MANAGEMENTUL SI ASIGURAREA CALITATII

MANAGEMENTUL SI ASIGURAREA CALITATII

PARTEA TEORETICA

I. FUNDAMENTAREA ALEGERII DOCUMENTULUI EUROPEAN

In contextul intensificarii colaborarii europene in domeniul educatiei, dimensiunea europeana a educatiei capata noi valente odata cu realizarea unei "societati a cunoasterii": "O Europa a cunoasterii este acum recunoscuta pe scara larga ca fiind un factor de neinlocuit pentru dezvoltarea sociala si umana, precum si o componenta indispensabila consolidarii si imbogatirii cetateniei europene, capabila sa ofere propriilor cetateni competentele necesare pentru a face fata provocarilor noului mileniu si, totodata, constiinta valorilor comune si a apartenentei la acelasi spatiu social si cultural" (Declaratia de la Bologna, 19 iunie 1999).
In aceasta perioada marcata de ample proiecte de reforma europeana care implica profunde transformari ale mediului educational european, informarea continua este vitala, iar buletinul informativ "Dimensiunea europeana a educatiei" incearca sa actualizeze continuu imaginea unei Europe in schimbare.

Am ales Memorandumul asupra invatarii permanente deoarece, o mare parte din mesajele cheie ale Memorandum-ului se regasesc intr-o aplicatie particulara la nivelul scolii in care lucrez. Din cele sase mesaje cheie, cum le numeste memorandumul, cele care se aplica in Planul de dezvoltare institutionala a Scolii, sunt:

q       Noi competente de baza pentru toti

q       Realizarea unor investitii superioare in resursele umane

q       Valorificarea invatarii

q       Regandirea orientarii si consilierii

q       Sa apropiem mai mult invatarea de domiciliu

Misiunea scolii , negociata si asumata de toti membrii organizatiei este urmatoarea:

"Scoala noastra este locul in care tratam elevii in functie de cum ar putea deveni mai degraba decat de cum sunt ei in realitate. Consideram ca fiecare din elevii nostri poate fi un geniu, daca putem identifica talentul si gasi cheia pentru a-l elibera spre a calatori impreuna spre Europa unita. "

Viziunea

Scoala europeana cu elevi geniali.

Celelalte elemente ale Planului de dezvoltare institutionala, tintele strategice si optiunile strategice sunt identificate pornind de la o analiza SWOT complexa, analiza la care au participat atat cadrele didactice ale scolii cat si parintii elevilor.

Tinte strategice:

Dezvoltarea CDS in functie de nevoile integrarii comunitare si sociale generale, pornind de la diagnosticul nevoilor individuale de educatie.

Oferirea, pentru fiecare elev, a unor servicii adecvate de orientare si consiliere pentru cariera.

Sprijinirea elevilor mai putin motivati si mai putin ajutati de familii in vederea ameliorarii rezultatelor scolare.

Realizarea parametrilor cantitativi si calitativi pentru obtinerea statutului de "Scoala Europeana".

Justificarea alegerii tintelor strategice prin analiza SWOT

PUNCTE TARI (S)

• Numar mare de cadre didactice titulare(36);
• Existenta in scoala a cadrelor didactice perfectionate prin stagii de formare in problematica reformei: didactica disciplinelor(3 formatori judeteni), integrarea copiilor cu cerinte speciale in scolile de masa (toate cadrele didactice), orientare scolara si profesionala(1), managementul orelor de consiliere educationala(1);
• Cadre didactice interesate pentru formarea unei motivatii superioare la elevi in scopul optimizarii activitatii instructiv-educative din scoala;
• Participarea constanta a elevilor scolii la Concursurile nationale si interscolare pe discipline;
• Dobandirea statutului de scoala incluziva in urma derularii Proiectului Phare

"Integrarea copiilor aflati in situatia de risc social in scolile de masa" in cadrul Programului de coeziune economica si sociala in parteneriat cu Consiliul Local al municipiului Slatina.

• Managementul eficient al timpului in respectarea programelor si pregatirea suplimentara a elevilor;
• Existenta unor programe de parteneriat local si interjudetean

PUNCTE SLABE (W)

q       Insuficienta implicare a dirigintilor in activitatea educativa;

q       Necorelarea fondului de carte al bibliotecii cu noile programe si manuale scolare;

q       Promovabilitate scazuta fata de anul trecut;

q       Absenta motivatiei superioare pentru invatare la majoritatea elevilor scolii,

q       Comunicare ineficienta la toate nivelurile;

q       Lipsa motivatiei extrinseci la cadrele didactice tinere,

q       Neimplicarea tuturor elevilor in activitati extracurriculare;

q       CDS inadecvat nevoilor integrarii comunitare si sociale;

q       Orientarea scolara ineficienta a absolventilor clasei a VIII-a;

q       Inexistenta serviciilor educationale complementare care sa sprijine elevii aflati in situatia de risc social.

q       Lipsa abilitatii de a lucra in grup si in echipa.

OPORTUNITATI (O)

Invatamantul este o prioritate nationala, iar cel de 10 ani este obligatoriu;

Deschiderea scolii fata de colaborarea cu organizatii interne si externe;

Extinderea programului de guvernare care prevede dotarea cu calculatoare ce vor oferi elevilor scolii formarea abilitatilor de lucru cu calculatorul si accesul la informatie;

Colaborarea permanenta cu Consiliul Local, Primaria Slatina, Inspectoratul Scolar Judetean, Directia de Tineret si Sport, Palatul Copiilor si alte organisme si organizatii implicate in educarea copiilor si tinerilor;

Elaborarea unor proiecte de dezvoltare a bazei materiale si de formare a resurselor umane precum si de parteneriat cu parintii;

Racordarea la INTERNET care faciliteaza accesul la informatie.

AMENINTARI (T)

• Posibilitatea cresterii ratei abandonului scolar si a absenteismului;
• Scaderea populatiei scolare, cu implicatii asupra normarii personalului didactic;

Optiuni strategice

II: DOCUMENTAREA SI DESCRIEREA MEMORANDUMULUI ASUPRA INVATARII PERMANENTE

Consiliul European desfasurat la Lisabona in martie 2000 marcheaza un moment

decisiv in stabilirea directiei politice si de actiune in Uniunea Europeana. Concluziile

sale sustin ca Europa a intrat in mod indiscutabil in era cunoasterii, cu tot ceea ce implica

aceasta pentru viata culturala, economica si sociala. Modelele invatarii, muncii si cele ale

vietii se schimba rapid. Acest fapt nu presupune doar adaptarea individului la schimbare

ci, in egala masura, schimbarea modalitatilor de actiune deja stabilite.

Concluziile Consiliului European de la Lisabona confirma faptul ca miscarea catre

invatarea permanenta trebuie insotita de o tranzitie reusita spre economia si societatea bazata pe cunoastere. De aceea, sistemele de educatie si formare din Europa sunt in

mijlocul schimbarilor ce vor urma. Ele vor trebui, de asemenea, adaptate. Concluziile

Consiliului European de la Feira invita 'statele membre, Consiliul si Comisia ca in aria

lor de competenta sa identifice strategii coerente si masuri practice in vederea dezvoltarii

invatarii pe tot parcursul vietii pentru toti'.

Conform definitiei "Eurostat", indicatorul statistic "educatia permanenta" (LLL) reprezinta o fractie, in care la numarator se inscrie numarul persoanelor in varsta de 25 - 64 ani care au fost cuprinse intr-un program de educatie sau pregatire profesionala in ultimele 4 saptamani precedente sondajului, iar la numitor numarul total al populatiei din categoria respectiva de varsta, din care se exclude numarul celor intervievati, dar care nu au dat nici un raspuns. Metodologia este precis descrisa de "European Union Labour Force Survey" (EU LFS). Asadar, indicatorul are la baza o variabila care ar putea fi denumita "participarea in programe de educatie si formare profesionala in ultimele 4 saptamani". Mai departe, statisticile pot aborda indicatori mai detaliati, pe categorii de educatie, de exemplu "participarea la cursuri periodice".
Activitatile autodidactice sunt excluse din aceste statistici. Tocmai aceste activitati, insa, pot deveni substantiale in formarea continua. Inainte de toate, individul trebuie sa fie motivat sa invete.

Memorandumul asupra invatarii permanente preia de la Consiliile Europene de la Feira si Lisabona mandatul de a implementa invatarea continua pentru toti. Scopul sau este de a lansa o dezbatere larg-europeana bazata pe o strategie comprehensiva pentru implementarea invatarii permanente la nivel individual si institutional si in toate sferele vietii publice si private.

Memorandum-ul asupra invatarii permanente este structurat in mai multe capitole:

2. Invatarea permanenta . momentul pentru a actiona;

3. O Europa a cetatenilor prin invatarea permanenta

3.1. Societatile cognitive: provocarea schimbarii

3.2. Un continuu al invatarii pe toata durata vietii

3.3. Sa actionam impreuna pentru a pune invatarea permanenta in practica

4. Actiunea in favoarea invatarii permanente: sase mesaje cheie

4.1. Mesajul cheie nr.1: Noi competente de baza pentru toti

4.2. Mesajul-cheie nr. 2: Realizarea unor investitii superioare in resursele umane

4.3. Mesajul-cheie nr. 3: Incurajarea inovatiei in predare si invatare

4.4. Mesajul-cheie nr. 4: Valorificarea invatarii

4.5. Mesajul-cheie nr. 5: Regandirea orientarii si consilierii

4.6. Mesajul cheie nr. 6: Sa apropiem mai mult invatarea de domiciliu

5. Mobilizarea resurselor pentru invatarea permanenta

ANEXA I Exemple de buna practica in invatarea permanenta

ANEXA II Scopul dezvoltarii indicatorilor si a criteriilor privind

invatarea permanenta

Memorandum-ul incepe cu stabilirea situatiilor de implementare a invatarii

permanente. Sectiunea II arata ca promovarea unei atitudini civice active si promovarea

ocuparii fortei de munca sunt scopuri intercorelate, asemanator importante, ale invatarii pe tot parcursul vietii. Statele Membre sunt de acord cu prioritatea acestora, dar au fost lente in desfasurarea unei actiuni concertate. Sectiunea III-a sustine ca nivelul schimbarii

socio-economice in Europa necesita o abordare fundamental noua a educatiei si formarii.

Invatarea permanenta este umbrela comuna sub care sunt reunite toate tipurile de invatare

si formare. Aplicarea invatarii permanente necesita ca toata lumea sa lucreze efectiv impreuna, atat ca indivizi, cat si in organizatii.

Mesajele cheie sugereaza ca o strategie coerenta si comprehensiva de invatare

permanenta pentru Europa trebuie sa aiba ca scop:

- sa garanteze accesul universal si continuu la invatare in scopul dobandirii si reinnoirii

capacitatilor necesare pentru o participare sustinuta intr-o societate cognitiva;

- sa creasca vizibil nivelul investitiilor in resursele umane pentru a da prioritate celei

mai importante valori a Europei - oamenii sai;

- sa dezvolte efectiv metodele de predare si invatare si sa incurajeze situatiile care

asigura continuum-ul invatarii permanente;

- sa imbunatateasca semnificativ modalitatile in care participarea si rezultatele invatarii

sunt intelese si apreciate, cu precadere invatarea nonformala si informala;

- sa se asigure ca oricine poate accesa cu usurinta informatii si sfaturi de buna calitate

despre posibilitatile de invatare, peste tot in Europa si pe toata durata vietii;

- sa ofere posibilitati de invatare permanenta cat mai aproape de cei care doresc sa

invete in propriile lor comunitati, sprijinite prin facilitati ICT, oriunde este nevoie.

Un cadru de parteneriat trebuie sa ajute mobilizarea resurselor in favoarea invatarii pe tot parcursul vietii la toate nivelurile; acest Memorandum se incheie in sectiunea V cu exemple asupra modului in care actiuni la nivel european pot asista Statele Membre sa faca progrese.

Lucrand impreuna pentru a pune in practica invatarea permanenta este cea

mai buna cale pentru a merge inainte. Aceasta presupune:

- sa se construiasca o societate inclusiva care sa ofere posibilitati egale de acces la invatarea de calitate de-a lungul intregii vieti a tuturor persoanelor, in care educatia si formarea sa se bazeze prioritar pe nevoile si cerintele indivizilor;

- sa se adapteze oferta de educatie si formare, precum si modul in care munca platita este organizata, astfel incat oamenii sa poata participa la invatare pe toata durata vietii lor si sa-si poata planifica de unii singuri modul in care sa combine invatarea cu munca si viata de familie;

- sa se realizeze standarde ridicate de educatie si calificare in toate sectoarele, astfel incat sa se asigure o educatie si o formare de o calitate superioara si, in acelasi timp, sa se asigure ca abilitatile/insusirile si cunostintele oamenilor se potrivesc cu cerintele in schimbare ale locurilor de munca si ale ocupatiilor, ale organizarii locului si a metodelor de munca;

- sa se incurajeze si sa se inzestreze indivizii cu competentele necesare pentru a

participa mai activ in toate sferele vietii publice moderne, in special in viata politica si sociala la toate nivelurile comunitatii, inclusiv la nivel european;

Introducerea unor elemente privind educatia pentru calitate in scoli are ca scop

formarea unei culturi a calitatii, in masura sa promoveze valorile si atitudinile adecvate legate de acest subiect.

Comisia Europeana a introdus un nou ' program comunitar integrat de educatie permanenta ', cu intrare in vigoare din anul 2007, prin care va sprijini proiectele novatoare de dimensiuni europene, menite sa consolideze atitudinea antreprenoriala si sa activeze contactele intre firme si institutiile de invatamant.  Banii alocati vor proveni de la Fondul Social European.

Doua concluzii se desprind. Prima: principalul responsabil pentru formarea continua, pentru educatia permanenta, este individul insusi si nu statele sau Uniunea Europeana. A doua concluzie: daca statul roman vrea sa se implice activ in educatia permanenta si sa adauge o valoare la practicile existente in U.E.,  cea mai buna investitie pe care ar putea sa o faca ar fi introducerea internetului gratuit in spatiile publice.

Integrarea europeana nu inseamna doar progrese in economie, agricultura si introducerea monedei unice. Domeniul educatiei a avut un rol aparte in crearea dimensiunii europene, iar Comisia Europeana a sarbatorit recent implinirea a 30 de ani de cooperare in domeniul educatiei. Jn Figel', Comisarul pentru educatie, formare profesionala, a declarat: "Toti cei care au lucrat pe parcursul acestor 30 de ani pentru realizarea si extinderea acestei cooperari i-au demonstrat zi de zi validitatea si i-au confirmat rolul in adancirea integrarii si in apropierea europenilor".

Acum 30 de ani, in domeniul educatiei si formarii a aparut primul program european de cooperare (februarie 1976), care a fost urmat de programele Comett, Erasmus, Petra, Lingua, Force si Tempus. Tratatul de la Maastricht a recunoscut educatiei rolul avut in consolidarea integrarii, rol care urma sa fie confirmat de Strategia Lisabona. Programele Socrates si Leonardo da Vinci au devenit cele mai cunoscute actiuni din domeniul educatiei.

Continuarea programelor de mobilitati si cooperare la nivel european in cadrul noului Program integrat de actiune in domeniul educatiei si formarii de-a lungul vietii (2007-2013) subliniaza rolul crescand al educatiei permanente la realizarea unei dezvoltari economice durabile si a unei mai mari coeziuni sociale.
 

PARTEA APLICATIVA

BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB

LEGE Nr. 87 din 13 aprilie 2006

pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind  asigurarea calitatii educatiei

2. European Report on Quality Indicators of Lifelong Learning (2002). Brussels: European Commission. Directorate for Education and Culture
3. Standarde manageriale si de formare manageriala (coord. S. Iosifescu) (2000, 2001). Bucuresti: I.S.E.
4. Managementul si asigurarea calitatii dr. Serban Iosifescu, suport de curs, SNSPA, Bucuresti 2005-2006;
5. ANEXA NR.2 la OMEdC nr. 4889/09.08.2006, Manual, cadrul de asigurare a calitatii, cadrul de autoevaluare pentru furnizorii de educatie si formare profesionala

https://europa.eu.int - site-ul Uniunii Europene

https://www.frpc.ro - site-ul Fundatiei Romane pentru Calitate

https://www.edu.ro - site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii din Romania