ANALIZA MESAJELOR COMUNICARII

ANALIZA MESAJELOR COMUNICARII

Analiza de continut - tehnica de cercetare sistematica a mesajelor comunicarii

Tehnica analizei de continut moderna este utilizata in mod curent intr-o arie larga de domenii - de la studii de piata si studii media mergand pana la literatura si retorica, etnografie si studii culturale, sociologie si stiinta politica, psihologie, istorie, educatie etc. In plus, analiza de continut este in relatie stransa cu socio- si psiholingvistica si joaca un rol hotarator in dezvoltarea inteligentei artificiale (Agabrian, 2006).

intr-o acceptiune foarte larga, tehnica analizei de continut poate fi considerata un sistem de decodare a mesajelor. Dintr-o asemenea perspectiva, ea este practicata de oricine ori de cat ori doreste sa extraga informatia pe care o contine un mesaj. in stiintele sociale, analiza de continut este o tehnica de cercetare complet diferita de decodarea "normala' a mesajelor, indiferent cat de semnificative ar fi asemanarile intre activitatea zilnica de prelucrare a acestora si analiza lor sistematica. (Agabrian, 2006). Fundamentand analiza de continut, H. D. Lasswell spune:

Analiza de continut opereaza din perspectiva conceptiei potrivit careia comportamentul verbal este o forma a comportamentului uman, curgerea simbolurilor este parte a curgerii evenimentelor si procesul comunicarii este un aspect al procesului istoric. analiza de continut este o tehnica care vizeaza descrierea, cu optima obiectivitate, precizie si generalitate asupra a ceea ce se spune despre un subiect dat, intr-un loc dat, la un timp dat (H. D. Lasswell si altii, 1952, p. 34).

Cresterea impresionanta a accesului la informatia electronica ce abordeaza virtual orice problema de interes pentru societate si membri ei a facut ca analiza de continut, in mod particular analiza textului asistata de computer, sa se transforme in modalitatea majora prin care societatea se examineaza pe ea

insasi. Locul si rolul dobandit de analiza de continut in producerea de noi cunostinte in domenii variate ne indreptateste sa afirmam, impreuna cu Klaus Krippendorff (2004), ca ea a devenit una dintre cele mai importante tehnici de cercetare in stiintele sociale. Sunt multele aplicatii din sfera socio-umanului in care tehnica analizei de continut poate fi aplicata cu succes. In caseta 8.1 le prezentam pe cele mai semnificative pentru cercetarea empirica a comunicarii.

Caseta 8.1

Folosirea analizei de continut in studiul mesajelor comunicarii

Descoperirea pattern-urilor si relatiilor ascunse din bazele mari de date narative generate de media, cu precadere texte.

Identificarea trendurilor si inclinatiilor atitudinale subiective {bias, in engleza) din articolele jurnalistilor.

Surprinderea tonului ideologic' al editorialistilor.

Identificarea temelor ideologice din cuvantarile liderilor politici sau a managerilor executivi.

Analiza programelor partidelor politice.

Analiza mesajelor publicitare.

Sustinem ca tehnica analizei de continut se plaseaza astfel in pozitia unica de metodologie, centrata primordial pe analiza mesajului, mai ales sub forma sa scrisa. Textul inlocuieste ceea ce este studiat. El reprezinta baza interpretarilor si inferentelor ulterioare si a concluziilor derivate din ele. O asemenea abordare asigura suportul necesar pentru angajarea in procesul analitic atat a tehnicilor cantitative de ordin statistic cat si a tehnicilor calitative interpretative. In acest scop se foloseste tehnica de analiza avansata, numita analiza statistica de continut, care implica combinarea dictionarelor de categorii pentru a grupa cuvintele, expresiile si sintagmele considerate atat categorii de continut cat si categorii statistice, precum si mijloace de vizualizare adecvata a rezultatelor.

Procesul de aflare a intelesului transforma textul in date textuale structurate care permit tipuri variate de analiza cum sunt: clasificarea, descoperirea asociatiilor, identificarea aspectelor neobisnuite, aflarea asemanarilor si deose birilor etc. Pentru realizarea lor, analiza de continut este asistata de computer care foloseste programe software specializate.

Studiul ce urmeaza reprezinta doar o parte dintr-un proiect amplu de cercetare despre greva generala a profesorilor din noiembrie 2005, care si-a propus sa identifice problemele majore din sistemul de invatamant, folosind ca date empirice articolele din media scrisa. intr-o asemenea abordare, analiza de continut se dovedeste a fi instrumentul stiintific prin care o cantitate uriasa de informatii provenita din cateva sute de articole de presa, a devenit o sursa importanta de identificare a problemelor cu care se confrunta sistemul de invatamant romanesc.

O ideologie este un tip de teorie sau explicatie a evenimentelor din lumea sociala. Ea este o quasi-teorie careia ii lipseste evaluarea critica ceruta teoriei stiintifice. O trasatura definitorie a ideologiilor este ca au fixate asumtii puternice, de nechestionat (adevaruri de la sine intelese).

Greva generala a profesorilor din noiembrie 2005 si jocul politic

Miscarile sociale si media

Ideea principala care intemeiaza teoretic cercetarea consta in considerarea grevei generale a profesorilor din noiembrie 2005 drept o miscare sociala organizata, cu impact semnificativ asupra societatii romanesti. Pe aceasta baza, sustinem ca ea a fost o incercare deliberata sa produca schimbarea unor probleme importante din sistemul de invatamant cu impact social major. Pentru a atinge acest obiectiv, greva profesorilor trebuia sa capteze opinia publica de partea ei. Ea a avut astfel de rezolvat o problema distincta si foarte importanta, relatia cu media. Felul in care greva a fost perceputa si relatata de media scrisa reprezinta calea magistrala a cercetarii. Ea este sustinuta metodologic de alegerea tehnicii analizei de continut care, trebuie sa mentionam, este subutilizata in stiintele sociale din Romania, fapt ce ne-a determinat sa introducem acest studiu in structura cartii.

Legatura dintre miscarile sociale si media se intemeiaza pe o nevoie mutuala. Miscarile sociale au nevoie de publicitate si media are nevoie de material. Uneori, amandoua nevoile se pot intalni in mod satisfacator. in acest schimb mutual, oricum, cea mai mare putere apartine mass-mediei. Ea poate influenta succesul miscarii prin publicitatea pe care o ofera si prin relatari pozitive sau negative bine directionate.

Ce anume alege media sa publice, nu numai ca afecteaza succesul miscarii, dar de asemenea, formeaza conducerea si intelesul ei pentru marele public si pentru proprii aderenti - pe scurt, ceea ce este de fapt miscarea sociala (Rose, 1997).

Acoperirea media este un mecanism vital prin care organizatiile pot genera dezbaterea publica despre nemultumirile si insatisfactiile lor. Ce trebuie sa faca ele pentru a fi prezente in emisiunile de stiri si in paginile ziarelor? Studiile empirice arata ca patru factori sunt critici (Kielbowicz si Scherer, 1986):

Evenimente vizibile, dramatice. Ele sunt importante in mod special pentru televiziune. Blocarea drumurilor sau a spatiilor publice si demonstratiile sunt stiri mult mai interesante decat o conferinta de presa si amandoua sunt mai apreciate de media decat un pamflet.

Surse cu autoritate. Jurnalistii vor sa castige timp si credibilitate mergand direct la sursa. Aceasta inseamna ca ei tind sa se bazeze pe actori sociali reputati care au recunoasterea publicului.

Timpul cand se produc evenimentele. Stirile sunt publicate in mod regulat la anumite ore. Pentru ca stirile despre miscarea sociala sa fie difuzate la ore de maxima audienta sau sa apara in editiile imediate ale ziarelor, liderii miscarii trebuie sa planifice actiunile tinand cont de aceste aspecte.

Retele de stiri. Multi reporteri au o anumita rutina, un domeniu preferat al stirilor pe care le acopera. O invitatie prealabila adresata lor poate fi un reper dupa care jurnalistul isi organizeaza agenda si, totodata, o sansa ridicata pentru ca evenimentul sa fie relatat oportun.

In selectia tacticilor greviste, liderii miscarilor sociale sunt constienti de efectul lor asupra mass-mediei. Ei stiu ca obiectivul mijloacelor media este sa influenteze opinia publica, modul in care oamenii percep si gandesc problemele sociale. Cercetarea a evidentiat ca in dinamica grevei generale a profesorilor s-au manifestat, mai mult sau mai putin, toate aspectele ce definesc relatiile dintre o miscare sociala si mass-media.

Designul cercetarii

Scopul si intrebarile cercetarii

Miscarea grevista a cadrelor didactice din sistemul de invatamant romanesc reprezinta fenomenul social pe care il analizam. Continutul articolelor prin care presa a reflectat miscarea sociala reprezinta materialul empiric al analizei de continut, deoarece presa reprezinta vehiculul care contribuie decisiv la acreditarea problemelor sociale in spatiul public.

Scopul general al cercetarii 1-a reprezentat determinarea pattern-urilor din mesajele presei despre greva generala a profesorilor, care identifica problemele sistemului de invatamant in contextul general al societatii romanesti.

Data fiind complexitatea si amploarea fenomenului social, in studiu ne-am propus sa ne concentram pe relatia dintre greva generala, ca miscare sociala, si contextul politic in care s-a desfasurat. Am avut in vedere ca declansarea si desfasurarea grevei au fost determinate consistent de factorul politic. Pentru a putea decupa cu acuratete aceasta problematica, am formulat urmatoarele intrebari ale cercetarii:

Cum articuleaza media scrisa politicul cu declansarea si desfasurarea grevei generale a profesorilor?

Ce actori politici si lideri organizationali sunt implicati?

Ce fel de raporturi definesc interactiunile lor si, totodata, contribuie la formarea contextului politic al miscarii sociale?

Ce fel de opinii si atitudini caracterizeaza pozitiile jurnalistilor fata de ,jocul' politic desfasurat in contextul grevei generale?

Care sunt inclinatiile subiective ale reprezentantilor media in selectia si descrierea evenimentelor grevei?

Selectarea esantionului

Tabelul 8.1 cuprinde numarul articolelor colectate in perioada 02.11 - 07.12.2005 din editiile on-line a 9 cotidiane centrale ale caror titluri principale apar pe tele-textul Televiziunii Romane. Am considerat acest lucru ca un indicator ce arata gradul de influenta asupra opiniei publice romanesti si, din acest motiv, articolele acestor ziare au fost selectate in esantion.

Tabelul 8.1 - Esantionul analizei de continut

Constructia dictionarului de categorii si codarea textelor

Asa cum am mai spus, in analiza de continut textul este materialul empiric si el este la fel de complex ca si realitatea sociala pe care o reflecta. Din acest motiv, la fel ca in investigatia socialului, se folosesc "modele simplificate' care sa aproximeze cat mai strans realitatea cercetata. in cazul analizei de continut, modelul' este reprezentat de un dictionar structurat emergent din conceptualizarea frecventei termenilor cheie in categorii de continut. Practic, cercetatorul, cu ajutorul softului dedicat, identifica cuvintele cu cea mai ridicata frecventa din textele articolelor, care semnalizeaza importanta lor in discursul jurnalistic. Apoi, pe baza similaritatii intelesului, le grupeaza in categorii de continut. De pilda, categoria de continut BASESCU cuprinde pe langa numele propriu, si termenii cheie presedinte, presedintiei, prezidential, seful statului. Acelasi lucru pentru categoria de continut TARICEANU care cuprinde termenii cheie premier, premierului, primul ministru, seful guvernului.

Dupa ce am construit categoriile dictionarului am trecut la asocierea lor in mod sistematic cu textele narative (articolele) prin operatiunea de codare. Aceasta procedura transforma textele nestructurate in date structurate. Prima expresie a acestei transformari o reprezinta frecventa producerii categoriilor de continut in cele 388 de articole.

Tabelul 8.2 - Frecventa categoriilor de continut

Cunoasterea frecventei categoriilor este foarte utila. Asa cum observa H. P. Luhn:

Justificarea masurarii cuvantului prin folosirea frecventei este bazata pe faptul ca un scriitor repeta anumite cuvinte deoarece el avanseaza ori variaza argumentele si astfel elaboreaza un aspect al subiectului. Mai mult, adesea, cuvintele se gasesc in compania altor cuvinte in propozitii si fraze, oferind mai multa semnificatie fiecarui cuvant (1958 /1968).

Frecventa cuvintelor si co-ocurenta lor in unitati de text ne ajuta sa descoperim temele majore ale textelor analizate.

Analiza datelor

Frecventa categoriilor reprezinta primul rezultat al analizei de la care se incep, folosirea tehnicilor de structurare a textului pentru descoperirea pattern-urilor si corelatiilor din informatiile narative bazate pe analiza modului in care se produc co-ocurentele cuvintelor in propozitii, fraze, paragrafe sau documente intregi.

Frecventa co-ocurentei a doua concepte este considerata ca indica puterea asocierii dintre acele concepte in mintea membrilor populatiei de emitenti, in cazul nostru a jurnalistilor.

Stransa proximitate a cuvintelor, adica co-ocurenta lor, reflecta structura reala sau perceputa de ziaristi, a domeniului pe care il relateaza si natura relatiilor dintre elementele lui.

Masurarea co-ocurentei cuvintelor cheie si, implicit, a categoriilor de continut, am realizat-o prin tehnicile analizei multivariate de interdependenta, asa cum sunt analiza ierarhica cluster, scalarea multidimensionala si analiza de corespondenta. Tehnicile de interdependenta sunt folosite pentru a identifica structura datelor prin gruparea termenilor cheie, categoriilor si cazurilor in variabile categoriale, precum si pentru reprezentarea relatiilor dintre ele intr-o harta conceptuala. Scopul este de a dezvalui structura "ascunsa' a datelor, respectiv pattern-urile lor (Culic, 2004).

Cu ajutorul unui pachet software performant, analiza a descoperit pattem-uri si relatii generate de categoriile de continut si le-a vizualizat prin dendrograme, grafice de proximitate, hartii ale pozitionarii perceptuale a categoriilor, grafice de corespondenta etc. O parte din cele aflate in analiza de continut cantitativa, le-am dezvoltat in cadrul etapei analitice calitativ-interpretative. In acest fel abordarea calitativa a fost intemeiata empiric, realizand o analiza de continut metodologic controlata a textelor articolelor despre greva generala a profesorilor.

Analiza cluster a produs dendrograma 8.1, care identifica temele principale din baza de date constituita din informatia nestructurata a celor 388 de articole colectate. Dendrograma incepe cu un cluster master marcat cu linii ingrosate, care cuprinde mai multi clusteri. Primul, cu ramurile cele mai scurte, este format de co-ocurenta categoriilor BASESCU - TARICEANU. La el se adauga alte doua clustere si un item singular. Al doilea cluster este alcatuit in jurul co-ocurentei categoriilor NEGOCIERI si SALARII, care identifica actorii sociali, institutiile si organizatiile, direct implicate in declansarea, desfasurarea si solutionarea problemelor grevei. Al treilea cluster aduna categoriile de continut ce vizeaza problemele care trebuie rezolvate de sistemul de invatamant romanesc in vederea integrarii in Uniunea Europeana. Al patrulea si ultimul cluster are numai doi itemi. El este format din cei chemati sa dialogheze cu grevisti si sa incerce sa solutioneze cererile lor. Este vorba de Gheorghe POGEA - vicepre-mierul desemnat sa negocieze cu liderii sindicali si Sebastian VLADESCU -ministrul responsabil cu gasirea resurselor financiare necesare solutionarii revendicarilor de ordin financiar.

6 SINGLE WORD CLUSTERS REMOVED

AGGLOMERATION ORDER: INCLUSION INDEX (OCCURRENCE)

Clusterul master, care s-a format primul in dendrograma, configureaza contextul politic in care s-a desfasurat greva. intr-o prima interpretare, putem spune ca jurnalistii au fost interesati in primul rand de "jocul' politic prilejuit de greva si numai in al doilea rand de greva generala ca atare. Sau, poate mai corect formulat, ziaristii au constatat de la inceput influenta politicului in declansarea si desfasurarea miscarii greviste.

intelegem mai bine acest interes al jurnalistilor daca ne raportam la diverse cercetari ale miscarilor sociale (McCarthy, McPhail, Smith, 1996), dar mai ales la autorii care au scris despre mecanismele de selectie a evenimentelor .si despre inclinatia subiectiva a jurnalistilor in descrierea lor (Herman si Chomsky, 1988; Ryan, 1991). Studiile au relevat ca natura particulara a organizatilor media incurajeaza si pretuieste relatarile despre actorii sociali si actiunile care fac "stiri bune'. Asemenea stiri, in mod tipic, au una sau mai multe din urmatoarele patru caracteristici:

notorietate (actorii sunt binecunoscuti, actiunile sau obiectele acelor actiuni sunt de interes exagerat);

reprezinta probleme sau consecinte importante (actorii au putere, evenimentele au impact mare);

spectaculozitate (actiunile sunt incitante, evenimentele sunt neobisnuite, prezinta interes mare pentru public);

rezonanta, reverberatie (actorii, actiunile, evenimentele ilustrate ori semnalate au mare trecere la audienta).

Avand mai mult sau mai putin cate ceva din fiecare caracteristica precizata, greva generala a profesorilor a atras imediat atentia presei. Asa se explica prioritatea pe care jurnalistii au acordat-o actorilor politici si liderilor sindicali de-a lungul desfasurarii grevei. De asemenea, acum putem intelegem de ce in articolele despre greva jurnalistii s-au concentrat in buna masura asupra presedintelui si premierului, au scris mai mult despre partidele politice si liderii de sindicat.

Basescu versus Tariceanu

"Razboiul palatelor' este prima tema identificata in clusterul master al contextului politic. De la schimbarea puterii in 2004 tine capul de afis in media romaneasca. Un jurnalist scrie:

Analizele media pentru ultima saptamana arata ca principalul subiect pe agenda publica a fost asa-zisul "conflict PRESEDINTE-PREMIER', in conditiile in care alte teme nu au reusit sa devina prima stire sau au fost prezentate in contextul acestui presupus conflict. [CASE#374 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Par-agraphs:5 Sentence:!]

Doua paragrafe mai departe el concluzioneaza:

Toti cei care comenteaza politica romaneasca s-au aplecat cu predilectie asupra binomului PRESEDINTE-PREMIER. [CASE#374 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraphs:7 Sentence:2]

Disputa este dusa fara prea multe menajamente, in nota caracteristica a "balcanismului' politicii romanesti. Avand in vedere calitatea actorilor politici si contextul mediatic indoielnic al scenei politice, credem ca mai avem mult de asteptat pana sa putem vorbi de o clasa politica precum "gazonul englezesc' si pe meleagurile mioritice. Oricum, mass-media a avut din nou o foarte buna sursa de a umple paginile si a atrage audienta cu relatari pe marginea disputei. De fapt, intreaga presa nu a facut altceva decat sa se concentreze pe o noua oportunitate oferita de greva generala a profesorilor pentru care, in general, contextul si ingredientul principal a fost factorul politic, cu deosebire "binomul' presedinte-premier.

Segmentele de text care urmeaza, selectate din multe altele de acest fel, relateaza sicanele reciproce dintre Presedintele Romaniei si Primul Ministru al Guvernului. In aceasta disputa, sunt de asemenea implicati multi politicieni, demnitari si lideri de opinie.

Ultima lovitura aplicata PREMIERULUI Calin Popescu TARICEANU de

catre presedintele Traian BASESCU are mai multe cauze. In primul rand, partidul de suflet al lui BASESCU a fost lucrat de liberali, cei care administreaza Finantele si impart feliile bugetului. Liberalii au dat Educatiei, un domeniu de care raspund democratii, un buget pe 2006 mai mic decat bugetul pe 2005. Banii putini au declansat in "parohia' democratilor un conflict social de amploare. De o saptamana, profesorii refuza sa intre la ore. In timp ce seful Finantelor, liberalul Sebastian Vladescu, zice ca n-are de unde, TARICEANU a decis ca acest conflict sa fie stins tot de democrati. [CASE#33 ZIARE:Adevarul Varia-ble:DOCUMENT ParagraPH:9]

Traian BASESCU s-a prezentat la guvern nechemat de nimeni, doar pentru a-si potoli setea de publicitate. El s-a folosit de sindicate pentru a lovi din nou in PREMIER, iar lovitura a nimerit drept la tinta, asa cum este lozinca LIBERALA. [CASE#263 ZIARE:Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph:19]

Un pasaj dintr-un articol reda cu incisivitate efectele sociale ale "razboiul' dintre Presedinte si Primul Ministru astfel:

Formarea guvernului insusi, dar si atacurile PRESEDINTELUI de dupa aceea, la adresa acestuia, precum si la adresa propriului PREMIER au transmis tarii pana astazi o atmosfera de hartuiala continua si un aer de violenta surda intre formatiunile aflate la guvernare. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:9]

Problema discutata se preteaza analizei intensitatii atitudinale pentru a afla orientarea ziaristilor fata de cei doi protagonisti. Pentru aceasta, "Fiecare afirmatie sau situatie codata este cantarita si plasata pe o scala ce masoara intensitatea relativa. Intensitatea este forta sau puterea unui mesaj intr-o anumita directie' (Agabrian, 2006, pp. 78-79). Ea poate fi negativa (defavorabila), neutra sau pozitiva (favorabila). in figurile 8.2 si 8.3. prezentam distributia orientarii atitudinale a ziaristilor fata de cei doi actori sociali.

Figura 8.2 - Distributia orientarii atitudinale a emitentilor fata de Basescu

Figura 8.3 - Distributia orientarii atitudinale a emitentilor fata de Tariceanu

Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Basescu inregistreaza un coeficient de 0,15, adica usor pozitiv, iar coeficientul pentru Tariceanu este de 0,30, adica semnificativ negativ.

Pentru a afla orientarea fiecarui cotidian in parte si a o vizualiza grafic, am folosit analiza de corespondenta. Ea ne permite sa facem comparatii intre pozitiile ziaristilor fata de cei doi protagonisti majori ai scenei politice romanesti. Mai intai, am completat tabelele de asociere 8.2 si 8.3, care contin frecventa categoriilor atitudinale fata de presedintele Basescu si premierul Tariceanu.

Tabelul 8.2 - Frecventa categoriilor atitudinale fata de Basescu

Cand inspectam tabelul 8.2, remarcam imediat casutele albe care ne arata ca ziarele Cotidianul si Curentul nu au nici un fel de relatare negativa la adresa presedintelui, iar cel de al doilea nici macar neutra. Pe de alta parte, in articolele ziarului Romania Libera nu gasim paragrafe cu continuturi explicit pozitive pentru categoria BASESCU. Pe baza datelor din tabel, analiza de corespondenta produce graficul din figura 8.4, care plaseaza celor trei cotidiane la cea mai mare distanta geometrica fata de orientarile mentionate. Graficul mai arata ca fata de Basescu, ziarul Adevarul este plasat cel mai aproape de atitudinea neutra, ceva mai departe de orientarea negativa si cel mai departe de cea pozitiva. Pozitia ziarului Ziua ne indica clar orientarea negativa fata de Presedinte.

La fel am procedat si cu orientarile ziarelor fata de premierul Tariceanu. Tabelul 8.3 ne arata ca pentru Adevarul, Curentul, Jurnalul National si Romania Libera nu exista evaluari pozitive despre TARICEANU. De fapt, nici celelalte cotidiane nu exceleaza cu asemenea orientare, numarul cazurilor fiind redus. De asemenea, nu putem afirma ca ziarul Gardianul, cu cele sase evaluari pozitive, ar fi favorabil premierului.

Tabelul 8.3 - Frecventa categoriilor atitudinale fata de Tariceanu

Graficul de corespondenta din figura 8.5 ne arata ca practic cotidianele se distribuie ca orientare majora fata de premier pe axa formata de atitudinea negativa si atitudinea neutra, cu un plus pentru cea de a doua.

Explicatia preponderentei atitudinilor neutre ale jurnalistilor consta in faptul ca predomina in articolele ziaristilor relatarile descriptive si narative, fara nici un fel de analiza si interpretare. Acelasi lucru se intampla destul de consistent si in articolele despre presedintele Basescu. In acest fel, analiza a pus in lumina un mod facil de a face jurnalism, fara apel la instrumente analitice si interpretari plauzibile, lucru care pare a fi o caracteristica pentru o buna parte a articolelor ce apar in presa romaneasca.

Politizarea grevei profesorilor

Scalarea multidimensionala genereaza o harta perceptuala care are o acuratete mai mare decat dendrograma produsa de analiza ierarhica cluster. Logica ei consta intr-o configuratie geometrica de puncte in care cu cat itemi sunt mai similari (co-ocurenta lor este mai frecventa), cu atat distanta dintre ei pe harta va fi mai mica si, cu cat sunt mai diferiti in termeni de similaritate, cu atat pozitiile lor pe harta vor fi mai departate. De pilda, spre deosebire de pozitia din dendrograma, categoria LIDERISINDICATE este plasata pe harta perceptuala din figura 8.6 in grupul format cu PSD si PARLAMENT si foarte aproape de categoria POLITICA. Constatarea ne permite sa avansam ipoteza prezentei politicului in viata sindicala si in desfasurarea grevei profesorilor.

Figura 8.6 - Harta categoriilor de continut

Situatia vizualizata este validata de articole intregi, insa ne rezumam sa prezentam doar cate un fragment din trei ziare diferite.

Oricum ai intoarce lucrurile, este greu sa nu vezi substratul POLITIC al GREVEI din invatamant. Este evident ca guvernul Tariceanu se afla in fata unei diversiuni bine organizate de forte POLITICE ostile, caci de mult nu mai este un secret pentru nimeni afilierea, pe fata si pe dos, a liderilor sindicali la PSD. [CASE#193 ZIARE:Ev_Zilei Variable:DOCUMENT Paragraph:3]

Desigur, nu pot fi omise, in tot acest mozaic conflictual, unele "inflexiuni' si "inspiratii' cu iz POLITIC, indiferent de culoare, insa, independent de aceste speculatii si scenarii referitoarea la paternitatea diverselor "butoane sindicale', toate aceste convulsii nasc un adevar de necontestat: in pragul ultimei ierni inainte de integrarea europeana, majoritatea romanilor sunt sufocati de saracie. [CASE#267 ZIARE:Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph:3]

De mult prea multe ori, liderii de sindicat s-au dovedit infinit mai interesati de propria bunastare decat de cea a membrilor sindicatelor lor, ceea ce a permis deseori guvernantilor sa argumenteze ca solicitarile PROTESTATARILOR ar fi, de fapt, motivate POLITIC. [CASE#318 ZIARE:R.L. Variable: DOCUMENT Paragraph:5]

Ultimul fragment invoca legaturile "stranse' ale unor lideri sindicali cu partidele politice, chiar inregimentarea lor intr-un partid sau altul. Beneficiind de favoruri politice, ei s-au implicat si in afaceri mai mult sau mai putin curate. Cu siguranta ca o asemenea situatie a afectat activitatea desfasurata in fruntea organizatiilor sindicale. Aceasta stare de lucruri a fost o tema distincta in articolele pe care jurnalistii le-au publicat in perioada grevei profesorilor. Textele care urmeaza valideaza ipoteza relatiei stranse a unor lideri de sindicat cu politica, chiar implicarea lor directa in lupta politica.

in acest sens, credem ca cel mai semnificativ exemplu este cazul senatorului PSD Ion Radoi. Despre el ziaristii au scris in articole referitoare la greva profesorilor deoarece in acelasi timp se pregatea, fara a fi deloc intamplator, greva salariatilor de la Metrou, senatorul Radoi fiind liderul de sindicat.

Pana in anul 2000, Ioan RADOI a fost membru PDSR, in acel an, pentru ca SINDICALISTII si-au castigat dreptul de a "reprezenta interesele angajatilor' in PARLAMENT, a ajuns DEPUTAT PSD de Giurgiu, iar in 2004 a devenit SENATOR PSD. in cei cinci ani de ocupare a unui loc in PARLAMENT, seful SINDICALISTILOR din transporturi n-a luat cuvantul pentru a apara interesele salariatilor si n-a avut nici o initiativa legislativa legata de munca. Faptul ca in perioada de guvernare PSD, 2000-2004, n-au fost greve si-1 asuma ca pe un succes personal. [CASE#171 ZIARE:Ev_Zilei Variable:DOCUMENT Paragraph:17]

Dar acest caz nu este singular, mai mult, unii liderii sindicali de frunte "armonizeaza' foarte bine pozitia lor cu sfera politica si cu afacerile.

Dumitru COSTIN si Matei BRATIANU, dansatori pe sarma puterii Blocul National Sindical, care s-a solidarizat saptamana trecuta cu grevistii din invatamant, este formatiunea sindicala cu cea mai oscilanta traiectorie politica. [CASE#171 ZIARE:Evlzilei Variable:DOCUMENT Paragraph:33]

Marius PETCU este presedintele CNSLR-FRATIA si finul lui Miron Mitrea. Confederatia a semnat un acord cu PSD in 2003. Presa centrala a relatat atunci ca intelegerea sindicalistilor cu partidul social-democrat urmarea atragerea de catre PSD a unui mare numar de electori prin intermediul propagandei sindicale, iar liderii CNSLR aveau de castigat locuri eligibile de consilieri pe listele PSD si promiteau ca nu ies in strada, in urmatorii patru ani. [CASE#171 ZIARE:Ev_Zilei Variable:DOCUMENT Paragraph:35]

Existenta baronilor sindicali, "dansatori pe sarma puterii' si manipulatori ai organizatilor sindicale, a captat interesul multor jurnalisti, astfel ca concentrarea lor asupra desfasurarii grevei profesorilor a trecut in plan secund in perioada grevei de la metroul bucurestean. Acest lucru nu face decat sa sustina ideea apetitului producatorilor media si jurnalistilor pentru subiecte noi si fierbinti, cu impact mare asupra audientei.

Politica si reforma invatamantului. Demisia ministrului Miclea

Toate incercarile de reformare a sistemului de invatamant de pana acum au fost urmarea unor decizii politice. Avem insa de a face cu un paradox deoarece constatam ca in vreme ce politicienii aflati la guvernare afirma cu tarie ca reforma este o prioritate pentru ei, sfera politicului a ramas indiferenta fata de continutul ei si au lasat-o in seama scolilor, universitatilor si profesorilor. Reforma fara bani, insa, nu se poate face si, de aceea, in noiembrie 2005 a avut loc cea mai mare greva a profesorilor din Romania de pana acum, care a fost d-clansata in buna masura din cauza nerespectarii legii de catre guvernanti care prevede alocarea treptata, pana in 2008, a 6 % din PIB pentru invatamant si, de aici, neindeplinirea promisiunilor de marire a salariilor profesorilor.

Mircea Miclea - Ministrul Educatiei si Cercetarii din acel timp -, si-a dat demisia din aceasta cauza, dar nu inainte de a trimite Parlamentului Romaniei "Raportul asupra starii sistemului national de invatamant' (2005). Dintre problemele cu care se confrunta sistemul national de invatamant, asa cum rezulta din acest raport, urmatoarele sunt cruciale:

Subfinantarea cronica: Desi media europeana a finantarii educatiei reprezinta 5,22 % din PIB, iar in cazul noilor state membre este de 5,31 % din PIB, in Romania s-a perpetuat o finantare de 4 %.

Calitatea educatiei: Rezultatele la testele internationale (PISA, TFMSS, PIRLS) arata ca sistemul de invatamant romanesc este la nivel mediu sau sub media OECD. Aceste rezultate spun mult mai mult despre functionarea intrinseca a sistemului decat spun rezultatele exceptionale ale olimpicilor, rezultate care, in cea mai mare masura, se datoreaza calitatilor personale si nu performantelor sistemului.

Descentralizarea sistemului de invatamant preuniversitar: Descentralizarea inceputa trebuie continuata ferm, printr-o strategie coerenta. Toate deciziile importante privind personalul si executia bugetara trebuie sa ajunga la nivelul scolii si apoi la cel al consiliului local. Este principala cale de rationalizare a retelei scolare (care a ajuns in mediul rural la un raport de 10 elevi / profesor) si de reducere a costurilor.

Ex-ministrul Miclea afirma ca implementarea cu succes a masurilor si a planurilor de actiune care decurg din raport implica doua conditii: sustinere politica si sustinere financiara.

Procesul analitic calitativ al textelor din articolele care au tratat demisia ministrului Mircea Miclea a produs reteaua semantica din figura 8.7 care vizualizeaza factorii ce explica atat starea invatamantului romanesc, cat si demisia ministrului Miclea. In esenta, observam un set de factori politici si un set de factori de sistem, care impreuna sunt responsabili pentru starea educatiei institutionale din Romania.

Remarcam ca politicul este prezent si actioneaza ca factor disfunctional chiar in interiorul sistemului de invatamant prin "traseistii politici', care la schimbarea puterii sar oportun dintr-o barca in alta pentru a-si mentine functiile. Ei isi schimba doar culoarea politica, dar raman cu aceleasi mentalitati si comportamente care franeaza evolutia scolii romanesti.

Pozitia ziaristilor fata de demisia profesorului Mircea Miclea

Asa cum se intampla destul de des in presa romaneasca, la fel ca si in multe alte domenii sociale, pozitiile fata de demisia lui Mircea Miclea au fost polarizate. O parte din jurnalisti au prezentat acest eveniment pornind de la premisa ca

Miclea a demisionat pentru ca reforma invatamantului a esuat. [CASE#42 ZIARE: Adevarul Variable:DOCUMENT Paragraph:l]

Pozitia opusa se apropie mai mult de articolul cu titlu: "Mircea Miclea lasa invatamantul pe mainile clanurilor si baronilor din Educatie si Cercetare'. Ministrul demisionar al invatamantului, Mircea Miclea, continua sa produca valuri si nemultumiri in lumea universitara' [CASE#259 ZIARE:Gar-dianul Variable:DOCUMENT Paragraph:!]

MIRCEA AGABRIAN

Dincolo de aceste luari de pozitii opuse ale presei scrise, analiza a surprins rolul jucat de mass-media, de amplificare a impactului social al demisiei Ministrului Educatiei si Cercetarii. Iata un pasaj semnificativ:

De la plecarea cu tam-tam mediatic din executiv a lui MICLEA au inceput si fierberile sindicale ale profesorilor. [CASE#10 ZIARE:Adevarul Variable:DOCUMENT Paragraphs:18 Sentence:l]

Logica acestui scurt mesaj poate fi urmatoarea: producerea unui EVENIMENT (demisia) reprezinta un SUBIECT de interes pentru MEDIA, care devine MESAJ POLITIZAT pentru AUDIENTA si declanseaza REACTIA opiniei publice, in mod deosebit a celor afectati nemijlocit, PROFESORII.

In plus, "tam-tam-ul mediatic' caracteristic modului in care mass-media comunica opiniei publice multe din mesajele sale, a avut o influenta semnificativa in audienta.

"Surle si tobe' insotesc o multime de evenimente din societatea romaneasca, cu deosebire cele din viata politica, asa ca putem vorbi, in egala masura, si de un tam-tam politic. Aceasta harmalaie emergenta din presa scrisa si / sau audio vizuala, amorsata permanent de agitata viata politica din spatiul mioritic, are si o audienta mare amatoare de tam-tam care, la randul ei, ridica rating-ul. Asa se inchide cercul.

Perceptii, reprezentari si atitudini fata de media

Ne-am propus sa identificam perceptiile, reprezentarile si atitudinile principalilor actori ai grevei fata de rolul jucat de media in cadrul grevei generale. Selectarea textelor potrivite, segmentarea si codarea lor, relationarea conceptelor si identificarea pattern-urilor, au produs reteaua semantica din figura 8.8. Discutam cateva din dimensiunile ei apeland la "vocile' invocate de jurnalisti in articolele publicate.

Media - sursa de informare

Profesorii au invocat destul de des ca mass-media reprezinta sursa lor principala de informare pentru a afla "mersul grevei'.

Pe durata grevei, profesorii n-au ramas o zi acasa; s-au strans toti la claca, in cancelarie, si au facut revista PRESEI, ca numai asa puteau sa afle mersul grevei. Asa le-au zis si copiilor care i-au tot bombardat cu telefoane in astea trei saptamani; daca vor sa afle cand s-o termina greva, sa se uite la TELEVIZOR, ca ei, unii, habar n-au. [CASE#243 ZIARE:Gandul Variable:DOCUMENT Paragraph:3]

Uneori, informatiile contradictorii i-au derutat pe cei din invatamant pana la punctul in care nu mai pricepeau cum stau lucrurile. Faptul ca "Pai intr-o parte se zice asa, in cealalta altfel', poate fi interpretat pe deoparte ca cei care primesc informatia nu si-au format capacitatea de a accepta puncte de vedere si perspective diferite asupra unui fenomen social, iar pe de alta parte ca datorita inclinatiilor subiective ale unor jurnalisti, aceeasi stire devine ceva cu totul diferit pentru unele ziare sau televiziuni.

Puterea si media

Actiunile guvernantilor sunt percepute uneori de profesori ca manipulare a opiniei publice.

"Din ce-am vazut la TELEVIZOR, impresia mea e ca GUVERNUL incearca sa-i manipuleze pe parinti si sa-i asmuta contra profesorilor.' [CASE#114 ZIA-RE:Cotidianul Variable:DOCUMENT Paragraph:3]

"A fost organizat un circ TELEVIZAT, o diversiune intre universitari si preuni-versitari. Vicepremierul a vrut sa arate ca universitarii au salarii mai mari si a incercat inducerea in eroare a opiniei publice'. [CASE#301 ZIARE: JurNational Variable:DOCUMENT Paragraph:l 1]

Sindicatele si media

Atitudinea unor lideri de sindicat sau a unor cadre didactice fata de media a fost uneori ostila. Acest comportament s-a manifestat in forme variate.

In conferinta de presa de ieri, sindicalistii s-au rastit la JURNALISTII de care s-au folosit pana ieri pentru a transmite mesajele catre profesori. [CASE#10 ZIARE: Adevarul Variable: DOCUMENT Paragraph: 17]

Un lider de sindicat generalizeaza fara discernamant atunci cand spune:

"Nu mai dati crezare la toate magariile care se scriu in PRESA. Nu mai puneti botul! Ei folosesc toata MEDIA sa ne dea la cap! Trebuie sa ne pastram unitatea' [CASE#111 ZIARE:Cotidianul Variable:DOCUMENT Paragraph: 15]

Un "spargator de greva' intrebat de un jurnalist de ce isi tine orele cand este greva generala a raspuns in felul urmator:

"E treaba mea de ce am venit la scoala, ar trebui sa ma platiti ca sa ma intervievati', ne-o tranteste dascalul, dupa ce, in prealabil, ne-a spurcat cu ZIAR cu tot. [CASE#298 ZIARE:Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph: 15]

Credem ca in egala masura clasa politica, miscarea sindicala, media insasi, precum si multi din oamenii obisnuiti, mai au mult de invatat cum sa isi gestioneze relatiile in mod civilizat si democratic.

Media si violenta

In contextul grevei generale violenta a fost perceputa in primul rand ca o caracteristica a dezbaterilor politice ce seamana cu un "soi de barfa la vedere' orchestrata de "analisti vehementi si violenti'. Sa apelam la original.

Este inimaginabil cum MASS-MEDIA reuseste sa intretina aceasta violenta zilnic, exploatand atat evenimente politice (pe care le-a creat in mare masura, purtand vorba de la un politician la altul, intr-un soi de barfa "la vedere') completate cu asertiuni ale unor "analisti' tot atat de vehement-violenti, cat si catastrofe "de familie' sau ale naturii. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:21]

Credem ca este una din cele mai inspirate imagini pentru unele din prea numeroasele emisiuni talk show din media romaneasca.

inclinatii subiective in relatarile jurnalistilor

Ca sa identificam la jurnalisti manifestarea subiectivitatii in selectia si difuzarea stirilor, precum si pozitionare lor fata de un actor sau un grup social, un anumit eveniment, institutie sau organizatie, am incercat sa dam raspuns la doua intrebari.

Care este gradul de interes al ziarelor fata de diferite evenimente, actori sau procese ale miscarii greviste?

Sugereaza acest interes o atitudine particulara, o inclinatie subiectiva a mesajelor transmise prin articole publicate?

Distributia categoriilor dupa clasele variabilei independente ZIARE (cele noua cotidiane din esantion), ne permite sa aflam cel putin o parte din raspunsul la intrebari. Procentele relative din tabelul 8.4 arata diferente intre modul in care ziaristii au folosit categoriilor de continut in articolele publicate despre greva. Ele sunt un indicator al interesului diferit al jurnalistilor dar si al inclinatiei lor subiective.

Tabelul 8.4 - Distributia categoriilor de continut dupa clasele variabilei ZIARE

Cum tema studiului impune analiza contextului politic in care s-a desfasurat greva profesorilor, am incercat sa identificam inclinatiile si afinitatile politice ale jurnalistilor si, de aceea, am dezvoltat aceasta parte a cercetarii pornind de la categoria POLITICA. in acest scop am folosit tehnica clasificarii automate a textelor (Sebastiani, 2005), care se bazeaza pe criteriul importantei pe care o are fiecare categorie de continut pentru intelegerea fenomenului social studiat. Procedura clasifica cotidianele dupa numarul cazurilor (articole) in care se produc categoriile de continut analizate. Rezultatul clasificarii il gasim in coloana Predictie a tabelului 8.4, care indica ziarul cu probabilitatea cea mai ridicata in care se produce cel mai frecvent o anumita categorie de continut.

Tabelul 8.4 - Clasificarea categoriilor dupa procentul cazurilor

Tehnica folosita ofera si grafice sugestive, asa cum este cel din figura 8.9. Acest grafic ne arata ca ziarul ZIUA se plaseaza in frunte dupa frecventa medie de aparitie a categoriei POLITICA in articolele publicate. O distributie mai mare inregistreaza si Evenimentul Zilei si Gardianul. Dupa ele urmeaza o scadere vizibila a procentajului pentru celelalte ziare.

Am incercat sa aflam daca interesul ziarelor pentru politica are o directie preferata, adica daca unui actor sau partid politic i se acorda in continutul articolelor o, atentie particulara. De pilda, daca ne intereseaza atitudinea fata de PSD, ierarhia graficului plaseaza in frunte Evenimentul Zilei, urmat la o distanta semnificativa de celelalte ziare din esantionul cercetarii.

Se pare ca acest cotidian prelungeste campania impotriva PSD-ului inceputa de cand acest partid era la guvernare si, de aceea, rata categoriei PSD la 1000 cuvinte este de departe cea mai ridicata in articolele publicate de acest jurnal. Graficul mai pune in evidenta un lucru interesant: ziarul Curentul, in cele 28 articole publicate despre greva profesorilor, nu face nici o referire la PSD si, evident, ocupa ultimul loc in grafic. Fata de aceasta situatie se naste o intrebare retorica: Chiar acest partid aflat la guvernare timp de patru ani inaintea declansarii grevei generale a profesorilor din noiembrie 2005 nu are nici o "contributie' la starea actuala a invatamantului romanesc?

Sa ne amintim ca graficul analizei de corespondenta din figura 8.4 a indicat clar atitudinea negativa a ziarului Ziua fata de presedintele tarii. Interpretarea in context a acestei situatii ne trimite cu gandul la relatiile putin amicale, de notorietate de altfel, dintre presedintele Basescu si directorul acestui cotidian.

Consideram ca analiza a validat atat ipoteza deciziilor selective privind stirile ce se transmit opiniei publice cat si pe cea a inclinatilor subiective ale jurnalistilor in abordarea temelor din articolele pe care le-au publicat despre greva generala a profesorilor din Romania.