CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Programarea consta in defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare (sectii, ateliere, locuri de munca) si pe perioade scurte (luni, decade, zile, schimburi, ore) in conditiiie utilizarii cat mai eficiente a resurselor.
Principii ce trebuie aplicate in progratnare:
- asigurarea livrarii produselor 1a termenele contractuale;
- repartizarea lucrarilor asemanatoare la aceleasi locuri de munca in vederea specializarii inuncitorilor si dotarii locurilor de munca cu SDV-uri;
- desfasurarea progratnarii productiei de la sectiile finale (montaj), spre cele primare (debitare);
- utilizarea continua a fondurilor fixe si a fortei de munca;
- reactualizarea calculului capacitatilor de productie de cate ori se schimba sortimentele, ponderea lor, conditiile organizatorice;
Programarea este influentata de un numar mare de factori:
a) factori previzibili:
- volumul cererilor de produse;
- termenele de livrare iinpuse pentru anumite cereri;
- timpul de aprovizionare cu materii prime si materiale;
- indicatori de calitate;
b) factori perturbatori:
- cereri suplimentare de produse afiate deja in executie;
- cereri de decalari ale termenelor finale;
- intarzieri in aprovizionarea cu materii prime;
Complexitatea factorilor si modul in care ei actioneaza asupra procesului de productie face ca programarea fabricatiei sa aiba un caracter dinamic. Pe baza teoremei de optimalitate din programarea dinamica "o politica optima este formata din subpolitici optime", in programare s-a incercat deftnirea a patru probleme partiale si apoi optimizarea ftecareia:
a) elaborarea programului de productie - se calculeaza numarul de repere ce tre~buie fabricate pe baza sortimentului optim de fabricatie, in anumit orizont de plan (un an, cinci ani) si pentru intreaga intreprindere, cu respectarea capacitatii de productie;
- se calculeaza numarul de repere ce trebuie fabricate pe baza sortimentului optim de fabricatie, in calcului caruia s-a luat in considerare programul de productie pentru un anumit orizont de plan (un an, cinci ani) si pentru intreaga intreprindere, cu respectarea capacitatii de productie;
b) alegerea formei de organizare a fabricatiei in functie de tipul procesului de productie (tabelul 1)
Tabelul 1
Tipul de productie |
Formele de organizare a productiei |
Modul de desfasurare a productiei |
Modul de corelare a productiei intre sectii |
Productie de masa |
Organizare paralela, cu respectarea principiilor proportionalitatii si ritmicitatii |
Continua |
Dupa ritmul mediu al fabricatiei pe baza de plan standard |
Productie de serie mare |
Organizare paralela sau mixta |
Discontinua, pe loturi cu periodicitate riguroasa |
Pe baza stocurilor si a graficelor coordonatoare |
Productie serie mijlocie |
Organizare mixta sau succesiva |
Discontinua, pe loturi cu periodicitate prestabilita |
Pe baza decalajelor de completare a seturilor de piese stabilite in raport cu termenele de livrare |
Productie serie mica |
Organizare succesiva |
Discontinua, pe loturi |
Pe baza decalajelor stabilite in raport cu termenele de asamblare |
Productie individuala |
Organizare succesiva |
Discontinua pe repere si subansambluri |
Pe comenzi, in conformitate cu graficul director de produs, in care se prevad decalaje pe stadii de prelucrare in raport cu termenul de livrare |
c) calculul principalilor parametri ai conducerii operative
Parametrii reprezinta indicatorii necesari programarii fabricatiei in timp si spatiu. Fiecarui tip de productie ii corespunde o anumita multime de parametri. De exemplu la productia de serie acesti parametri sunt: lotul de fabricatie, productia neterminata, perioada de repetare a productiei, durata ciclului de productie.
d) ordonantarea fabricatiei realizeaza o esalonare a prelucrarii care sa concorde cu capacitatea de productie. Problema generala a ordonantarii este urmatoarea: pe m utilaje se prelucreaza n obiecte ale muncii (loturi sau repere). Ele au succesiunea operatiilor si deci utilajele in ordine diferita. Se cere termenul de incepere a prelucrarii lotului pe fiecare utilaj si ordinea prelucrarii loturilor, incat sa se respecte legea continuitatii proceselor de fabricatie.
Din planul MPS (tabelul 2) obtinut la planificarea pe termen scurt rezulta planul comenzi1or emise pentru fabricatie.
Tabelul 2
Luna |
Ianuarie |
Februarie |
|||
Saptamana | |||||
Articol A | |||||
Articol B |
Transformarea planului MPS in program de fabricatie presupune cunoasterea loturilor de fabricatie, a duratei ciclurilor de lucru, a stocurilor de productie neterminata, a perioadei de repetare.
De exemplu, daca pentru articolul A, lotul optim este de 20 buc.,programul de productie va fi (tabelul 3):
Program productie
Articol A
Durata ciclu- o saptamana
Tabelul 3
Saptamana | ||||
Program | ||||
prod. Neterminata |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1185
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved