care depasesc cifra de un miliard de euro.  Renault Dacia, care urmeaza sa-si instaleze in Romania al doilea centru mondial de cercetare, este al doilea exportator al tarii.

In 2003 Franta a fost cel de al doilea recipient de investitii straine direct dintre tarile OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) cu 47 miliarde dolari inaintea Statelor Unite, Japoniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au investit in acelasi an 57,3 miliarde dolari, Franta fiind astfel al doilea cel mai important investitor, dupa SUA.

Franta a inceput din 2007 sa intre mai puternic si pe alte sectoare ale economiei Romanesti, in special pe piata produselor agro-alimentare, deoarece au disparut anumite taxe vamale pentru unele produse franceze, de exemplu taxa de 16% pentru vinurile din aceasta tara. Nu putem spera sa ajungem la o economie de o asemenea amploare precum cea a Frantei, dar putem sa acceptam sprijinul pe care ni-l ofera una din cele mai puternice tari ale lumii.

Bibliografie

https://www.ambafrance-ro.org/index.php/ro_RO/dossiers/les-relations-economiques-et-commerciales

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/fr.html

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ro.html

https://facultate.regielive.ro/proiecte/tranzactii_internationale/relariile_politico_economice_romania_franta-75331.html

https://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_16634/Investitorii-francezi-in-Romania-optimisti-pe-termen-mediu-si-lung-in-fata-crizei.htm

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2nie

https://www.wall-street.ro/articol/Economie/16251/Investitii-de-3-5-mld-euro-ale-companiilor-franceze-in-Romania.html