Rezolvarea problemelor in mod creativ

Cand ceea ce faci nu functioneaza, atunci isi vine sa faci tot mai mult si tot mai des acelasi lucru. - Dr. Bill Maynard & Tom Champoux Heart, Sufllet si spirit

Brainstorming-ul este un proces de gasire a unor solutii creative pentru probleme. El incepe prin concentrarea asupra unei probleme, apoi prin gasirea unui numar cat mai mare de solutii si de idei. Unul din motivele pentru care este o metoda atat de eficienta este faptul ca oamenii care participa la brainstorming nu vin doar cu ideile lor personale, ci fac si tot felul de asocieri intre ideile lor si cele ale altora, dezvoltandu-le.

^{Pasii unui brainstorming}

Adunati participanti cat mai variati, din discipline cat mai diverse si experiente cat mai diferite. Diversitatea aduce cu ea creativitate - cu cat ideile sunt mai variate, cu atat de pot face asocieri mai variate.

Faceti in scris o descriere a problemei - liderul trebuie sa conduca sesiunea, definind la inceput problema ce trebuie rezolvata si criteriile ce trebuie indeplinite, apoi el trebuie sa vegheze la bunul mers al sesiunii.

Folositi descrierea problemei pentru a lamuri pe toata lumea si lipiti hartia intr-un loc vizibil. Astfel, grupul se va putea concentra.

Creati o atitudine pozitiva, entuziasta in grup si incurajati participarea tuturor membrilor. Ajutati-i sa se distreze!

Notati toate solutiile care le vin in minte (chiar si cele mai deocheate). NU le interpretati, dar reformulati-le daca vi se par neclare.

Nu evaluati ideile inainte de faza de evaluare. La incheierea sesiunii de brainstorming, rezultatele pot fi analizate - acum se vor gasi cele mai bune solutii prin inceperea unui nou brainstorming sau prin alte solutii, mai conventionale.

NU cenzurati nici o solutie, oricat de stupida ar parea. Solutiile prostesti pot duce la solutii creative - ideea este sa deschideti cat de multe posibilitati si sa distrugeti parerile preconcepute despre limitele problemei.

Liderul trebuie sa tina procesul in limitele subiectului si sa incerce sa il impinga catre gasirea unor solutii practice.

Odata ce toate solutiile au fost scrise, evaluati lista si stabiliti cea mai buna actiune pentru corectarea problemei.

^{Alte variante de brainstorming}

O varianta este sa incepeti sesiunea cu un cuvant ales la intamplare din dictionar. Acest cuvant poate fi punctul de pornire al procesului de generare a ideilor.

Cand participantii spun "nu mai am nici o idee", mai dati-le inca 15 minute, caci cele mai bune idei vin in general la sfarsitul unor astfel de procese.

Brainstorming-ul poate fi facut de indivizi sau de grupuri. Cand este individual, produce mai multe idei, deoarece indivizii nu se tem sa-si spuna ideile atunci cand nu este nimeni in jur care sa ii critice. Pe de alta parte, grrupurile dezvolta ideile mai eficient, datorita diversitatii mai mari.

Puneti toate ideile intr-un loc vizibil. Cand coala de flipchart se umple, lipiti-o pe perete si scrieti pe urmatoarea. Astfel, ideile anterioare pot da nastere la noi idei.

Daca participantii au probleme in gasirea unor solutii, poate trebuie sa reformulati problema.

Incercati brainstorming-ul pe dos - in loc sa le cereti sa gaseasca cea mai buna solutie, intrebati-i "cum sa facem acest proces mai dificil?"

^{Alegerea unei solutii}

Cand sunteti siguri ca sesiunea s-a incheiat, a venit momentul sa alegeti o solutie:

Folosind o metoda de vot (ridicarea mainii, de exemplu), cereti fiecarui participant sa aleaga cat de multe idei de pe lista. Fiecare are un singur vot per idee.

Notati rezultatul votului langa fiecare idee, cu o culoare diferita.

Odata ce votarea s-a incheiat, stergeti ideile care nu au primit nici un vot.

Grupati ideile in mod logic: daca aveti mai multe cu 5 sau 6 voturi, nici una cu 3 sau 4 si doar cateva cu 1 sau 2, atunci pastrati-le doar pe primele. Grupul va poate ajuta sa hotarati cum anume le veti imparti.

Este din nou momentul sa se voteze. Fiecare persoana primeste jumatate din numarul de voturi, caci nu au mai ramas idei de ales. De pilda, daca ajuns la 20 de idei, atunci fiecare om va avea 10 voturi  (daca este numar impar, rotunjiti-l). Membrii vor tine minte ce numar de voturi au. Persoana care scrie pe flipchart marcheaza iar rezultatele votului, cu o a treia culoare.

Continuati procesul pana ajungeti la 5 idei.

Puneti ideile ramase intr-o matrice, fiecare ideal pe randul lui (prima coloana). Apoi, dati cate un nume fiecarei coloane, conform criteriilor alese. De exemplu:

Luati acum cate o coloana si rugati grupul sa dea punctaje pentru fiecare idee, care va costa cel mai mult, care va fi cea mai ieftina, care se va situa la mijloc.

Continuati pana ati ajuns la capatul tabelului. Totalul va arata cam asa:

In acest caz, coloana cu cel mai mic numar, "Angajarea unei persoane noi" va fi solutie optima.

Trebuie sa lucrati fiecare coloana si nu fiecare rand.

Exista coloane care vor necesita multe discutii, caci nu se va putea ajunge foarte usor la un numar arbitrar.

Adeseori, veti avea cateva idei care se leaga, dar va fi mult mai usor sa luati o decizie daca le puneti intr-o matrice.

^{Metoda Delphi} de luare a deciziilor

In acest model, pentru alegerea participantilor se trimit o serie de chestionare. Grupul nu se intalneste fata in fata. Toate comunicarile se fac in scris, prin scrisori sau e-mail. Membrii grupului sunt alesi pentru ca sunt experti sau au informatii relevante. Pasii sunt:

Membrii sunt rugati sa-si explice evaluarea si punctul de vedere asupra problemei sau sa spuna cum vad viitorul unei anumite situatii.

Raspunsurile sunt stranse, compilate, apoi trimise inapoi membrilor grupului.

Membrii iau o noua decizie, pe baza noilor informatii.

Procesul se poate repeta pana cand raspunsurile converg.

Succesul acestui proces depinde de pregatirea membrilor si de abilitatile de comunicare. De asemenea, fiecare raspuns necesita un timp de reflectie si analiza. Meritele majore ale metodei Delphi sunt:

Eliminarea problemelor interpersonale

Folosirea eficienta a timpului expertilor

Diversitatea ideilor

Acuratetea solutiilor si previziunilor.

^{Metoda dialectica de luare a deciziilor}

Metoda dialectica exista de pe vremea lui Socrate si Platon si ajuta la depasirea problemelor de genul gasirea rapida a unei solutii si neglijarea celorlalte, participantii nu iubesc sedintele, evaluarile sunt incomplete, dificultatea de abordare a problemelor mai sensibile. Pasii sunt:

Exprimarea clara a problemei ce trebuie rezolvate.

Generarea a doua sau mai multe propuneri concurente.

Membrii identifica ipotezele implicite si explicite pe care se bazeaza fiecare propunere.

Echipa se imparte in doua grupuri de suport (cate unul pentru fiecare propunere), care examineaza si sustin meritele propunerii lor.

Grupul se aduna si ia o decizie: 

Isi insuseste una din alternative

Ajunge la un compromis

Genereaza o noua propunere 
Procesul de luare a deciziilor in mod dialectic arata astfel:

Acest proces ajuta membrii sa inteleaga mai bine propunerile, cu punctele lor bune si cu cele slabe. Avantajul major este tendinta de a ajunge la un compromis pentru a evita abordarea partinitoare.

^{Abordarea gandirii radicale in trei pasi}

Primul lucru pe care trebuie sa il faceti pentru a incuraja gandirea radicala si brainstorming-ul eficient este sa aveti in echipa stiluri de gandire cat mai diferite. Cand incepeti sa formati echipa, aveti grjia ca primul membru sa gandeasca altfel decat voi. Cand mai primiti un membru in echipa, fiti sigur ca este o persoana care gandeste altfel decat voi si decat primul membru.Si asa mai departe - este primul pas pentru a ramane in competitie. Nu cadeti in capcana de a angaja oameni care sa semene cu voi insiva sau cu angajatul preferat, este calea sigura catre gandirea de grup. Doug Hall,  specialist in dezvoltarea afacerilor, training, consultanta, spune urmatoarele: "Cu cat sunteti mai diferiti, cu atat veti avea discutii mai zgomotoase si mai ingrozitoare. Asta este bine, caci arata faptul ca toata lumea este pasionata si implicata. Echipele adevarate seamnana mai mult cu familiile care apar in show-ul TV Roseanne decat cu cele din Leave It to Beaver. Echipele adevarate lupta sa-si sustina punctul de vedere, dar in acelasi timp membrii se respecta intre ei." Cand interesele sunt similare, apar discursurile radicale. Membrii unei echipe adevarate nu se tem sa nu fie de acord, dar odata ce decizia a fost luata, sunt toti de aceeasi parte a baricadei. Au grjia sa li se auda parerile si ideile, dar cand este momentul sa se intre in actiune, se concentreaza asupra modului in care pot avansa si nu asupra modului de intoarcere.

Al doilea pas este folosirea unui stimul pentru a starni gandirea. Exista un joc numit Craniu, in care trebuie folosite toate partile creierului. Faci schite, desenezi, sculptezi cu ochii, isi folosesti cunostintele, dezlegi cuvinte incrucisate, spui cuvintele pe litere, fredonezi, canti, fluieri, interpretezi personaje, totul pentru a-i face membrii echipei sa descopere fraza sau cuvantul secret. Aceste activitati le faci dupa ce ai tras o carte pe care scrie un cuvant si respectand un anumit interval de timp. De pilda, un membru al echipei a tras cuvantul Masura, cartonasul ii spune ce activitati poate face - sa scrie pe o hartie (nu litere si nu simboluri), cu ochii legati. Puteti folosi acest joc in brainstorming - puneti participantii sa produca un numar anume de idei inainte de a trece la activitatea urmatoare (10 - 20 de idei). Se aplica regulile din brainstorming, deci procesul poate parea lent, dar tineti minte ca organizatia voastra are nevoie de idei radicale pentru a supravietui! Iar ideile radicale provin din activitati creative, si nu din statul intr-o camera, inconjurati  de patru pereti albi. Ideea este sa le provocati creativitatea.

Acest joc are si un al treilea pas, care este important in gandirea radicala -reducerea factorului teama prin amuzament. Teama este o bariera pentru ideile noi. Creati o atmosfera de veselie si rasete si veti deschide poarta catre ideile radicale.