Stocarea si depozitarea produselor

Stocarea si depozitarea produselor

Deciziile referitoare la stocurile de produse determina atat nivelul de servire a clientilor cat si continuitatea desfasurarii activitatii firmei. Cei mai importanti factori de influenta ai stocurilor asupra profitabilitatii activitatilor logistice sunt costul produselor mentinute in stoc, costurile de transport, costurile de depozitare si costurile de lansare a comenzii. Metodele de planificare a stocurilor se impart in metode bazate pe certitudine respectiv incertitudine, si metode de control

In ceea ce priveste existenta depozitelor, ea este strans legata de necesitatea mentinerii stocurilor, cu toate ca depozitarea face parte dintre activitatile secundare din alcatuirea mixului logistic.

Rolul stocurilor si al depozitelor in sistemul logistic

Pornind de la definitii^[1] care vizeaza activitatea economica in general, notiunea de stoc poate fi definita ca reprezentand cantitatea de produse care este mentinuta in depozit in vederea utilizarii sale, pe masura aparitiei nevoii

Stocurile sunt prezente in sistemul logistic in mijloace de transport, in depozite ale firmelor, in centre sau unitatile de distributie, in magazine etc.

Abordarile economice privind utilitatea stocurilor sunt contradictorii. In perspectiva traditionala se subliniaza rolul stocurilor in satisfacerea cererii. Abordarea logistica considera necesara reducerea sau chiar inlaturarea lor, pentru a evita imobilizarea unei parti importante din capitalul firmei.

Pe de alta parte, depozitarea reprezinta un ansamblu de activitati care participa la indeplinirea misiunii logistice cu o contributie maxima la profitul firmei, constand in crearea, utilizarea si gestionarea unor spatii de pastrare a stocurilor de produse. In cadrul sistemului logistic, deciziile adoptate in privinta depozitelor de produse includ stabilirea numarului depozitelor, determinarea amplasamentului lor, dimensionarea si configurarea interna a depozitelor.

Rolul stocurilor de produse. Poate fi definit pe mai multe planuri astfel^[2]

q      Imbunatatirea satisfacerii cererii

disponibilitatea produselor pentru satisfacerea cererii in momentul manifestarii acesteia:

indicele de servire a clientilor

o   reflecta capacitatea firmei de a onora cererea;

o   poate fi definit in functie de:

intervalul de livrare;

numarul comenzilor onorate;

cantitatea comandata, onorata din stoc.

o     se calculeaza ca raport procentual intre numarul comenzilor onorate conform cerintelor clientului si numarul total al comenzilor primite;

o     un nivel de 95% indica o pondere de 5% a comenzilor care nu pot fi onorate, datorita existentei unei rupturi de stoc.

q      Mentinerea echilibrului cerere - oferta.

determinat de existenta unui decalaj temporal intre cerere si oferta;

cererea pe termen scurt necesita mentinerea de stocuri in avans fata de perioada de manifestare a cererii.

q      Reducerea costurilor.

costurile anuale de stocare reprezinta intre 20% si 40% din valoarea produselor stocate;

determinata de urmatoarele aspecte:

economiile in domeniul achizitiei si transportului:

o     prin reducerile de pret cantitative rezultate din cumpararea unei cantitati mai mari de produse decat cea necesara

o     prin reducerea frecventei aprovizionarilor.

valorificarea unei conjuncturi favorabile a preturilor.

o     cumpararea anticipata care permite revanzarea ulterioara a produselor la un pret mai mare decat cel de cumparare.

q      Scaderea incertitudinii.

stocurile protejeaza firma de variatiile neasteptate ale cererii si/sau ale intervalului de livrare.

Dezavantajele stocarii produselor^[3]:

risipa de resurse;

uzura morala si fizica a produselor;

orientarea cererii spre alte produse.

Progresele din domeniul tehnologiei informatiei permit in prezent coordonarea eforturilor firmei furnizoare si ale celei cliente pentru diminuarea si chiar eliminarea stocurilor.

Rolul depozitelor. Consta intr-o serie de actiuni:

q      Coordonarea ofertei cu cererea:

asigurarea cantitatilor de produse necesare pentru satisfacerea cererii, in situatii de:

o     incertitudine privind cererea - stocuri de siguranta care sa permita satisfacerea cererii in perioadele de varf.

o     incertitudine privind termenele de livrare variatiile duratei intervalului de reaprovizionare determina constituirea unor stocuri de siguranta.

o     cerere sezoniera

q      Reducerea costurilor logistice

poate determina reducerea costurilor logistice in urmatoarele domenii:

o     achizitie:

valorificarea reducerilor de pret cantitative acordate de furnizori;

obtinerea de economii prin cumpararea in avans.

o     transport

reducerea numarului de comenzi in corelatie cu urmarirea costurilor de stocare.

q      Atingerea unor obiective de marketing: se concretizeaza in urmatoarele aspecte:

reducerea timpului de livrare

o       amplasarea depozitelor in apropierea clientilor;

o       utilizarea unor mijloace de transport rapide.

adaugarea de valoare

o       prin facturare, ambalare, creare de pachete promotionale.

cresterea prezentei pe piata.

o       prin mentinerea loialitatii clientilor actuali si atragerea unor noi clienti.

q      Amanarea platii anumitor taxe pana la vanzarea produselor, in functie de specificul activitatii fiecarei firme.

Functiile depozitelor. Cei mai importanti factori determinanti ai functiilor depozitelor sunt^[4] proprietarul si utilizatorul, politica acestora, particularitatile bazei de furnizori si de clienti, amploarea activitatii utilizatorului si produsele care fac obiectul depozitarii.

Principalele functii ale depozitelor in cadrul sistemelor logistice sunt^[5]:

q       Pastrarea produselor: din punct de vedere al duratei de pastrare, in practica exista mai multe variante:

o       depozitare pe termen lung

o       depozitare sezoniera in cazul unei cereri sezoniere;

o       depozitare temporara in limita capacitatii de transport.

q      Consolidarea livrarilor.

o       reunirea produselor din mai multe surse pentru livrarea la un singur client,

o       avantaje:

obtinerea unor tarife de transport mai mici (prin livrarea unor cantitati mari de produse catre client);

reducerea costurilor totale de distributie;

decongestionarea platformei de descarcare a clientului.

q      Crearea unei structuri sortimentale:

o     de la depozite diferite ale aceluiasi furnizor se creeaza o combinatie de produse;

o     de la furnizori diferiti avantajele ale cumparatorului:

reducerea numarului furnizorilor cu care trebuie stabilite relatii;

costuri de transport mai mici;

asigurarea unei structuri sortimentale diversificate.

q      Oferirea de servicii cu valoare adaugata avantaje:

o       satisfacerea cerintelor clientilor in privinta ambalarii si etichetarii;

o       reducerea riscului prin ambalare si etichetare in functie de comenzi;

o       scaderea nivelului stocului necesar;

o       alte servicii legate de ambalare:

ambalarea promotionala;

repaletizarea produselor;

imbutelierea produse livrate in vrac.

o       se au in vedere si operatiuni de asamblare a unor componente.

Operatiunile de manipulare necesare indeplinirii functiilor depozitelor:

incarcare si descarcare

o       precedata de verificarea finala a continutului comenzii si de operatiuni de ambalare;

o       urmata de activitati de sortare si control.

miscari spre si dinspre spatiul de depozitare

executarea comenzilor

o       executarea comenzilor mici presupune un consum mare de munca si este mai costisitoare decat celelalte operatiuni.

Tipologia stocurilor si a depozitelor

Tipuri de stocuri. Cele mai importante tipuri de stocuri utilizate in cadrul sistemelor logistice ar putea fi considerate^[6]:

q       Stocul de baza (ciclic)

necesar satisfacerii cererii medii in perioada de reaprovizonare;

componenta stocului mediu ce rezulta din procesul de reaprovizionare;

este influentat de:

o     dimensiunea cererii;

o     marimea lotului;

o     intervalul de onorare a comenzii;

o     cantitatea economica a comenzii;

o     spatiul de depozitare disponibil;

o     marimea comenzilor pentru care se acorda reduceri de pret;

o     costurile de stocare.

q       Stocul de siguranta

este o modalitate de protectie contra incertitudinii cererii si respectiv a intervalului de livrare;

este o componenta a stocului mediu, alaturi de stocul de baza;

ofera firmei capacitatea de a satisface cererea medie in intervalul de aprovizionare;

se stabileste in functie de incertitudinea cererii si de nivelul stocului;

acuratetea previziunilor face posibila reducerea sa la minim.

q       Stocul in tranzit

produsele in miscare sau in asteptare, in mijloacele de transport;

este necesar satisfacerii cererii;

reprezinta active pentru care firma plateste, fara a fi accesibile;

incertitudinea legata de stocurile in tranzit este relativ mare;

unul dintre obiectivele managementului stocurilor este de a reduce cantitatea de produse aflate in tranzit si incertitudinea asociata lor.

q       Stocul mediu

toate produsele pastrate, de regula, intr-un sistem logistic;

determinarea sa se face pe baza componentelor:

o     stoc de baza;

o     stoc de siguranta;

o     stoc in tranzit.

Tipologia depozitelor. Criterii generale de clasificare a depozitelor sunt^[7]:

q     Tipul de marfa depozitata si conditiilor de depozitare

depozitele de produse generale

o       capabile sa pastreze o gama larga de produse.

depozitele specializate

o       pe un anumit produs sau grupa de produse;

o       ofera conditii adecvate produselor specifice.

q     Rolul indeplinit

depozitele de pastrare pe termen lung (depozite de stocare)

o       asigura, in special, coordonarea cererii cu oferta;

o       permit reducerea de costuri.

centru (depozit) de distributie

o       pun accentul pe circulatia rapida a bunurilor;

o       accelereaza miscarea produselor si reduc la minim durata de depozitare;

o       pastrarea are doar un caracter temporar;

o       Principalele caracteristici:

servirea unei piete regionale;

regruparea produselor pe comenzi conform cerintelor clientilor;

mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti;

consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie;

utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare;

apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala.

q     Forma de proprietate:

depozit privat

o       proprietatea si managementul firmei care detine bunurile pastrate si manipulate in depozit;

depozit public

o       apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice, care ofera contra cost servicii clientilor interesati;

depozitul contractual

o       destinat pe termen lung si in exclusivitate unui anumit client.

q     Alte criterii

tipul constructiv,

gradul de automatizare si mecanizare,

amenajarea interioara a depozitelor

mobilitate

o       spatii de depozitare fixe,

o       mijloace de transport - depozite mobile" importanta direct proportionala cu durata.

Depozitele private reprezinta o investitie de capital in spatiul de pastrare a produselor si echipamentele de manipulare necesare. Utilizarea lor se justifica in conditiile in care firma satisface o cerere substantiala si constanta.

Principalele variante de utilizare a depozitelor:

depozite proprii - in proprietatea firmei

o       implicare financiara considerabila;

o       permit un flux mai eficient al produselor.

depozite obtinute prin leasing

depozite obtinute pe baza unui contract de inchiriere

Principalii factori care determina alegerea uneia dintre variante se numara costurile pe care le implica fiecare alternativa si gradul de conformitate cu cerintele firmei.

Depozitele publice satisfac necesitatile de depozitare temporare, din perioadele de varf a cererii. Servesc simultan mai multi clienti care au nevoie de spatii de pastrare a produselor si de servicii conexe Principalele categorii, in functie de tipul produselor si de conditiile de depozitare^[8]:

depozite de produse primare

o       cherestea, tutun si cereale etc.

depozite pentru produse in vrac

o       substante chimice lichide etc.

depozite de pastrare la rece

o       asigura un regim controlat de temperatura scazuta;

o       produse alimentare (fructe, legume, produse congelate);

o       produse chimice sau medicamente.

depozite pentru produse de uz casnic

o       mobila si diferite produse de uz casnic;

depozite de produse generale

o       o gama variata de produse care nu necesita conditii speciale.

Avantajele competitive acestui tip de depozit:

reducerea cheltuielilor indirecte;

posibilitatea de concentrare asupra punctelor forte;

facilitarea penetrarii pe piata a firmelor nou create si a producatorilor straini;

sporirea profiturilor si eficientei logistice.

Serviciile de baza oferite de aceasta categorie de depozite sunt:

receptia produselor;

pastrarea produselor;

livrarea produselor;

consolidarea comenzilor;

divizarea lotului;

crearea structurii sortimentale.

Servicii specifice cele mai reprezentative sunt:

depozitarea in tranzit;

spatii cu temperatura si umiditate controlata;

inchiriere de spatii;

spatii pentru birouri si expunere;

servicii de ambalare si asamblare;

marcarea, etichetarea, imprimarea;

incarcarea si descarcarea in/din mijloacele de transport;

repararea, esantionarea, cantarirea, controlul;

transportul local si la distante mari;

depozitarea produselor care necesita echipament de utilizare special;

manipularea, pastrarea si ambalarea in saci, a produselor primare uscate;

manipularea, pastrarea si imbutelierea produselor lichide vrac;

manipularea si stocarea materialelor containerizate etc.

Depozitele contractuale reprezinta spatii deservite si controlate de o terta parte, pe termen lung. Exista doua variante de distributie contractuala:

dedicata - servirea unei singure firme.

partajata utilizarea in comun de mai multi clienti.

Serviciile specifice oferite de aceasta categorie de depozit sunt:

servicii logistice de transport;

control al stocurilor;

prelucrarea comenzilor;

servicii pentru clienti etc.;

servicii de vanzare.

Selectia tipului de depozit. Fiecare firma care are nevoie de servicii de depozitare poate utiliza unul dintre cele trei tipuri de depozite sau o combinatie a acestora. Strategia de selectie a tipului sau tipurilor de depozite va fi stabilita in functie de caracteristicile cererii si ale pietei, de activitatea firmei si de avantajele pe care fiecare varianta de depozit o ofera.

Pentru evaluarea tipurilor de depozite se folosesc doua categorii de criterii^[9]:

q            Criterii cantitative:

a.        durata depozitarii.

necesitati de depozitare relativ stabile - depozit privat sau depozit contractual;

cerere sezoniera sau fluctuanta - depozite publice.

b.       investitia fixa.

depozitele private - implicare financiara foarte mare a firmei detinatoare;

depozitele publice si cele contractuale nu necesita din partea firmei utilizatoare nici o investitie.

c.        costurile unitare.

costurile unui depozit public, pot fi mai mici decat ale unui depozit privat, datorita:

o       eficientei mai mari;

o       nivelului mai mare de utilizare a capacitatii;

o       salariilor mai mici acordate personalului depozitului etc.;

o       mentinerii produselor in stoc pe o perioada limitata;

pe termen lung, costul specific unui depozit contractual este mai mic decat cel al unui depozit public.

q            Criterii calitative

a.        gradul de conformitate cu specificul sortimental

depozitele private, specializate raspund in mai mare masura asteptarilor utilizatorului;

depozitele contractuale dedicate indeplinesc cerintele utilizatorului.

b.       flexibilitatea operationala

capacitatea de modificare a procedurilor, in functie de produse si solicitari;

depozitele private sunt foarte flexibile;

depozitele publice ofera o flexibilitate moderata sau scazuta.

c.        flexibilitatea amplasarii

scazuta in cazul unui depozit privat;

depozitele contractuale sunt caracterizate de o flexibilitate medie.

d.       reducerea costurilor

prin aplicarea tehnologiilor avansate;

depozitele publice si cele private permit obtinerea unor reduceri ale costurilor mai mari decat depozitele private;

depozitele private permit reduceri de costuri comparabile cu celelalte tipuri de depozite.

Indeplinirea obiectivelor logistice este influentata de eficacitatea operatiunilor de depozitare. Selectia tipurilor de depozite trebuie sa sustina sistemul logistic al firmei.

Amplasarea depozitelor si aranjarea produselor in depozit. Influenteaza in mod direct satisfacerea cererii in conditiile indeplinirii misiunii logistice si costurile totale. In activitatea comerciala se utilizeaza 3 variante de amplasare a depozitelor:

q     Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de:

amplasarea clientilor si unitatilor de productie;

caracteristicile produselor.

q     Amplasamentul unui depozit trebuie sa aiba ca rezultat:

efecte favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor;

reducerea costurile totale.

q    Principalele variante de amplasare^[10]:

Ø         Amplasarea in functie de piata

in apropierea clientilor cheie;

aria geografica deservita depinde de:

o       viteza livrarilor;

o       marimea comenzii medii;

o       costul unitar al livrarii locale.

se justifica prin oferirea unui sprijin logistic rapid, la cost total minim;

are functia de alcatuire a unei structuri sortimentale;

produsele provin din surse multiple in transporturi consolidate;

diversitatea sortimentala a stocurilor este mare;

Principalele avantaje:

o       costurile de transport relativ mici - aprovizionare in cantitati mari;

o       sortiment de produse variat;

o       posibilitatea aprovizionarii fiecarui client, cu cantitati de produse mai mici decat cele provenind direct de la furnizor;

o       completarea stocurilor clientilor este mai rapida.

se aplica in cazul:

o       produselor alimentare si bunurilor de consum curent.

Ø         Amplasarea in functie de productie.

Ø         Amplasarea intermediara.

nu pune accentul pe proximitatea fata de clienti;

depozitele sunt pozitionate intre clienti si furnizori;

functiile principale sunt consolidarea si crearea sortimentului;

la un cost logistic total scazut, se livreaza fiecarui client structura sortimentala dorita.

Aranjarea produselor in depozit urmareste o serie de obiective cum ar fi^[11] reducerea costurilor de manipulare, utilizarea maxima a spatiului de depozitare, indeplinirea unor cerinte privind compatibilitatea produselor, preluarea produselor pentru alcatuirea comenzilor sau securitatea si evitarea incendiilor.

Importanta preluarii produselor din spatiile de depozitare este determinata de costurile de manipulare pe care le presupune. Modalitatile de preluare a produselor pentru constituirea comenzilor sunt:

a.     selectia individuala

o       produsele sunt preluate pe rand, unul cate unul.

b.     ruta de preluare

o       personalul responsabil de manipularea produselor parcurge in depozit o anumita ruta, care ii permite sa preia mai multe produse;

o       numarul de produse preluate depinde de caracteristicile acestora si de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.

c.      aria repartizata pe lucrator

Criterii de aranjare a produselor in depozit^[12]:

a.     complementaritatea produselor

o       produsele complementare vor fi amplasate in apropiere, pe baza rutelor de preluare.

b.     compatibilitatea produselor

o       trebuie luate in considerare caracteristicile merceologice.

c.      popularitatea produselor

o       un produs cu circulatie rapida, preluat din stoc in cantitati mai mici decat cele in care este furnizat, va fi amplasat in apropierea punctelor de expediere spre clienti.

d.     marimea produselor

o       produsele de dimensiuni mici se amplaseaza in apropierea zonelor de expediere;

o       costurile de manipulare sunt mici doar atunci cand produsele de dimensiuni mici au o circulatie rapida.

Criteriile de popularitate si marime se utilizeaza dupa cele de complementaritate si compatibilitate. Considerarea criteriilor de popularitate si marime trebuie sa fie simultana.

Prin combinarea lor se poate determina un indice al volumului comenzii, ca raport intre volumul mediu necesar pentru stocarea produsului (metri cubi) si numarul mediu de comenzi zilnice care solicita produsul respectiv.

Cu ajutorul sau se aranjeaza produsele in depozit astfel incat cel mai mare volum posibil de produse sa se deplaseze pe cea mai scurta distanta posibila.

Pozitionarea stocurilor de produse reprezinta modul in care sunt amplasate paletele fata de culoarele de acces. Cele mai utilizate variante de pozitionare sunt:

perpendiculara - cel mai frecvent;

intr-un unghi de pana la 60 de grade;

avantaje:

o       reducerea latimii culoarului de acces;

o       eficienta sporita a operatiunilor;

dezavantaje:

o       spatiul neutilizat din zona de amplasare a paletelor;

o       dificultatile de identificare a paletelor in unghiul corect;

o       cresterea cheltuielilor de manipulare.

Decizia de pozitionare unghiulara depinde de gradul de utilizare a spatiului de depozitare respectiv de eficienta operatiunilor de manipulare.

Costurile de stocare

Cele mai importante categorii de costuri de stocare considerate in sistemul logistic pot fi considerate^[13]:

q      Costurile comenzii:

sunt asociate lansarii comenzilor de aprovizionare a stocurilor.

cuprind urmatoarele componente:

o     costul selectiei furnizorilor si negocierii cu acestia;

o     costul formularii comenzilor si transmiterii lor;

o     costul transportului comenzilor;

o     costurile de receptie si de manipulare.

costurile de transport sau manipulare, depind de cantitatea de produse cumparate;

variaza de la o intreprindere la alta.

q      Costurile de mentinere a stocurilor

sunt determinate de pastrarea produselor o anumita perioada de timp;

sunt relativ proportionale cu volumul mediu de produse din stoc;

principalele componente sunt:

o     costurile financiare (82%):

costurile capitalului investit in stocuri.

o     costurile de depozitare (3,25%):

se calculeaza prin repartizarea costurilor de exploatare in functie de cantitatea mentinuta in stoc;

costurile de exploatare se compun din costul energiei electrice si termice, amortizarea cladirii depozitului si echipamentelor folosite.

o   costurile de asigurare (0,25%)

marimea lor depinde de dimensiunile stocului de care dispune firma.

o   costul deteriorarii si uzurii produselor (14%).

se considera urmatoarele componente:

pierderea de valoare inregistrata de produs;

costul operatiunilor de remediere a produsului;

costul procurarii unui produs similar de la o alta unitate a firmei.

q      Costurile datorate rupturilor de stoc

sunt determinate de absenta produselor din stoc, in momentul solicitarii lor de clienti;

principalele lor componente sunt:

o       costul vanzarii pierdute

pierderea profitului tranzactiei pierdute.

o       costul pierderii loialitatii clientilor

pierderea vanzarilor viitoare catre clientii afectati.

o       costul unei noi comenzi

datorate prelucrarii ulterioare a comenzii, si operatiunilor de transport si manipulare suplimentare.

Relatiile dintre costurile de stocare sunt caracterizate de o serie de corelatii. Reducerea costurilor de mentinere a stocurilor poate determina o crestere a frecventei rupturilor de stoc. Scaderea costurilor de achizitie a produselor poate avea ca efect cresterea costurilor de mentinere a stocurilor.

Interdependentele dintre cele trei categorii de costuri impun reducerea costului total de stocare in locul minimizarii costurilor din fiecare categorie.