SISTEMELE DE SANATATE ALE TARILOR DIN UNIUNEA EUROPEANA

Sistemele de sanatate ale tarilor din Uniunea Europeana

Sistemul de sanatate al fiecarei tari membre ale Uniunii Europene difera si nu exista nici o regula pe care statele care urmeaza sa adere sa fie nevoite sa le indeplineasca. In statele occidentale exista doua tipuri mari de sisteme ce asigura finantarea sanatatii : sistemul de asigurari de tip Bismark si sistemul de asigurari de tip Beveridge. Nu exista un sistem privat 100% sau public 100%. Este preponderenta una dintre forme.

Pentru a observa mai bine diferentele dintre cele doua sisteme de asigurare in tabelul de mai jos au fost grupate principalele lor caracteristici:

Tabel 1. Tipurile de asigurari sociale din Europa

O analiza mai detaliata a sistemelor de sanatate a tarilor din Uniunea Europeana este prezentata in tabelul alaturat:

Tabel 2 .Sistemele de sanatate ale tarilor din Uniunea Europeana

Surse:

- Indicatori OECD in domeniul sanatatii, 2007. - Fisa informativa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 2007.

Romania

In tara noastra, sistemul asigurarilor sociale de sanatate a fost introdus prin Legea nr.145/1997, adoptandu-se sistemul sanitar bazat pe asigurari de sanatate, Bismarkian, amintit mai sus. Sistemul presupune obtinerea de venituri prin contributii obligatorii si modalitati specifice de redistribuire si de alocare a fondurilor in sistemul de sanatate. Legea nr. 145/1997 a asigurarilor sociale de sanatate a suferit numeroase modificari dupa adoptarea sa, fiind apoi abrogata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002, privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate. In prezent, asigurarile sociale de sanatate sunt reglementate in Titlul VIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, lege prin care a fost abrogata O.U.G. nr. 150/2002.Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 95/2006, asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei, care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati, obiectivele acestui sistem fiind protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident si asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu.Asiguratii, in sensul legii, sunt toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond. In aceasta calitate, persoana in cauzi incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator. Titlul IX al Legii nr. 95/2006 reglementeaza cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate. Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurari sociale de sanatate, si poate fi folosit numai pe teritoriul Romaniei. Cardul european este documentul care confera titularului asigurat dreptul la prestatii medicale necesare in cadrul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene. Exceptiile fiind de stricta interpretare, art. 213 alin. 4 din Legea 95/2006 prevede obligativitatea tuturor persoanelor care nu se regasesc la alin.1 si 2 ale aceluiasi text legal, de a plati contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru a putea beneficia de drepturile legale conferite asiguratilor.Pentru a putea beneficia de drepturile ce decurg din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, asiguratii sunt obligati, potrivit art. 219 din Lege, sa se inscrie pe lista unui medic de familie, sa achite contributia datorata fondului, si suma reprezentand coplata si sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atesta calitatea de asigurat. Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se formeaza din: contributiile persoanelor fizice si juridice, subventii de la bugetul de stat si dobanzi, donatii, sponsorizari, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului caselor de asigurari si alte venituri, tn conditiile legii. Contributia lunara a persoanei asigurate este in cota de 6,5% aplicata veniturilor obtinute din salarii, veniturilor din activitati independente, indemnizattiei de somaj si pensiilor. Persoanele fizice sau juridice care au calitate de angajator au obligatia sa vireze la fond o contributie de 7% asupra fondului de salarii, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva. Veniturile fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza, in conformitate cu preverile art. 262 din Legea nr. 95/2006 pentru: plata serviciilor medicale si medicamentelor acordate in conditiile contractului-cadru; cheltuieli de administrare, functionare si de capital in limita a maxim 3% din fondurile colectate; fondul de rezerva in cota de 1% din sumele constituite anual la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirugicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauziei, servicii de planificare familiala in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.Potrivit prevederilor art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 706/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, asistenta medicala se acorda in baza contractelor incheiate intre furnizorii de servicii medicale in asistenta medicala primara, asistenta medicala ambulatorie de specialitate si asistenta medicala spitaliceasca, pe de o parte, si casele de asigurari de sanatate judetene, pe de alta parte. Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru au fost aprobate prin Ordinul nr. 681/2006 al Ministerului Sanatatii Publice. Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza, incluzand servicii medicale profilactice si servicii medicale curative, stabilite pe baza Contractului-cadru. Serviciile medicale profilactice sunt enumerate in art. 223 din Legea nr.95/2006, iar serviciile medicale curative sunt cele reglementate de art. 227 din lege. Persoanele asigurate au dreptul la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Fondurile necesare finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor sus mentionate se constituie prin contributia in cota de 0,75% raportata la fondul de salarii, la veniturile supuse impozitului pe venit ori la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, aceasta contributie urmand a fi achitata de catre angajator, de catre institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si de catre persoanele care desfasoara activitati independente, ori sunt membri ai unei asociatii familiale, asociati, comanditari sau actionari.

Fondurile alocate sanatatii in anul 2008, sunt mai mari cu 27% fata de fondurile alocate in 2007, insemnand peste 1,3 miliarde euro in plus, adica 4,5% din P.I.B. Fondurile vor fi utilizate pentru programul de constructie a 8 spitale regionale si a 20 de spitale judetene, pentru dotarea unitilor spitalicesti cu aparatura de inalta performanta si achitionarea de aproximativ 1150 de ambulante noi.

Sistemele de protectie sociala au un rol foarte important in cadrul Uniunii Europene, astfel ca in toate tarile membre ale Uniunii Europene s-a pus problema redimensionarii bugetelor serviciilor de sanatate, incercandu-se gasirea unor solutii prin care sa se asigure accesul universal la ingrijire medicala, prin reducerea cheltuielilor, fara a reduce insa calitatea serviciilor si accesul la acestea. Comunicatul Comisiei Europene din anul 2001 asupra viitorului serviciilor medicale si al serviciilor acordate persoanelor in varsta a pus accentul pe 3 mari obiective care pot asigura accesibilitatea, calitatea si sustinerea financiara a sistemelor: imbunatatirea eficacitatii si a eficientei sistemelor de sanatate, asigurarea accesului tuturor membrilor societatii la servicii de sanatate de foarte buna calitate si indreptarea atentiei spre prevenirea bolilor si protectia sanatatii.

1.3. Costurile legate de diagnosticarea si tratamentul bolilor cardiovasculare

Indicatorii OECD arata ca costurile legate de bolile cardiovasculare in Uniunea Europeana se ridica la 169 miliarde EURO, dintre care:

• 105 miliarde EURO pentru tratarea bolilor
• miliarde EURO provin din pierderi de productivitate si din costuri neoficiale de ingrijire.

Calculul costurilor are la baza urmarii indicatorii de costuri ale fiecarei sectii din cadrul ueni unitati sanitare: Cost/pe zi de spitalizare, Cost/pe bolnav internat, Cost/pe pat decizionat, Cost/pe pacient externat, Cost medicamente / bolnav, Cost medicamente /zi de spitalizare, Cost materiale sanitare / bolnav internat, Cost materiaterialelor sanitare / zi de spitalizare, a caror valori, pe sectiile Institutului de Boli Cardiovasculare si Transplant Tg. Mures sunt incluse in tabelul anexat.

Tabel nr. 3. Studiul indicatorilor de costuri in anul 2007 pe sectiile institutului

In continuare, in tabelele alaturate voi prezenta costurile pentru diferite tipuri de proceduri ( cost/ 1 procedura) efectuate pentru diagnosticarea si tratamentul bolilor cardiovasculare:

Tabel 4. PROCEDURA: TRANSPLANT CORD /PACIENT/ INTERNARE -30 ZILE

Tabel 5. PROCEDURA: OPERATIA CANAL ARTERIAL PERSISTENT

Tabel 6. Diagnostic: SINCOPA, STENOZA AORTICA

Tabel. 7. PROCEDURA: BOLNAVI CU STARE POST TRANSPLANT CARDIAC- COST SPITALIZARE

Tabel 8. PROCEDURA: ARTERIOGRAFIE

Tabel 9. PROCEDURA: CORONAROGRAFIE

Tabel 10. PROCEDURA: ELECTROFIZIOLOGIE- Cost spitalizare de zi

Tabel 11. PROCEDURA: SUTURA

Tabel 12. DIAGNOSTIC: INFARCT MIOCARDIC ACUT INFERO-POSTERO-LATERAL/11 ZILE DE SPITALIZARE

Tabel 13. COST SPITALIZARE PE ZI PE SERVICIUL AMBULATOR UPU/2008

Luandu-se in considerare costurile pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, statiticile europene ingrijoratoare cu privire la numarul de decese din tarile Uniunii Europene provocate de bolile cradiovasculare, factorii de risc ai bolilor cardiovasculare si multe alte aspecte, in 12 iulie 2007, a fost adoptata Rezolutia Parlamentului European privind actiunile de combatere a bolilor cardiovasculare care:

invita Comisia sa propuna o recomandare privind bolile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arteriala si privind strategiile europene de prevenire si de identificare timpurie a persoanelor celor mai expuse riscului, luand in considerare diferentele intre sexe, astfel incat sa se respecte egalitatea intre femei si barbati in sectorul sanatatii;

invita Comisia sa initieze un studiu pentru a incuraja echiparea spatiilor destinate unui public numeros, precum garile si statiile de metrou, aeroporturile si stadioanele, cu dispozitive de prim ajutor, de exemplu pentru defibrilarea de urgenta a victimelor unui stop cardiac (fibrilatie cardiaca);

invita statele membre sa-si dezvolte si sa-si consolideze sistemele de monitorizare a factorilor de risc;

solicita statelor membre sa adopte sau sa-si revizuiasca strategiile nationale de sanatate publica astfel incat acestea sa includa strategii de promovare a sanatatii, strategii privind populatia si strategii de gestionare rapida a riscurilor la adresa sanatatii cardiovasculare; recomanda statelor membre sa realizeze evaluari de impact in domeniul sanatatii pentru a determina costurile suportate de sistemele nationale de sanatate, luand in considerare diferentele intre sexe, pentru a garanta egalitatea intre femei si barbati in acest sector;

solicita statelor membre sa stabileasca orientari generale la nivel national pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, inclusiv orientari generale standard de bune practici de identificare a persoanelor care prezinta un grad de risc ridicat;

solicita Comisiei si statelor membre sa gaseasca un consens in ceea ce priveste stabilirea obiectivelor de gestionare a depistarii si de control al hipertensiunii arteriale;

incurajeaza statele membre sa promoveze sanatatea cardiovasculara si sa dezvolte strategii de prevenire si de identificare a grupurilor cu risc ridicat, acestea fiind cele mai rentabile metode de combatere a bolilor cardiovasculare;

incurajeaza statele membre sa adopte o abordare multisectoriala in domeniul promovarii sanatatii cardiovasculare si al strategiilor de prevenire, in colaborare cu toti actorii importanti;

invita statele membre sa continue dezvoltarea planurilor de actiune privind factorii determinanti pentru sanatate depinzand de modul de viata si sa promoveze modul de viata sanatos;

solicita continuarea acordarii de asistenta financiara pentru activitatea de cercetare in domeniul prevenirii bolilor cardiovasculare si pentru promovarea sanatatii cardiovasculare la nivel local, national si european, inclusiv pentru activitatea de cercetare in domeniul factorilor de risc, incidenta si factorii genetici ai bolilor cardiovasculare;

solicita statelor membre sa puna in aplicare programe de educatie publica pentru o mai mare sensibilizare fata de factorii de risc in bolile cardiovasculare si programe de specialitate pentru formarea profesionala a personalului din domeniul sanatatii;

solicita statelor membre sa masoare incidenta bolilor cardiovasculare in randul populatiei lor respective si sa evalueze programele nationale pentru obtinerea unor cifre de referinta ce vor permite autoritatilor din domeniul sanatatii sa stabileasca obiective clare atunci cand aplica initiative specifice;

solicita statelor membre si Comisiei sa sprijine punerea in aplicare a celor mai recente orientari generale europene referitoare la prevenirea bolilor cardiovasculare formulate de Grupul european mixt de actiune;

solicita Comisiei sa incurajeze initiative si colaborari cu actorii interesati in scopul unei mai bune promovari a sanatatii cardiovasculare prin masuri care includ controlul fumatului si al consumului de alcool, progrese in materie de regim alimentar si activitate fizica, acestea fiind mijloace de prevenire a obezitatii, a hipertensiunii arteriale si a complicatiilor provocate de acestea;

indeamna Comisia sa continue initiativele sale anterioare de schimb de bune practici intre statele membre privind prevenirea bolilor cardiovasculare;

solicita Comisiei sa promoveze schimbul periodic de experienta, informatii si date privind sanatatea cardiovasculara intre toti actorii implicati in prevenirea bolilor cardiovasculare;

solicita Comisiei sa contribuie la cresterea gradului de comparabilitate a datelor, incurajand crearea, in statele membre, a unei baze de date de monitorizare a incidentei, mortalitatii, morbiditatii si factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare;

indeamna Comisia, in urma concluziilor Consiliului privind initiativa 'Sanatate in toate politicile', sa elaboreze evaluari de impact in materie de sanatate pentru a determina costurile cauzate de bolile cardiovasculare si hipertensiune in productivitatea economica a statelor membre;

saluta planul recent anuntat de Comisie privind elaborarea unei strategii in domeniul sanatatii si incurajeaza Comisia sa puna accentul, in acest cadru, pe necesitatea unui acces echitabil la facilitatile pentru prevenirea, tratamentul, diagnosticarea si controlul bolilor pentru toti europenii, indiferent de nationalitate;

invita Comisia sa aduca la cunostinta statelor membre posibilitatile de finantare disponibile, destinate metodelor de depistare si prevenire a bolilor cardiovasculare si a hipertensiunii, precum si continuarii cercetarii in domeniu, cum ar fi cel de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare, Fondurile Structurale si Fondul European de Dezvoltare;

incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Consiliului, Comisiei si parlamentelor statelor membre.