TEORİA LUI TAYLOR

TEORİA LUI TAYLOR

Trecerea de la managementul empiric la cel stiintific se datoreaza inginerului american Frederik W. Taylor care a fost preocupat de imbunatatirea eficientei lucratorilor in intreprinderile capitaliste. Taylor este considerat ca fiind parintele managementului stiintific, intreaga sa conceptie fiind bazata pe ideea ca munca oamenilor poate fi rationalizata. Experienta in conducerea fabricilor i-a marit acestuia interesul pentru imbunatatirea acestei eficiente, eficienta pe care acesta o imparte pe doua directii pentru a putea fi solutionata : odata sa foloseasca banii ca stimulent, apoi sa uniformizeze munca prin standardizarea acesteia. Asa cum spuneam, interesul principal a lui Taylor era de a obtine eficienta maxima in munca industriala, in acest sens dezvoltand o serie de principii ce i se pareau esentiale :alegerea executantilor intr-o astfel de maniera incat ei sa transpunoret instrutiunile; alegerea celor are sunt capabili din punct de vedere fizic de performante ridicate; retribuirea convenabila .

In prima sa slujba Taylor a observat risipa cu are munceau angajatii , acestia munceau mai incet deoarece daca-si terminau treaba mai devreme si nu mai aveau e lucra in timpul ramas, se temeau ca vor fi dati afara pentru ca stau. Cea mai mare contributie din cariera sa in aplicarea managementului a avut loc la Bethleem Stell , unde a sugerat ca fiecare post sa fie impartit in sarcini distincte. Odata stabilit acest lucru, urmatorul obiectiv era acela va managerii sa poata determina cea mai buna cale de a indeplini aceste sarcini si rezultatul asteptat atunci cand sarcinile sunt indeplinite corespunzator; apoi, conducerea ar trebui sa aleaga cu grija persoana potrivita pentru fiecare post si sa antreneze persoana respectiva in a-si face cum se cuvine munca; in sfarsit, conducerea ar trebui sa coopereze cu muncitorii pentru a se asigura ca slujbele sunt indeplinite conform asteptarii .

Taylor considera omul doar o simpla unealta, un instrument usor de manevrat sub unica influenta a unei recompense sau a unei constrangeri , acestia chiar ajungeau sa fie considerati identici unii cu alti. In contextul de fata motivarea angajatilor pentru munca e limitata doar la ceea ce li se cere sa faca .Tot Taylor a lansat ideea potrivit careia majoritatea oamenilor muncesc pentru a castiga bani, acestia fiind atrasi de bani ca singur factor motivator, altfel ei dispretuiesc munca , sunt lenesi prin natura lor . De la aceasta idee, Taylor trage concluzia ca o persoana trebuie sa fie platita in functie de rezultatele obtinute, astfel incat ajunge la sistemul acordului progresiv, conform caruia fiecare muncitor primeste o anumita suma de bani pentru fiecare produs pe are-l obtin . In cazul in care se depasea norma impusa , acestia primeau un procent mai mare pe produs pentru toate produsele ce le realizau, iar cei are nu-si executau normele erau pedepsiti prin avertismente si chiar concediere. Acest sistem a avut rezultate foarte bune, pe de o parte veniturile muncitorilor erau mai mari, iar pe de alta parte productia a crescut considerabil. Desi pentru acea vreme ideile lui Taylor erau revolutionare, totusi opinia sa asupra motivatiei a fost destul de repede considerata nepotrivita , simplista, si asta pentru a , desi multi oameni asteapta sa fie platiti pentru munca lor nu este deloc adevarat a asta este singura lor motivatie de a munci. Cresterea platii pentru munca efectuata poate sa duca la cresterea motivatiei unui muncitor, dar totusi pe langa asta mai sunt si alte motive pentru are acesta munceste. Taylorismul se bazeaza pe principiile ca muncitorii sunt numai pentru a executa ordinile prin totala separare a organizarii si planificarii muncii de sarcinile de executie , obtinerea randamentului maxim al muncitorilor prin analiza stiintifica a muncii acestora , a alegerii celei mai bune persoane , mai capabila pentru executia muncii , a formarii acestei persoane pentru a produce exact ce i se cere, si verificarea procedurilor , in sensul daca acestea au fost bine urmate si daca au atins scopul urmarit. Managementul stiintific demonstreaza ca factorul ce motiveaza lucratorii este plata pe care acestia o primesc, adica banii nu reprezinta o sursa importanta a motivatiei , ci este cea mai importanta .Multa vreme conceptia lui Taylor asupra motivatiei umane a fost aplicata si acceptata, generand profituri mari , dar cu timpul patronii nu au mai fost de acord cu acordarea acestor procente pentru depasirea normei de catre angajati, ei marind aceste norme a sa nu mai fie asa de usor de atins si deci sa nu mai fie nevoiti sa plateasca in plus muncitorii. In acelasi timp muncitorii devin constienti ca banii nu sunt principala lor preocupare in mune e o fa , i a reprezinta unul din avantajele muncii prestate nu singura motivare a acesteia, prima oferita pentru randament nu merita efortul depus de catre acestia , productia prea mare poate depasii nevoile pietei si asta ar duce la concedierea lor. Muncitorii sunt animati de alte trebuinte cum ar fi ea de securitate, de munca si castiguri constante. In aceste conditii muncitorii gasesc modalitati de stopare a productiei, ceea ce duce la nasterea conflictelor intre muncitori si patroni, iar pentru rezolvarea lor si a nemultumirilor muncitorilor acestia din urma au fost nevoiti sa apeleze la specialisti pentru a-i scoate din impas.