TEORIA LUI ALDERFER( E.R.G.)

TEORIA LUI ALDERFER( E.R.G.)

Teoria ERG se bazeaza pe conceptia lui Layton Alderfer care considera ca exista trei tipuri de nevoi individuale : nevoi existentiale( existente) similare cu ele de fiziologie si de securitate la Maslow, nevoi relationale ( relatdness) care au la baza comuniarea cu ceilalti , fiind similare nevoilor de apartenenta si celor de stima din piramida lui Maslow si nevoi de implinire( growth) centralizate pe autorealizare, dezvoltarea unor abilitati si deprinderi ale individului similare nevoilor de autoimplinire la Maslow.

Nevoile existentiale In teoria lui Aderfer sunt extrem de importante in desfasurarea muncii, ele fiind urmatoarele: securitatea muncii, conditiile de munca , ore rezonabile pentru munca, plata adecvata a salariilor si beneficiilor[1].Acest tip de nevoi trebuie satisfacut inainte ca un individ sa ajunga la urmatorul pas si anume la nevoile de relationare. Aceste nevoi de relationare implica relatii de prietenie cu familia, colegii de munca , subordonatii si altii . Trasatura caracteristica a acestor nevoi este faptul ca satisfacerea lor depinde in mod esential de raportul cu ceilalti, indiferent daca acesta este de tip ostil sau de tip amical. Nevoile de implinire conform teoriei ERG, sunt reprezentate de acele nevoi care fac ca eforturile sa devina creative , stimulative pentru sine . Aceste nevoi sunt satisfacute prin modul in care sunt realizate capacitatile si talentele personale.

Concluzia la care se ajunge citind aceasta teorie este ca nu reprezinta altceva decat un rezumat al ierarhiei nevoilor lui Maslow , dar la o mai atenta studiere deducem faptul ca Alderfer aduce o contributie importanta in teoriile motivarii prin evidentierea a nevoilor de nivel inferior si cat de importanta este implinirea acestora pentru ca si cele de rang superior sa fie pe deplin implinite, urmand un curs ascendent de jos in sus. Aceasta importanta este evidentiata in comparatia facuta intre cele doua teorii, a lui Maslow si ERG. Asa cum am aratat in subcapitolul anterior, la Maslow daca o necesitate de ordin superior nu este satisfacuta , acea persoana nu va reveni la o alta necesitate de ordin inferior are deja a fost satisfacuta, pe cand la Alderfer in momentul in care o nevoie superioara nu este satisfacuta pentru o anumita persoana , aceasta va fi un factor motivator pentru reintarirea nevoilor de relationare sau de existenta. Cu alte cuvinte, teoria ERG sustine ceea ce afirma Maslow si anume ca odata ce un nivel de nevoi este satisfacut , nivelul superior devine important pentru un individ , iar ceea ce aduce in plus e faptul ca daca un nivel nu este suficient satisfacut cel inferior devine mai important pentru acel individ. Alderfer nu accentueaza o ordine strict ierarhica a satisfacerii acestor necesitati , asa cum face Maslow, intrucat aceste trei niveluri pot exista concomitent . De asemenea in teoria ERG satisfacerea nivelurilor inferioare ale necesitatilor se constituie intr-o forma de compensare a nesatisfacerii nivelurilor superioare.

Teoria lui Alderfer explica satisfacerea concomitenta a mai multor nevoi chiar daca acestea sunt de acelasi nivel cat si faptul ca neimplinirea unei nevoi de rang superior poate antrena individul sa-si satisfaca o nevoie inferioara. Ceea ce este foarte important de retinut sunt ideile teoriei lui Alderfer ce o imbogateste pe cea a lui Maslow si anume ca satisfacerea concomitenta a doua sau mai multe nevoi poate fi urmata in acelasi timp de un individ, asa cum am spus mai sus si ca daca satisfacerea unei trebuinte de nivel superior este impiedicata , creste nevoia de a satisface una sau mai multe trebuinte de nivel inferior . Un alt aspect important de retinut este acela ce subliniaza un alt contrast dintre ele doua teorii: teoria lui Maslow sustine satisfacerea progresiva a nevoilor de la ele de pe nivel inferior, minime, la cele de nivel superior , complexe, iar Elderfer apreciaza ca acest proces nu are un comportament neaparat progresiv. Tot Alderfer accentueaza un aspect mai putin abordat: regresia in satisfacerea trebuintelor. In munca frustrarea apare mai ales sub forma regresiei, explicatia fiind data de faptul ca daca o persoana este frustrata de nereusita in satisfacerea nevoilor sale de dezvoltare , cele de relationare sau de existenta sunt iar de interes, devenind elemente majore de motivare pentru acea persoana, deci frustrarea duce in acest fel la regresie prin satisfacerea de nevoi inferioare.

Aceasta teorie poate ajuta managerii in luarea de decizii importante in ceea ce priveste comportamentul angajatilor atunci cand nevoile de un anumit nivel al acestora nu pot fi satisfacute , atentia acestora sa fie redirectionata spre satisfacerea altor nevoi