Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

SISTEMELE DE SANATATE ALE TARILOR DIN UNIUNEA EUROPEANA

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



SISTEMELE DE SANATATE ALE TARILOR DIN UNIUNEA EUROPEANA

Sistemele de sanatate ale tarilor din Uniunea Europeana



Sistemul de sanatate al fiecarei tari membre ale Uniunii Europene difera si nu exista nici o regula pe care statele care urmeaza sa adere sa fie nevoite sa le indeplineasca. In statele occidentale exista doua tipuri mari de sisteme ce asigura finantarea sanatatii : sistemul de asigurari de tip Bismark si sistemul de asigurari de tip Beveridge. Nu exista un sistem privat 100% sau public 100%. Este preponderenta una dintre forme.

Pentru a observa mai bine diferentele dintre cele doua sisteme de asigurare in tabelul de mai jos au fost grupate principalele lor caracteristici:

Tabel 1. Tipurile de asigurari sociale din Europa

Asigurari sociale de tip Bismark

Asigurari sociale de tip Beveridge

Sursa de finantare

Fondul de Asigurari sociale-contributiile indivizilor se constituie intr-un fond distinct

Bugetul de stat-finantarea se realizeaza din taxele si impozitele generale

Administrarea fondului destinat asigurarilor sociale

Fondul este administrat cel mai frecvent in regim tripartit: statul, reprezentanti ai unei asociatii a acestora.

Exemplu:

Sanatate:

Stat-medici-sindicate

Administrarea se exclusiv de catre stat

Nivelul beneficiilor

Beneficiile sunt corelate cu veniturile, respectiv nivelul contributiei

Beneficiile sunt constante, si relativ scazute ca nivel.

Importanta asigurarilor private

Scazuta

Mare

O analiza mai detaliata a sistemelor de sanatate a tarilor din Uniunea Europeana este prezentata in tabelul alaturat:

Tabel 2 .Sistemele de sanatate ale tarilor din Uniunea Europeana

TARA

MOD DE ORGANIZARE

STAREA DE SANATATE

CHELTUIELI

FINANTARE

SPITALE

INGRIJIRI PRIMARE

MEDICI

AUSTRIA

Asigurare de sanatate obligatorie, acoperire cu o gama completa de servicii

Indicatorii de sanatate apropiati mediei Uniunii Europene

Cheltuieli ridicate , in cifre absolute (pe locuitor) ca si in ponderea in PIB (7,7%)

Deosebit de predominata de regimul legal de asigurari de sanatate, dar contributia la asigurari private este semnificativa.

Capacitate de spitalizare ridicata. Sectorul public furnizeaza majoritatea paturilor

Practicanti independenti care lucreaza in spitale sau in clinici specializate

Majoritatea isi exercita profesia in mod privat, dar sub contract cu casele de asigurari de sanatate.

BELGIA

Asigurare de sanatate obligatorie pentru riscurile majore

Indicatorii de sanatate apropiati mediei Uniunii Europene

Cheltuieli ridicate, in cifre absolute ca si in ponderea in PIB (8%)

Cotizari la asigurari de sanatate completate prin importante subventii ale statului

Spitalele sunt dominate de case private sau de fundatii autonome cu scop non profit

Medicii Generalisti isi exercita profesia in cabinete individuale si remunerati pe act.

Majoritatea independenti. Mare densitate medicala.

DANEMARCA

Serviciu national de sanatate finantat prin impozit

Anumiti indicatori de sanatate nu sunt favorabili mai ales in ceea ce privesc femeile

Nivel ridicat al cheltuielilor pe locuitor, dar scazuta proportie in raport cu PIB (6,5%)

Sistem finantat cu 85% prin impozit, restul provenind din participarea pacientilor la costuri

Gestiune descentralizata: cvasitotalitatea sectorului spitalicesc ridica responsabilitatea comitatelor

Medicii Generalisti independenti exercita profesia in cabinete individuale sau in asociatie.

Majoritatea specialistilor sunt salariati

FINLANDA

Serviciu national de sanatate, retragerea progresiva a Statului si transferul puterii de decizie la nivel local

Anumiti indicatori de sanatate nu sunt favorabili in raport cu normele europene. Puternica incidenta a bolilor cardio-vasculare

Nivel ridicat al cheltuielilor pe locuitor, dar mediu in ponderea PIB-ului (7,5%)

Finantare locala si centrala, completata de sistemul national de asigurari de sanatate si participarea la costuri

Capacitate mare de spitalizare, taxe de admitere ridicate si durata medie a sejurului relativ scurta.

Retea completa de centre de sanatate locale, puternica concentrare asupra preventiei.

Majoritatea medicilor sunt functionari publici, dar exista, de asemenea, un sistem privat a carei pondere nu este de neglijat.

FRANTA

Asigurare de sanatate obligatorie acoperind cvasi-totalitatea populatiei.

-asigurare suplimentara, optionala oferita de asiguratorii privati.

Speranta de viata atinge niveluri inalte, mai ales la femei. Scazuta incidenta a bolilor de inima. Probabil legat probleme de alimentatie

Cheltuieli ridicate, in cifre absolute  (peste 2000 EURO/ locuitor) ca si in ponderea din PIB (9,3%)

Cotizari la casele de asigurari de sanantate si participarea la costuri

Important sector de spitalizare privat, dar sectorul public ramane predominant

Medicii Generalisti isi exercita profesia liber, cu exceptia centrelor de ingrijiri municipale

Practicieni in mare parte independenti. Densitatea medicala apropiata de cea a mediei europene

GERMANIA

-300 case de asigurari de sanatate,

-52 case de asigurari private.

Pondere mare a persoanelor in varsta. Valori reduse a indicatorilor mortalitatii infantile si prenatale

Cheltuieli foarte ridicate: 2 362 EURO pe locuitor si 10,4 din PIB

Cotizari obligatorii si voluntare la sistemul de sanatate.

Asigurarea de stat este de 14,3 % din venitul brut, jumatate plateste angajatorul, jumatate angajatul.

Peste 50% dintre spitale apartin de case private sau de fundatii autonome cu scop non profit

Paleta larga de servicii asigurate de practicieni independenti ce-si exercita profesia in cabinete individuale. Strict separate de serviciile spitalicesti.

Mare densitate medicala, antrenand probleme de supra-capacitate si somaj

GRECIA

Asigurare de sanatate obligatorie, serviciu national de sanatate, sector privat important

Valori ridicate la indicatorii de mortalitate infantila. Speranta de viata este cu mult peste nivelul celorlalte tari.

Cheltuieli foarte reduse in raport cu normele europene: 483 Euro pe locuitor si 5,8 din PIB

Pe deoparte sectorul privat este substantial,si aici exista o importanta piata ce functioneaza in paralel

Spitalele private sunt numeroase, dar nu reprezinta decat 20% din persoanele admise.

Coexistenta centrelor sanitare publice si de generalisti care isi exercita profesia in cabinete private

Medici salariati in sectorul public. Densitate foarte mare din punct de vedere medical

IRLANDA

Serviciu national de sanatate si sistem de sanatate voluntar complementar

Populatia tanara cu speranta de viata relativ scazuta

Proportia din PIB este aproape de medie, dar cu numai 733 de EURO pe locuitor

Finantarea este dominata de taxe; o mica parte provenind din asigurari

Sectorul spitalicesc in majoritate este public, dar tinde catre autonomie.

Medicii Generalisti indepentdenti isi exercita profesiain cabinete individuale sau in asociatii

Medici salariati in spitale publice. Slaba densitate medicala

ITALIA

Serviciu national de sanatate pe principiul asigurarii medicale obligatorii

Speranta de viata ridicata si incidenta scazuta a bolilor de inima. Probabil legat de factori de alimentatie.

Nivel apropiat mediei UE: 1600 EURO pe locuitor si 8,3% din PIB

Finantarea si cotizarile sociale sunt aprope in parti egale

Sector spitalicesc in majoritate public, dar pezinta un sector privat indeajuns de important, mai ale si partea de sud

Medicii Generalisti independenti sau angajati in unitati sanitare locale

Date controversate. Volumul ofertei este mai scazut in raport cu normele europene.

LUXEMBURG

Asigurare de sanatate obligatorie

Indicatori de sanatate de multe ori defavorabili in raport cu normele europene, mai ales la barbati

Nivel ridicat de cheltuieli pe locuitor, dar mediu ca pondere in PIB

Contributii sociale completate prin subventii ale statului (27%)

Sectorul spitalicesc partajat intre casele publice si cele autonome cu scop non profit.

Medicii Generalisti sunt independenti si isi exercita profesia in cabinete individuale

Marea majoritate a practicienilor sunt independenti.

OLANDA

Sistem complex de asigurari publice si private, dar care tinde catre un sistem national

Ponderea redusa a persoanelor in varsta. Indicatori de sanatate in general favorabili.

Nivel cu mult superior mediei UE :1711 EURO pe locuitor si 8,6% din PIB

Contributii sociale completate prin asigurarea voluntara sau privata

Sector spitalicesc dominat de case private cu scop nonprofit

Medicii Generalisti sunt independenti care isi exercita profesia in mare parte in cabinete in asociatie sau in centre de sanatate.

Marea majoritate a practicienilor sunt independenti.

PORTUGALIA

Serviciu national de sanatate pe principiul impozitului si asigurarii medicale obligatorii

Mortalitatea infantila ridicata si speranta de viata relativ redusa.

Cheltuieli reduse in cifre absolute, dar superioare mediei UE ca procent din PIB

Fiscalitate si contributii sociale. Sector privat marginal.

Sector spitalicesc in majoritate public. Capacitatea de spitalizare mai degraba redusa.

Centre de sanatate in mare parte publice, in care medicii sunt salariati

Volumul ofertei in general este satisfacator, cu exceptia unor anumiti specialisti

SPANIA

Serviciu national de sanatate al statului putin dezvoltat. Fiscalitatea este combinata cu asigurarea de sanatate

Indicatori de sanatate in general favorabili, mai ales pentru femei. Posibil legati de factori de alimentatie.

Cheltuieli mici in cifre absolute (1000 EURO pe locuitor), dar apropiate mediei UE ca pondere in PIB

Finantare dominata de taxe; o mica parte provenind din contributii sociale

Peste 50% dintre spitale apartin de case autonome cu scop nonprofit

Majoritatea medicilor generalisti isi exercita profesia in centre de ingrijiri ce deservesc anumite zone geografice.

Medici salariati. Densitate medicala ridicata in aproape toate domeniile.

SUEDIA

Serviciu national de sanatate puternic descentralizat, control democratic local.

Speranta de viata ridicata si indicatori foarte favorabili, cu exceptia incidentei bolilor cardio-vasculare, apropiata de media UE. Foarte mare pondere a persoanelor in varsta.

Transfer recent a anumitor cheltuieli in sectorul social si diminuarea ponderii din PIB (7,2%)

Predomina finantarea locala, completata cu fonduri publice si de contributii ale patronatelor la sistemul national de asigurari sociale

Buna capacitate de spitalizare, taxe de admitere ridicate si durata medie a sejurului relativ scurt

Ingrijirile sunt in principal dispersate in centre de sanatate. Importante eforturi au fost depuse recent pentru intarirea sectorului de sanatate.

Medici salariati in sectorul public. Oferta se caracterizeaza printr-o abundenta de specialisti si o penurie de medici generalisti

MAREA BRITANIE

Serviciu national de sanatate finantat prin impozit

Foarte mare pondere a persoanelor in varsta. Anumiti indicatori de sanatate sunt defavorabili in raport cu normele europene, ceea ce se datoreaza probabil factorilor de alimentatie.

Nivel inferior mediei UE: 1005 EURO pe locuitor si 6,3% din PIB

Finantare dominata de taxe. Sector privat destul de restrans.

Transformarea spitalelor publice in case autonome (trusturi)

Medicii generalisti independenti isi exercita profesia in principal in asociatii.

Medici salariati in spitale. Densitate medicala mult inferioara mediei UE

Surse:

- Indicatori OECD in domeniul sanatatii, 2007. - Fisa informativa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 2007.

Romania

In tara noastra, sistemul asigurarilor sociale de sanatate a fost introdus prin Legea nr.145/1997, adoptandu-se sistemul sanitar bazat pe asigurari de sanatate, Bismarkian, amintit mai sus. Sistemul presupune obtinerea de venituri prin contributii obligatorii si modalitati specifice de redistribuire si de alocare a fondurilor in sistemul de sanatate. Legea nr. 145/1997 a asigurarilor sociale de sanatate a suferit numeroase modificari dupa adoptarea sa, fiind apoi abrogata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002, privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate. In prezent, asigurarile sociale de sanatate sunt reglementate in Titlul VIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, lege prin care a fost abrogata O.U.G. nr. 150/2002.Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 95/2006, asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei, care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati, obiectivele acestui sistem fiind protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident si asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu.Asiguratii, in sensul legii, sunt toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond. In aceasta calitate, persoana in cauzi incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator. Titlul IX al Legii nr. 95/2006 reglementeaza cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate. Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurari sociale de sanatate, si poate fi folosit numai pe teritoriul Romaniei. Cardul european este documentul care confera titularului asigurat dreptul la prestatii medicale necesare in cadrul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene. Exceptiile fiind de stricta interpretare, art. 213 alin. 4 din Legea 95/2006 prevede obligativitatea tuturor persoanelor care nu se regasesc la alin.1 si 2 ale aceluiasi text legal, de a plati contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru a putea beneficia de drepturile legale conferite asiguratilor.Pentru a putea beneficia de drepturile ce decurg din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, asiguratii sunt obligati, potrivit art. 219 din Lege, sa se inscrie pe lista unui medic de familie, sa achite contributia datorata fondului, si suma reprezentand coplata si sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atesta calitatea de asigurat. Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se formeaza din: contributiile persoanelor fizice si juridice, subventii de la bugetul de stat si dobanzi, donatii, sponsorizari, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului caselor de asigurari si alte venituri, tn conditiile legii. Contributia lunara a persoanei asigurate este in cota de 6,5% aplicata veniturilor obtinute din salarii, veniturilor din activitati independente, indemnizattiei de somaj si pensiilor. Persoanele fizice sau juridice care au calitate de angajator au obligatia sa vireze la fond o contributie de 7% asupra fondului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva. Veniturile fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza, in conformitate cu preverile art. 262 din Legea nr. 95/2006 pentru: plata serviciilor medicale si medicamentelor acordate in conditiile contractului-cadru; cheltuieli de administrare, functionare si de capital in limita a maxim 3% din fondurile colectate; fondul de rezerva in cota de 1% din sumele constituite anual la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirugicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauziei, servicii de planificare familiala in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.Potrivit prevederilor art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 706/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, asistenta medicala se acorda in baza contractelor incheiate intre furnizorii de servicii medicale in asistenta medicala primara, asistenta medicala ambulatorie de specialitate si asistenta medicala spitaliceasca, pe de o parte, si casele de asigurari de sanatate judetene, pe de alta parte. Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru au fost aprobate prin Ordinul nr. 681/2006 al Ministerului Sanatatii Publice. Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza, incluzand servicii medicale profilactice si servicii medicale curative, stabilite pe baza Contractului-cadru. Serviciile medicale profilactice sunt enumerate in art. 223 din Legea nr.95/2006, iar serviciile medicale curative sunt cele reglementate de art. 227 din lege. Persoanele asigurate au dreptul la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Fondurile necesare finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor sus mentionate se constituie prin contributia in cota de 0,75% raportata la fondul de salarii, la veniturile supuse impozitului pe venit ori la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, aceasta contributie urmand a fi achitata de catre angajator, de catre institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si de catre persoanele care desfasoara activitati independente, ori sunt membri ai unei asociatii familiale, asociati, comanditari sau actionari.

Fondurile alocate sanatatii in anul 2008, sunt mai mari cu 27% fata de fondurile alocate in 2007, insemnand peste 1,3 miliarde euro in plus, adica 4,5% din P.I.B. Fondurile vor fi utilizate pentru programul de constructie a 8 spitale regionale si a 20 de spitale judetene, pentru dotarea unitilor spitalicesti cu aparatura de inalta performanta si achitionarea de aproximativ 1150 de ambulante noi.

Sistemele de protectie sociala au un rol foarte important in cadrul Uniunii Europene, astfel ca in toate tarile membre ale Uniunii Europene s-a pus problema redimensionarii bugetelor serviciilor de sanatate, incercandu-se gasirea unor solutii prin care sa se asigure accesul universal la ingrijire medicala, prin reducerea cheltuielilor, fara a reduce insa calitatea serviciilor si accesul la acestea. Comunicatul Comisiei Europene din anul 2001 asupra viitorului serviciilor medicale si al serviciilor acordate persoanelor in varsta a pus accentul pe 3 mari obiective care pot asigura accesibilitatea, calitatea si sustinerea financiara a sistemelor: imbunatatirea eficacitatii si a eficientei sistemelor de sanatate, asigurarea accesului tuturor membrilor societatii la servicii de sanatate de foarte buna calitate si indreptarea atentiei spre prevenirea bolilor si protectia sanatatii.

1.3. Costurile legate de diagnosticarea si tratamentul bolilor cardiovasculare

Indicatorii OECD arata ca costurile legate de bolile cardiovasculare in Uniunea Europeana se ridica la 169 miliarde EURO, dintre care:

  • 105 miliarde EURO pentru tratarea bolilor
  • miliarde EURO provin din pierderi de productivitate si din costuri neoficiale de ingrijire.

Calculul costurilor are la baza urmarii indicatorii de costuri ale fiecarei sectii din cadrul ueni unitati sanitare: Cost/pe zi de spitalizare, Cost/pe bolnav internat, Cost/pe pat decizionat, Cost/pe pacient externat, Cost medicamente / bolnav, Cost medicamente /zi de spitalizare, Cost materiale sanitare / bolnav internat, Cost materiaterialelor sanitare / zi de spitalizare, a caror valori, pe sectiile Institutului de Boli Cardiovasculare si Transplant Tg. Mures sunt incluse in tabelul anexat.

Tabel nr. 3. Studiul indicatorilor de costuri in anul 2007 pe sectiile institutului

Indicatori (lei)

Cardio adulti

Cardio ped.

Cardio interv.

Chirurgie cardiov.adulti

Cardio

Vasc. copii

Cost/pe zi de spitalizare

Cost/pe bolnav internat

Cost/pe pat decizionat

Cost/pe pacient externat

Cost medicamente / bolnav

Cost medicamente /zi de spitaliz

Cost mater sanit / bolnav internat

Cost mater sanit / zi de spitaliz.

In continuare, in tabelele alaturate voi prezenta costurile pentru diferite tipuri de proceduri ( cost/ 1 procedura) efectuate pentru diagnosticarea si tratamentul bolilor cardiovasculare:

Tabel 4. PROCEDURA: TRANSPLANT CORD /PACIENT/ INTERNARE -30 ZILE

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Medicamente

Analize de laborator

Explorari functionale

Regim alimentar

Timp petrecut in operatie-manopera calculat in functie de tariful/ora ( medic operator, medic anestezist, asistent anestezie, asistent instrumente, asistent pompa, asistent laborator imunologie, brancardier, infirmier)

Costuri totale/pe procedura

51,556.27 RON

Tabel 5. PROCEDURA: OPERATIA CANAL ARTERIAL PERSISTENT

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Solutii

Timp petrecut in operatie-manopera calculat in functie de tariful/ora ( medic operator, asistent instrumente, infirmier)

Costuri totale/pe procedura

1,687.28 RON

Tabel 6. Diagnostic: SINCOPA, STENOZA AORTICA

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Analize de laborator

Investigatii

Cheltuieli de personal+alte cheltuieli ale sectiei

Costuri totale/zi de spitalizare

Tabel. 7. PROCEDURA: BOLNAVI CU STARE POST TRANSPLANT CARDIAC- COST SPITALIZARE

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Analize de laborator

Manopera analize-explorari ( insotire pacient, ECG, masurarea TA, Eco +Doppler TT, Recoltare analize, consult cardiologic, insotire pacient) calculate pe medici, asistente si infirmiere

Costuri totale/zi de spitalizare

601.78 RON

Tabel 8. PROCEDURA: ARTERIOGRAFIE

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Medicamente

Costuri totale:

Tabel 9. PROCEDURA: CORONAROGRAFIE

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Medicamente

Piese de schimb si service la Instalatie angiograf

Manopera (cheltuieli de personal)

Costuri totale:

Tabel 10. PROCEDURA: ELECTROFIZIOLOGIE- Cost spitalizare de zi

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Medicamente

Analize

Manopera (cheltuieli de personal, analize)

Cheltuiala intretinere laborator electrofiziologie

Costuri totale:

5,507.33 RON

Tabel 11. PROCEDURA: SUTURA

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Medicamente

Piese de schimb si service la Instalatie angiograf

Manopera (cheltuieli de personal)

Costuri totale:

Tabel 12. DIAGNOSTIC: INFARCT MIOCARDIC ACUT INFERO-POSTERO-LATERAL/11 ZILE DE SPITALIZARE

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare ( Card. Interventionala)

Materiale sanitare coronarografie

Medicamente ( Card. Interventionala)

Medicamente (coronarografie)

Alocatia de hrana

Analize medicale si investigatii paraclinice

Spitalizare in salon cu 3 si mai multe paturi

Costuri medii Coronarografii - 2 proceduri

Cost mediu/zi spitalizare alte compartimente) farmacie, administrativ)

Piese de schimb si service la Instalatie angiograf

Manopera (cheltuieli de personal)

Costuri totale:

3,645.61 RON

Tabel 13. COST SPITALIZARE PE ZI PE SERVICIUL AMBULATOR UPU/2008

Valoare + TVA (RON)

Materiale sanitare

Analize de laborator, explorari functionale si radiologice

Manopera analize ( insotire pacient, ECG, masurarea TA, Eco, Cale venoasa, recoltare analize, consultatie) pe medic, asistenta, infiermiera- tarif/ora

Cheltuieli intretinere/procedura

Costuri totale:

179.59 RON

Luandu-se in considerare costurile pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, statiticile europene ingrijoratoare cu privire la numarul de decese din tarile Uniunii Europene provocate de bolile cradiovasculare, factorii de risc ai bolilor cardiovasculare si multe alte aspecte, in 12 iulie 2007, a fost adoptata Rezolutia Parlamentului European privind actiunile de combatere a bolilor cardiovasculare care:

invita Comisia sa propuna o recomandare privind bolile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arteriala si privind strategiile europene de prevenire si de identificare timpurie a persoanelor celor mai expuse riscului, luand in considerare diferentele intre sexe, astfel incat sa se respecte egalitatea intre femei si barbati in sectorul sanatatii;

invita Comisia sa initieze un studiu pentru a incuraja echiparea spatiilor destinate unui public numeros, precum garile si statiile de metrou, aeroporturile si stadioanele, cu dispozitive de prim ajutor, de exemplu pentru defibrilarea de urgenta a victimelor unui stop cardiac (fibrilatie cardiaca);

invita statele membre sa-si dezvolte si sa-si consolideze sistemele de monitorizare a factorilor de risc;

solicita statelor membre sa adopte sau sa-si revizuiasca strategiile nationale de sanatate publica astfel incat acestea sa includa strategii de promovare a sanatatii, strategii privind populatia si strategii de gestionare rapida a riscurilor la adresa sanatatii cardiovasculare; recomanda statelor membre sa realizeze evaluari de impact in domeniul sanatatii pentru a determina costurile suportate de sistemele nationale de sanatate, luand in considerare diferentele intre sexe, pentru a garanta egalitatea intre femei si barbati in acest sector;

solicita statelor membre sa stabileasca orientari generale la nivel national pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, inclusiv orientari generale standard de bune practici de identificare a persoanelor care prezinta un grad de risc ridicat;

solicita Comisiei si statelor membre sa gaseasca un consens in ceea ce priveste stabilirea obiectivelor de gestionare a depistarii si de control al hipertensiunii arteriale;

incurajeaza statele membre sa promoveze sanatatea cardiovasculara si sa dezvolte strategii de prevenire si de identificare a grupurilor cu risc ridicat, acestea fiind cele mai rentabile metode de combatere a bolilor cardiovasculare;

incurajeaza statele membre sa adopte o abordare multisectoriala in domeniul promovarii sanatatii cardiovasculare si al strategiilor de prevenire, in colaborare cu toti actorii importanti;

invita statele membre sa continue dezvoltarea planurilor de actiune privind factorii determinanti pentru sanatate depinzand de modul de viata si sa promoveze modul de viata sanatos;

solicita continuarea acordarii de asistenta financiara pentru activitatea de cercetare in domeniul prevenirii bolilor cardiovasculare si pentru promovarea sanatatii cardiovasculare la nivel local, national si european, inclusiv pentru activitatea de cercetare in domeniul factorilor de risc, incidenta si factorii genetici ai bolilor cardiovasculare;

solicita statelor membre sa puna in aplicare programe de educatie publica pentru o mai mare sensibilizare fata de factorii de risc in bolile cardiovasculare si programe de specialitate pentru formarea profesionala a personalului din domeniul sanatatii;

solicita statelor membre sa masoare incidenta bolilor cardiovasculare in randul populatiei lor respective si sa evalueze programele nationale pentru obtinerea unor cifre de referinta ce vor permite autoritatilor din domeniul sanatatii sa stabileasca obiective clare atunci cand aplica initiative specifice;

solicita statelor membre si Comisiei sa sprijine punerea in aplicare a celor mai recente orientari generale europene referitoare la prevenirea bolilor cardiovasculare formulate de Grupul european mixt de actiune;

solicita Comisiei sa incurajeze initiative si colaborari cu actorii interesati in scopul unei mai bune promovari a sanatatii cardiovasculare prin masuri care includ controlul fumatului si al consumului de alcool, progrese in materie de regim alimentar si activitate fizica, acestea fiind mijloace de prevenire a obezitatii, a hipertensiunii arteriale si a complicatiilor provocate de acestea;

indeamna Comisia sa continue initiativele sale anterioare de schimb de bune practici intre statele membre privind prevenirea bolilor cardiovasculare;

solicita Comisiei sa promoveze schimbul periodic de experienta, informatii si date privind sanatatea cardiovasculara intre toti actorii implicati in prevenirea bolilor cardiovasculare;

solicita Comisiei sa contribuie la cresterea gradului de comparabilitate a datelor, incurajand crearea, in statele membre, a unei baze de date de monitorizare a incidentei, mortalitatii, morbiditatii si factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare;

indeamna Comisia, in urma concluziilor Consiliului privind initiativa 'Sanatate in toate politicile', sa elaboreze evaluari de impact in materie de sanatate pentru a determina costurile cauzate de bolile cardiovasculare si hipertensiune in productivitatea economica a statelor membre;

saluta planul recent anuntat de Comisie privind elaborarea unei strategii in domeniul sanatatii si incurajeaza Comisia sa puna accentul, in acest cadru, pe necesitatea unui acces echitabil la facilitatile pentru prevenirea, tratamentul, diagnosticarea si controlul bolilor pentru toti europenii, indiferent de nationalitate;

invita Comisia sa aduca la cunostinta statelor membre posibilitatile de finantare disponibile, destinate metodelor de depistare si prevenire a bolilor cardiovasculare si a hipertensiunii, precum si continuarii cercetarii in domeniu, cum ar fi cel de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare, Fondurile Structurale si Fondul European de Dezvoltare;

incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Consiliului, Comisiei si parlamentelor statelor membre.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1464
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved