Tipul de productie

Tipul de productie

Tipul de productie reprezinta o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune. Practica industriala a impus trei tipuri de procese de productie: de masa, de serie (mare, mijlocie, mica) si individuale. (tabelul 2 )

Tabelul 2

Cunoasterea tipului de productie este importanta deoarece el conditioneaza caracterul si amploarea pregatirii tehnice, nivelul de specializare, formele si metodele de organizare si conducere operativa a productiei.

Incadrarea unui proces de productie intr-un anumit tip se face utilizand urmatorii factori calitativi: stabilitatea fabricatiei, omogenitatea productiei, complexitatea constructiva si tehnologica a produselor, volumul de productie, nivelul inzestrarii tehnice.

Metodele de stabilire a tipului de productie trebuie sa tina seama concomitent de toti factorii calitativi mentionati anterior si nu numai de cei cantitativi precum volutnul de productie sau ritmul mediu de fabricatie.

Din multitudinea de metode existente in acest domeniu se prezinta Metoda indicilor globali, care poate fi aplicata inainte sa fte terminata pregatirea productiei si Metoda indicilor de constanta, care poate ft aplicata dupa ce a fost terminata pregatirea productiei si se cunosc timpii operationali /1/.

Metoda indicilor globali

Deoarece fiecarui tip de productie ii este specific un anumit grad de stabi1itate si omogenitate a conditiilor in care se desfasoara fabricatia, metoda incearca ca prin opt coeficienti sa determine gradul de stabilitate

Pentru aceasta sunt necesare date doar despre stadiile semnificative in care se gaseste un produs: prelucrari mecanice, ambalare desfacere. Cei opt coeficienti sunt::

, - continuitatea livrarii = L-1

11

L - nr. de luni in care este programata livrarea

K₂ - stabilitatea livrarii. Durata in luni intre doua livrari consecutive;

K₃ - uniformitatea livrarii K₃ = Nmax -Nmed

Nmed

N max - volumul maxim lunar de livrare;

N med - volumul mediu lunar de livrare;

- complexitatea asamblarii K₄ T

Tc - durata ciclului de asamblare;

- fondul nominal de timp;

K₃ -ritmul asamblarii

r - ritmul de asamblare;

- fond nominal lunar.

K₆ - ritmul asamblarii subansamblului principal

- durata de montare a subansamblelor;

r₅ - ritmul de fabricatie al subansamblelor;

K₇ - ritm maximal al prelucrarii mecanice la un reper principal

. - durata maxima de fabricatie a reperului;

r - ritm mediu de fabricare al reperului: r g Nmed

f,₁, - fond disponibil lunar;

q - piese siinilare fabricate;

K₈ - ritm modal K₈ =

T c mediu. - ciclul de fabricatie cel mai des intalnit la fabricatia pieselor;

In literatura exista tabele (tabelul 3), care indica tipul procesului de productie in functie de acesti coeficienti.

Tipul de productie

Tabelul 3

Metoda indicilor de constanta

Metoda se aplica cand pregatirea tehnologica este incheiata si se cunosc duratele operatiilor. Gradul de omogenitate la fabricarea reperului g la operatia i este:

unde, - durata operatiei;

ritmul mediu al fabricatiei;

Daca > ,O < G. <1. In cazul in care volumul Ng creste foarte mult se micsoreaza si se apropie de iar .

Daca r,, < t. sunt necesare mai multe masini unelte la o operatie iar timpul ce revine in medie pe un reper 1a executarea operatiei i este:

unde, r_l - ritm de lucru;

- numarul de masini pe care se executa operatia;

In acest caz si se respecta relatia 0 < G _ 1

Cand exista o constanta a fabricatiei (0 < G _ 1), productia este ciclica (operatiile se repeta la locurile de munca). Este cazul productiei de serie. Cand G -- 1 productia este de masa. Cand G = O productia este individuala.

In practica se foloseste si inversul indicelui de constanta, numit coeficientul tipului de productie

ig

Cand ~1, productia este de masa. Cand productia este de serie. Din experienta practica s-a constatat ca daca:

- Kj _ 1 O, productia este de serie mare;

- Kj _ 20, productia este de serie mijlocie;

- K. > 20, productia este de serie mica;

Din cele prezentate rezulta ca tipul de productie se calculeaza pentru fiecare operatie. Tipul de productie al unui reper corespunde cu acela al operatiilor cu ponderea maxima. Daca ponderile sunt apropiate, se aduna ponderile in sensul de la productia de masa spre serie mica pana se depaseste 50%. Ultimul tip adaugat arata tipul de productie al reperului. La fel se procedeaza si pentru determinarea tipului de productie al unui produs, pe baza tipului de productie al reperelor.

Tipul de productie prezinta o dinamica in timp. E1 se modifica in special ca urmare a schimbarii urmatorilor factori:

- evolutia nivelului tehnic al utilajelor;

- gradul de mecanizare si automatizare;

- procedeele tehnologice;

- calificarea fortei de munca;

- volumul de productie;

- inzestrarea cu SDV-uri;

- regimul de lucru, etc.;

Sensul evolutiei acestor factori este diferit, uneori contradictoriu Astfel cresterea volumului de productie duce la evolutia tipului de productie spre serie mare si masa. In acelasi timp se adopta utilaje specializate care necesita un timp unitar mai mic si deci are loc evolutia tipului de productie spre serie mijlocie si mica.

Factorii tehnici si organizatorici se pot schimba la intervale mari de timp, dar factorii economici se schimba la intervale mici. Se impune ca tipul de productie sa se stabileasca periodic, la fel ca si limitele K..

In industria constructoare de masini fabricatia de serie mica si mijlocie reprezinta ponderea cea mai mare, aproximativ 70% (~xprimata in ore - masina).

Proiectarea proceselor

Proiectarea proceselor economice necesita intocmirea unor scheme si grafice pentru vizualizarea lor precum: graficul general al desfasurarii procesului de fabricatie, graficul detaliat al procesului de fabricatie, schema fluxului de productie, scheme de circulatie .

Schema fluxului de productie

Pe astfel de scheme trebuie urmarite drumurile pe care le parcurg diferite piese, subansamble, produse, din momentul iesirii materiei prune din depozit pana la obtinerea produsului finit. Fluxul se reprezinta pe planul general al intreprinderii.

Graficul detaliat al procesului de productie

Graficul detaliat se realizeaza folosind un formular tipizat in care se scriu activitatile din procesul tehnologic. Semnele folosite (ASME) pentru reprezentarea activitatilor sunt:

activitati prin care se opereaza asupra obiectului muncii;

activitati de control calitativ si cantitativ;

- activitati de transport de la un Ioc de munca la aItul; -

- activitati de asteptare temporara;

activitati de depozitare, cand obiectul nuncii devine inactiv;

Formularul contine si propuneri de eliminare, combinare, schimbare, simplificare, modiftcare a activitatilor. Se inregistreaza pentru fiecare activitate durata ei si distanta de transport (cand este cazul) (fig. 3).

Schema de circulatie

Schema de circulatie a unui reper insoteste graficul detaliat si arata circulatia semifabricatului intr-o sectie. Pentru aceasta trebuie cunoscuta amplasarea locurilor de munca.

Imbunatatirea variantelor de proces se face prin metoda interogativa (chec-list, adica folosirea unor liste cu intrebari gata pregatite (tabelul 4).

Tabelul 4

Conducerea productiei in intreprindere impune cunoasterea nu numai a proceselor de productie ci si a celor manageriale.

Abordarile moderne accentueaza pe evidentierea tuturor proceselor din intreprindere, lucru ce permite in final managementul eficient.

Managementul proceselor ofera capacitatea de a descoperi si preveni in mod sistematic problemele. E1 implica proiectarea proceselor, lucru care presupune elaborarea unei viziuni strategice si implementarea unor schimbari in aspectele tehnologice, organizationale si umane. Fundamentul acestei abordari consta in reproiectarea acelor procese care contribuie la imbunatatirea a cinci parametri: functiunile produsului (beneficiul oferit), nivelul de calitate al produsului (valoarea perceputa), rapiditatea raspunsului la cererea clientului (flexibilitatea), tipul de serviciu oferit (satisfactia clientului), costurile de fabricatie (competitivitatea in preturi).

Procesul este format dintr-o serie de activitati corelate, care pornesc de 1a anumite intrari si de la transformarile ce au loc. Reproiectarea proceselor inseamna orientarea spre procesele critice, adica acelea care creeaza o mai mare valoare si care au capacitatea sa inf1uenteze

Intr-o intreprindere nu sunt mai mult de 6 - 7 procese critice. Dar fiecare dintre ele trebuie sa aiba un efect asupra pietei atat in ceea ce priveste clientii cat si concurentii. Modelul proceselor critice , cuprinde (in special pentru intreprinderile mici), sase procese numite:

1) procesul de schimbare - se refera la strategia de schimbare, definirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;

2) procesul de inovare - se refera la conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala;

3) procesul de valorizare - porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge pana 1a expedierea produselor finite;

4) procesul de dezvoltare - incepe cu alegerea segmentului de piata, pozitionarea produsului pe piata si ajunge pana la expedierea produselor finite;

5) procesul de satisfactie - porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul pre si post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

6) procesul de informare - creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu clientii si controlul rezultatelor;

Dupa identificarea proceselor, se stabileste care din ele trebuie reproiectate si cu ce prioritate.

Eficienta fluxurilor de productie se poate determina cu urmatorii indici:

Fiabilitatea productiei (CLTP = Committed Line Item Performance)

Numar de comenzi realizate

CLIP = ____________________

Numar de comenzi conhrmate de productie

2) Eficienta procesului (MTT = Manufacturing Throughput Time)

Valoarea WIP

MTT =

Valoarea realizarilor zilnice

WIP = productie neterminata

Validitatea financiara a productiei (SR = Stock Ratio)

Valoarea totala a stocurilor Consumul mediu zilnic

SR = ________________

Consumul mediu zilnic

4) Eficacitatea organizarii ( CSL = Customer Service Level)

Numar de comenzi complete

CSL = __________ ______ ____ ____

Numar de comenzi confirmate de clienti

5) Performante in expeditie ( VDP = Vendor Delivery Performance)

Numar de comenzi terminate cu intarziere

VDP = __________ ______ ____ _____

Numar total de comenzi

6) Ratia P:D

Durata ciclului de productie

P:D= _____ _______ ______ ___________

Timp de expeditie necesar

7) Executarea planului principal (MSE) = Master Schedule Execution)

Numar bucati produse - Numar produse neprogramate

MSE = __________ ______ ____ _____________

Numar total de bucati produse