CARACTERISTICILE COMUNICARII DE MASA.

CARACTERISTICILE COMUNICARII DE MASA

Comunicatorii. Canalul. Publicul. Continutul

Particularitatile comunicarii de masa sunt prezentate de Mihai Coman prin evidentierea caracteristicilor elementelor comunicarii (emitator, canal, receptor si continut).

1. Comunicatorii

l      in comunicarea de masa mesajele sunt produse de echipe de oameni specializati atat in cautarea si procesarea informatiei cat si in concepeterea si fabricarea divertismentului.

l      - specialistii lucreaza in stricturi organizationale complexe, bazate pe o diviziune accentuata a muncii, pe ierarhii clare, pe norme si proceduri de lucru standardizate.

l      - productia se desfasoara pe principiul "bandei rulante", vizeaza rentabilitatea si eficienta, ce asigura obtinerea profitului si este marcata de competitia cu institutiile similare.

l      - productia de mesaje mass-media este deosebit de costisitoare, de pilda, pentru realizarea unui ziar ca Los Angeles Times se consuma 450.000 t de hartie.

l      - numarul si varietatea specialistilor ce contribuie la finalizarea unui produs mass-media sunt semnificative, de exemplu pentru realizarea unei pagini de ziar lucreaza mai multi reporteri, fotoreporteri si editori, un grafician, un secretar de redactie, un comentator sau un editorialist, numerosi tehnicieni (daclilografi, tipografi, corectori), apoi reprezentantii departamentului de management (ce asigura aprovizionarea cu materie prima si organizarea muncii) si de marketing (ce se opcupa de promovarea ziarului).

Canalul

l      - mesajele create de industriile mass-media sunt distribuite cu ajutorul unui ansamblu de tehnologii controlate de numeroase institutii specializate.

l      - dupa F.Balle (apud. M. Coman, op.cit., p.24), exista trei mari tipuri de "media":

l      a.) media autonome - in aceste cazuri suportul de transmitere poarta in el mesajul, fie direct ca in carti, ziare sau afise, fie prin existenta unui "decodor" (cum e radioul, televizorul, lectorul de discuri, casete sau CD-uri)

l      b.) media de difuzare - suportul are doar functia de a transmite mesaje releele, cablul, satelitul

l      c.) media de comunicare - ce permit instaurarea dialogului la distanta (telefonul, poste traditionala sau electronica)

l      - modul in care publicul percepe mesajele transmise este determinat de caracteristicile diferitelor mijloace: suportul tiparit (cartea, ziarul, revista) permite un contact prelungit cu informatiile date, ce poate fi intrerupt sau prelungit, in functie de dorinta receptorului. Acesta, la randul sau, este activ, poate selecta si ordona mesajele dupa cum vrea.

l      - suportul electronic, cum e audiovizualul, ofera mesaje ce apar si dispar cu repeziciune si nu pot fi stocate pe suportul lor initial, iar receptorul nu poate ordona mesajele, nici nu poate incetini sau grabi desfasurarea lor, dupa cum nu poate reveni asupra unui material deja transmis.

3. Publicul

l      - in comunicarea de masa, adienta este constituita dintr-o multitudine de oameni, risipiti in plan geografic, eterogeni d.p.d.v. socio-cultural, aflati in imposibilitatea de a comunica intre ei sau cu persoanele ce au produs mesajele respective

l      - publicul consuma un produs mass-media in urma unei decizii liber asumate

l      - ca urmare comunicatorii din mass-media sunt in permanenta preocupati de trezirea si mentinerea interesului acestor grupuri eterogene de oameni.

l      - in consecinta mesajele transmise sunt accesibile, atragatoare, mereu inedite

l      - exista doua forme de non-comunicare ce afecteaza comportamentul receptorilor:

l      a.) receptorii nu pot comunica direct cu emitatorii, desi exista forme de interactiune, acestea sunt extrem de selective si fara mare putere de influentare

l      b.) receptorii mesajelor mass-media nu sunt legati intre ei printr-un sistem de comunicare complex

4. Continutul

l      - cea mai importanta caracteristica este ca aceste produse sunt distribuite ca bunuri de consum: "un produs mass-media este o marfa sau un serviciu vandut unor consumatori potentiali, in concurenta cu alte produse mass-media" (McQuail, apud M. Coman, op. cit., p. 27)

l      - oferta mass-media cuprinde urmatoarele categorii de bunuri culturale:

l      a.) infomatii

l      b.) idei si opinii

l      c.) divertisment (filme, seriale, jocuri, sport, muzica, umor talk-show-uri etc.)

l      d.) mesaje cu continut educational

Concluzii

destinate unui "om mediu" continurile se caracterizeaza prin: simplitate, claritate, afectivitate, ceea ce ofera maselor la aceste produse un acces direct, simplu si rapid la intelegerea mesajelor purtate de ele.

EFECTE ALE COMUNICARII DE MASA

Introducere

Analiza modului in care presa influenteaza societatea a constituit una din preocuparile majore ale cercetatorile din domeniu,

mass-media face parte din viata cotidiana, pe tot parcursul vietii unui individ

Mass-media are o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie

Presa ofera un bagaj comun de idei si imagini care depaseste barierele sociale si geografice

Efectele mass-media

Dupa Denis McQuail mass-mdia poate actiona asupra:

Indivizilor

Grupurilor

Institutiilor

Intregii societati

Mass-media poate afecta personalitatea umana in:

Dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume)

Dimensiunea afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente)

Dimensiunea comportamentala (schimbari ale modului de actiune ale indivizilor si fenomene de mobilizare sociala)

Influenta mass-media

influenta mass-media poate sa conduca, la nivelul receptorilor individuali, la realizarea:

acordului,

identificarii sau

internalizarii valorilor ori a sensurilor transmise prin presa

Acordul

Defineste acceptarea constienta a influentei unui mesaj

Adeziunea este:

critica,

nu dureaza, poate fi supusa reevaluarilor,

este conjuncturala si

nu atinge structurile profunde ale personalitatii indivizilor in cauza

Identificarea

Presupune asumarea valorilor promovate de sau prin sursa din mass-media si duce la imitarea comportamentului promovat de acesta

Procesele de identificare sunt evidente in sfera consumului de divertisment, de pilda, tinerii se imbraca asemeni vedetei preferate

Se incearca fidelizarea audientei, din ratiuni economice sau politice

Internalizarea

Implica asimilarea valorilor, semnificatiilor si modelelor de comportament difuzate de mass-media si topirea lor in valorile care constituie conceptia despre lume si in modul de comportament al indivizilor

Prin acest fenomen se atinge maximul de eficacitate in actiunea de influentare, punctul terminus al acesteia

Exemple: consumul unui anumit produs in urma unei campanii publicitare, schimbarea orientarii politice in urma unei campanii de persuasiune politica etc.

Forme de exercitare a influentei    prin mass-media

Studiile consacrate efectelor sunt deosebit de numeroase

Exista diferite teorii in acest sens:

teoriile efectelor puternice,

teoriile efectelor limitate,

teoriile efectelor slabe

Teoriile efectelor puternice

Dintre teoriile majore se evidentiaza:

Modelul "stimul-raspuns": relati dintre mesajele presei si public este una de tip stimul-raspuns (numita si one step flow, teoria glontului magic)

Modelul "hegemonic": clasele dominante isi exprima puterea nu atat prin masuri represive, cat prin mijloace persuasive de tip cultural-simbolic

Modelul dependentei: indivizii depind in mod diferit de mesajele presei in functie de variabilele socio-culturale prin care sunt definiti si de gradul in care au nevoie de informatiile furnizate de mass-media

Modelul "spiralei tacerii": presa are o putere deosebita de a influenta opiniile indivizilor. Puterea mass-media de a impune o anumita opinie poate conduce la crearea unei minoritati tacute (daca grupurile care nu se regasesc in discursul mediatic reprezinta categorii izolate) sau crearea unei majoritati tacute (daca ideile unei minoritati sunt sustinute de presa, iar majoritatea, marginalizata, se retrage alunecand pe pantele "spiralei tacerii")

Teoria efectelor limitate

Din aceasta perspectiva influenta mass-media nu mai apare ca una puternica si totala, ci ca una determinata de o multime de factori conjuncturali

Modelul "fluxului in doi pasi": mesajul presei este filtrat de un factor intermediar (liderul de opinie)

Modelul cultivarii: privitorii care petrec multe ore pe zi in fata televizorului au o conceptie despre lume dependenta, "cultivata" de conceptia distribuita de televiziune

Modelul "agendei" (agenda setting): mass-media functioneaza in calitate de "creatoare de agenda", de fauritoare de "ordine de zi", adica de prioritati si clasificari pentru indivizi consumatori de mass-media

Teoriile efectelor slabe

Sunt studii ce evidentiaza autonomia relativa a publicului, au o atitudine antitetica fata de sfera teoriilor precedente

Modelul "utilizari si gratificatii": consumul mediatic este un act de utilizare, in functie de asteptari, nevoi si foloase presupuse. Nevoile satisfacute de mas-media pot fi de natura cognitiva (dobandirea de informatii), afectiva (dobandirea de experiente emotionale), socio-integrativa (intarirea relatiei cu prietenii,vecinii, colegii de munca etc.), personal -integrativa (intarirea increderii in sine), scadere a tensiunii (escapismul)

Analiza receptarii: de pilda, analiza receptarii diferentiate

MODELUL AUTORITARIST

1. Consideratii preliminare

acest model este considerat prima concretizare filozofica si institutionala a relatiei dintre stat si presa, prima incercare de a defini misiunea sociala a presei (M. Coman, p. 130)

Prefigurarea modelului autoritarist

La inceputul sec. al XVII-lea a fost configurat unul dintre principiile de baza ale modelului autoritarist: controlul exercitat de institutiile statului asupra functionarii organelor de presa si a continuturilor vehiculate de acestea

Este perioada in care imprimatele ocazionale (feuilles volantes, gazzette, Zeitungen) incep sa capete o oareceare periodicitate

Monarhiile vremii percep aceste instrumente de informare ca pe o amenintare directa

3. "Dilema" sistemelor autoritariste

Cum poate fi controlat individul, fara a se atenta la valorile individualismului?

Cum poate fi controlata intreprinderea de presa, fara a se atenta la principiile economiei de piata?

Sistemele autoritariste au incercat sa rezolve aceste dileme utilizand doua mijloace: privilegiile si restrictiile

4. Formele privilegiilor si a restrictiilor

Legislatia

Controlul statului asupra productiei

Codurile restrictivbe de conduita

Folosirea taxelor si a altor forme de penalizare economica

Controlarea importului de presa straina

Dreptul guvernului de a numi conducerile institutiilor de presa

Suspendarea publicatilor

5. Concluzii

Modelul autoritarist a fost "depasit" in cele doua directii:

modelul comunist a perfectionat tehnicile de exercitare a controlului

Modelul liberal a dezvoltat formele de emancipare de sub controlul autoritatii

Modelul serviciului public

n      "Introducerea autoritatilor statale in sistemul comunicarii de masa, intr-un triunghi ce leaga publicul, presa si institutiile Puterii, se face in numele unui concept esential: acela al responsabilitatii sociale"

(Mihai Coman, Introducere in sistemul mass-media)

Rolul presei

n      Are anumite obligatii fata de individul-cetatean

n      Reprezinta un "serviciu public", analog altor servicii pe care statul le ofera sau le protejeaza, pentru binele membrilor sai

Factorii care au impulsionat punerea in practica a modelului serviciului public

n      A.) revolutia tehnologica - aparitia de noi sisteme de transmitere a mesajelor a condus la nasterea unor institutii media (radioul si televiziunea) si la necesitatea stabilirii unor criterii unitare si coerente de functionare a acestora

n      B.) dezvoltarea constiintei si exigentei profesionale - pe fondul cresterii rolului si puterii presei, jurnalistii au devenit din ce in ce mai constienti de raspunderea civica si morala care apasa pe umerii celor ce produc si distribuie mesaje prin presa

n      C.) amplificarea dezbaterilor teoretice privind rolul presei - M. Coman considera ca numerosi cercetatori si filozofi, martori ai cresterii puterii mass-media, ai disparitiei unor forme de comunicare traditionale si a inlocuirii acestora cu tehnicile variate ale comunicarii de masa, au analizat aceste fenomene, formuland si concluzii critice au privire la functionarea presei

Caracteristici

n      Modelul serviciului public porneste de la premisele teoretice ale modelului liberal

n      Considera ca:

n      sistemul liberal a abdicat de la principiile sale fundamentale

n      modelul liberal a dus la o exacerbare a legilor pietei si a goanei dupa profit

n      institutiile mass-media au abandonat adeseori misiunea de a informa in chip neutru si echilibrat si au optat pentru divertismentul facil

n      accesul la comunicare este limitat pentru ca un grup limitat de proprietari controleaza majoritatea canalelor de comunicare

n      Autonomia financiara, independenta fata de autoritatile statale si indeplinirea idealurilor generoase ale constituirii unei "piete libere a ideilor" se poate asigura printr-o participare neinteresata a distribuitorilor de fonduri

n      In Europa statul sprijina financiar si logistic posturile de interes public fara a interveni direct in politica acestora

n      Prerogativele de reglementare si control sunt transmise de catre factorii politici si administrativi unor instante de tip tehnocratic, constituite din specialisti sau personalitati independente (Consiliul Superior al Audiovizualului-Franta, Comisia Televiziunilor Independente-Anglia)

Posturi de interes public vs.
posturi comerciale

n      Modelul serviciului public ar trebui sa conduca la separarea clara a posturilor de interes public de cele comerciale prin mai multi factori:

n      Pozitia juridico-administrativa (statal vs. privat)

n      Modul de finantare (subventii vs. castiguri din activitatea proprie)

n      Continut (generalist, bazat pe informare, educare si divertisment elevat vs. specializat, cu accent de divertisment de consum)

n      Profilul audientelor (public national vs. public-tinta limitat)

In realitate, aceste distinctii de principiu nu sunt intotdeauna si nici integral realizate

Concluzii

n      Politica de descentralizare promovata de guvernele europene a favorizat reducerea sprijinului statului si orientarea televiziunilor de serviciu public catre un regim apropiat de cel al televiziunilor comerciale

n      Evolutiile recente din peisajul european al audiovizualului se caracterizeaza fie prin trecerea unor posturi de anvergura nationala din mainile statului in cele ale unor grupuri particulare (Franta), fie prin dezvoltarea puterii si prestigiului unor canale comerciale, care ajung sa concureze postul national (Italia, Germania, Anglia)

n      Intr-o lume moderna si complexa, presa se poate dezvolta indeplinind simultan mai multe roluri, fiind vorba de concretizarea de elemente variate din mai multe "teorii".

In tara noastra

n      Analizand situatia din Romania postcomunista M. Coman sesizeaza urmatoarele aspecte:

n      Audiovizualul national, publicatiile culturale subventionate de diverse ministere isi revendica apartenenta la modelul serviciului public

n      Produsele presei scrise si posturile audiovizuale comerciale se ancoreaza in modelul liberal

n      Putine ziare controlate de unele partide si unele publicatii locale (de pilda, ale institutiilor administrative) au componente care amintesc de caracteristicile modelului autoritarist

n      Nici o institutie mass-media serioasa nu se revendica de la modelul comunist

ROLUL PRESEI IN SOCIETATE

LIBERTATE SAU CONTROL?

1. PREMISE

u    Dupa descoperirea tiparului, explozia de produse media duce la o intrebare simpla, dar cu multiple implicatii politice si sociale:

u    Cine are dreptul sa editeze si sa difuzeze carti, ziare si reviste?

u    "Trebuie oare statul sa stapaneasca aceste mijloace de contractare a individului-cetatean; pot fi ele instrumente semi-independente, supuse doar unui control din partea statului, sau pot fi accesibile oricarei persoane care, prin activitatea trecuta sau prin aspiratiile prezente, dovedeste ca nu se va amesteca sau mnu se va opune intereselor puterii?" (F. Siebert et alii, apud M. Coman, Introducere in sistemul mass-media, 2007, p. 127)

Tipologia structurilor institutionale

u    Cea mai cunoscuta tipologie este cea propusa de trei profesori americani, Fred Siebert, Theodore Petersen, Wilbur Schramm (Four Theories of the Press,1956): modelul autoritarist, modelul liberal, modelul comunist si modelul serviciului public

u    In 1969 Schramm propune o reevaluare critica a textului initial, unele consideratii fiind tributare ideologiei "razboiului rece"

u    W. Hachten propune cinci modele: autoritarist, occidental, comunist, revolutionar si dezvoltationist

u    H.J. Altschull reduce schema la trei modele: liberal/capitalist, socialist si dezvoltationist

u    R.E. Hiebert, D.F. Ungarait si T.W. Bohn redus aceasta dezbatere la doua mari paradigme folozofice: liberala si autoriarista

u    D. McQuail (1987) identifica sase teorii: autoritarista, liberala, a responsabilitatii sociale, sovietica, dezvoltationista si democratic-participativa

u    Teoria autoritarista:

u    justifica cenzura si pedepsirea celor care publica materiale considerate daunatoare interesului Puterii prin ideea obligatiei presei de a proteja valori supreme (religia, ideologia unui partid, simboluri nationale etc.)

u    este specifica regimurilor dictatoriale sau militarizate

u    dar poate fi aplicata, in situatii de extrema urgenta, si in statele democractice

u    Teoria liberala:

u    Porneste de la ideea ca presa trebuie sa fie "o piata libera a ideilor"

u    Solicita aplicarea drepturilor fundamentale de exprimare libera a opiniilor   

u    Teoria sovietica:

u    Atribuie presei rolul de militant, de activist politic, de mobilizare a maselor pentru a pune in practica obiectivele stabilite de partidul comunist

u    Solicita subordonarea totala a presei fata de partid si transformare ei in instrument de propaganda

u    Teoria responsabilitatii sociale:

u    Presa este o forma a serviciului public

u    Mass-media are obligatia de a raspunde asteptarilor si cerintelor publicului

u    Modelul dezvoltationist:

u    Precizeaza rolurile specifice presei in societatile in curs de dezvoltare

u    Teoria democratic-participativa:

u    Sustine importanta interactiunii dintre mass-media si publicul sau

COMUNICAREA DE MASA.

Definitie. Particularitati.

Definitie

In abordarea termenului exista numeroase tipuri de definire si perspective de clasificare.

Termenul de masa desemneaza "un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre ei, nu se afla in relatii de proximitate spatiala, nu comunica, nu au valori si scopuri comune si pe care nu-i leaga decat un singur lucru - consumul aceluiasi produs cultural, distribuit pe scara larga prin tehnologii moderne." (M. Coman, Introducere in sistemul mass-media, ed. cit., p. 15)

Pe baza acestei notiuni s-au dezvoltat conceptele de societate de masa, cultura de masa si comunicare de masa.

Particularitati

in principiu este vorba de o comunicare ce "este orientata catre audiente largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de catre comunicator", mesajele sunt transmise in mod public si continuturile sunt transmise pe suporturi tiparite, sonore si audiovizuale.

aceasta notiune este considerata sinonima cu mass-media, sintagma provenind din cuvantul englez mass ce se refera la masa de consumatori ai acestor forme culturale si termenul latin media, cu forma de plural si care se refera la suporturile pe care sunt fixate mesajele respective.

Functiile socio-culturale

ale mijloacelor de comunicare in masa

Observatii preliminare

n      Cercetarile arata ca diferitele lucrari sau eseuri consacrate mijloacelor de comunicare in masa au condus la identificarea unor serii de functii ale acestora

n      Unii cercetatori fac distinctia intre functii - consecinte favorabile mentinerii sistemului si disfunctii - consecinte defavorabile

n      Dintre diverse teorii si moduri de abordare, McQuail face distinctia intre functii pentru societate: de informare, de corelare (socializare), de asigurare a continuitatii, de divertisment, de mobilizare si functii pentru indivizi, luati in parte: de informare, de stabilire a identitatii personale, de integrare in societate, de divertisment (apud. M. Coman, op. cit., p. 110)

Functia de informare

n      Pe baza informatiilor pe care le primesc prin mass-media, oamenii evalueaza importanta evenimentelor ce ar putea sa-i afecteze direct, anticipeaza unele tendinte ale vietii economice, sociale sau politice si iat anumite decizii

n      Categoriile de informatii primite prin mass-media sunt, dupa opinia specialistilor, urmatoarele:

n      A.) informatiile generale:

Complexitatea fenomenelor din societatea moderna solicita un bagaj de cunostinte din ce in ce mai bogat si mai subtil ce nu poate fi obtinut doar prin trairi proprii sau prin contact direct

Prin urmare, un numar din ce in ce mai mare de oameni depind de mass-media pentru a stapani, intelege si judeca lumea inconjuratoare

Satietatea informationala duce insa la o consecinta neprevazuta a activitatii de informare a presei, si anume tendinta suprainformarii de a crea pasivitate, denumita de doi sociologi (Lazarsfeld si Merton) disfunctia de narcotizare

n      B.) Informatii instrumentale

n      Se refera la informatiile referitoare la programele cinematografelor si teatrelor, la transport, starea vremii, la noutatile din magazine, cotatiile bursiere etc.

n      Gratie acestor stiri, numite "instrumentale", in cercetarile de limba engleza, sau "de serviciu", in cele de limba franceza, oamenii se orienteaza in "jungla" marilor orase, dobandind instrumentele informationale pe baza carora isi organizeaza viata de zi cu zi.

n      C.) informatia de prevenire

n      Dintre acestea deosebit de familiare si de utile publicului larg sunt datele referitoare la starea vremii, dar si prognozele economico-financiare, informatiile privind prevenirea unor boli, a unor incendii sau accidente, precum si mesajele prin care oficialitatile anunta schimbari sau perturbari in functionarea sistemelor sociale

n      In raport cu functia de informare ca disfunctii pot aparea panica sau nepasarea

Functia de interpretare

n      Odata cu faptele, mass-media ofera si o interpretare a acestora

n      Pana si simplul gest de a selecta sau ignora o informatie, din noianul de date ce asalteaza zilnic o redactie, implica o judecata de valoare si un proces de interpretare a realului in functie de un ansamblu de norme, simboluri, reprezentari, principii etc.

n      La inceputurile ei presa a fost dominata de exprimarea opiniilor

n      Presa moderna s-a construit pe baza unei conventii, considerata de multi cercetatori si jurnalisti o regula de aur a jurnalisticii: separarea prezentarii evenimentelor de opiniile personale ale celor care le relateaza

n      Respectarea cu strictete a acestei reguli caracterizeaza indeosebi jurnalismul american si englez.

n      Genuri jurnalistice de opinie: editorialul, comentariul, cronica, pamfletul, caricatura etc.

Functia de legatura

n      M. Coman considera ca prin consumul de produse mass-media "milioane de oameni se gasesc legati de nenumarate fire nevazute: fiind expusi constant acelorasi mesaje, ei ajung sa impartaseasca aceleasi valori si reprezentari culturale, sa posede cunostinte asemanatoare, sa gandeasca prin informatii, idei, povesti si simboluri analoage". (op.cit., p. 119)

n      Din acest punct de vedere, multi sociologi sustin ca presa exercita o actiune de coagulare a societatii.

Functia de culturalizare (educare)

n      Cercetarile arata ca mas-media se afla intr-o pozitie ambivalenta tocmai pentru ca are puterea de a oferi numeroase modele de comportament: pe de o parte, este solicitata sa exercite o actiune educativa neutra (in sensul formarii unor oameni informati, cultivati, constienti de pozitia si raspunderile lor sociale), iar pe de alta parte, este curtata de grupuri de interese politice sau economice pentru resursele sale persuasive, pentru puterea de a influenta comportamentul indivizilor

n      Se considera ca transmiterea valorilor prin intermediul mass-media contribuie la realizarea stabilitatii sociale si la mentinerea in timp a structurilor culturale. (Ibid., p. 122)

Functia de divertisment

n      In societatea moderna, pe masura ce timpul alocat muncii a scazut si timpul ramas la dispozitia individului pentru orice fel de activitate a crescut, categorii tot mai largi ale populatiei au inceput sa foloseasca mass-media ca principal furnizor de bunuri destinate ocuparii timpului liber.

n      Consumul de divertisment nu raspunde numai dorintei de relaxare, ci satisface si nevoia omului de ascapa de sub presiunea cotidianului

n      Ratiunile comerciale au determinat privilegierea produselor orientate spre distractie, an defavoarea celor ce vizeaza informatia, educarea sua socializarea

Concluzii

n      Acest asa numit "proces de spectacularizare", desi este sever criticat de elita intelectuala, raspunde unei nevoi sociale de relaxare si are avantajul de a mari accesibilitatea mesajelor respective

MODELUL LIBERAL

1. Premise

Conform teoriei liberale (M. Coman, Introducere in sistemul mass-media):

Drepturile individului sunt sacre

Fericirea si binele reprezinta valori supreme si scopuri ultime

Omul este considerat detinatorul unor "drepturi naturale", fundamentale si inalienabile

El poate ceda o parte din prerogativele sale unor institutii (cum sunt: statul, partidele, liderii politici) asupra carora isi exercita puterea si controlul prin mecanismele democratiei (alegeri, referendum, dezbateri publice, grupuri de presiune, asociatii civice)

Adevarul:

Se obtine prin confruntarea libera a ideilor si opiniilor

Competitia acestora fixeaza "valoarea" unei idei

Crearea unei "piete libere a ideilor" este legata de un instrument capabil sa faciliteze circulatia acestor idei, sa contribuie la accesul liber al oricarei persoane la cuvantul public

Aceasta instanta este presa

Presa

Trebuie sa fie:

libera de orice presiune a partilor interesate (reprezentantii politicului si a iputerii administrative)

O intreprindere economica stabila, puternica, plasata, prin chiar eficienta ei economica, in afara campului de putere si influenta a politicului

Libertatea de expresie = libertatea de a publica

Sa nu contribuie numai la circulatia ideilor si a informatiilor, ci si la controlarea instantelor Puterii

Actioneaza in interesul cetateanului, ca un "caine de paza"

Statutul de "a patra putere in stat" implica mai multe responsabilitati decat drepturi

Puterea presei este data nu atat de libertatea de expresie cat de responsabilitatea expreiei jurnalistice

3. Concluzii

Presa informeaza, deci are si o actiune educativa

In modelul liberal, legile pietei (concurenta si profit) devin factorii reglatori ai sisitemului mass-media

Presa ajunge sa fie un produs vandut de doua ori, o data cititorilor si , a doua oara, firmelor care doresc sa faca publicitate

Logica cererii si a ofertei duce la orientarea continutului presei spre ceea ce face placere publicului, spre divertisment, atat in ipostaza sa informativa (stiri senzationale, fapte iesite din comun, scandaluri, evenimente dramatice) cat si fictionala (sport. Jocuri, show-uri, filme, muzica etc.)

Aceasta evolutie risca sa anuleze chiar premisele teoretice ale acestui model. Goana dupa profit face sa dispara aat grija pentru "piata libera a ideilor", cat si raspunderea fata de informarea individului-cetatean

Presa trebuie sa apeleze la institutii capabile sa-i asigure existenta in conformitate cu idealurile originare:

Orice stat democratic are obligatia de a sprijini sistemele mass-media orientate spre informare si educare (prevedri constitutionale, mecanisme legislative si economice)

Dialog intre institutii preocupate de functionarea corecta a presei (asociatii profesionale si sindicate, organisme de observare precum Commission on Freedom of the Press, Reporters sans Frontieres, asociatii ale publicului, alte institutii)

MODELULULL COMUNIST

1. Premise

u    Presa, vazuta a arma a Puterii, avea misiuni si sarcini precise (M. Coman, p.132):

Educarea maselor

Mobilizarea lor pentru indeplinirea unor obiective politice si economice (combaterea dusmanilor, preamarirea realizarilor regimului etc.)

Controlul presei

u    Modelul comunist al presei se bazeaza pe obtinerea controlului total asupra sistemului mass-media:

Stapanirea tuturor resurselor implicate in productia de publicatii si programe audiovizuale (exercitarea monopolului asupra bazei materiale si financiare a presei)

Controlarea mesajelor mass-media inainte de difuzarea lor

u    Regimul comunist se caracterizeaza prin:

distributia centralizata a resurselor

"un grup redus de oameni (aparatul de partid si administrativ) monopolizeaza controlul asupra diferitelor categorii de resurse si fixeaza criteriile de distribuire" (M.Coman, p. 133)

u    Controlul presupune:

Limitarea productiei de ziare si reviste prin fixarea cotelor de hartie

Fixarea numarului de frecvente si ore de program

Ancorarea institutiilor in sfera audiovozualului in cadre temporale usor de controlat

Alocarea unor resurse financiare relativ reduse

Stapanirea mijloacelor de productie (fabrici de hartie si de substante chimice, surse de energie, tipografii, studiouri) si a celor de transport si telecomunicatii

Selectia "cadrelor" (accesul in lumea presei este controlat de aparatul de partid)

Structura organizationala

u    este alcatuita pe aceeasi schema piramidala

u    asigura verificarea repetata a materialelor si

u    eliminarea elementelor considerate indezirabile

3. Informatia in sistemul comunist

u    Sistemele comuniste se caracterizeaza prin controlul celei mai importante resurse a mass-media - informatia

u    Informatia oficiala

rezulta din monopolizarea informatiei si crearea unui amestec de adevaruri partiale si minciuni credibile

Prezinta o falsa realitate a reusitelor, a progresului, a bunastarii

u    Accesul la informatie este posibil numai prin intermediul instantelor stabilite si controlate de putere (comitete de propaganda, agentii de presa de stat, sedinte, congrese si conferinte minutios regizate)c acre ofereau date filtrate cu valoare propagandistica

u    Prin urmare: evenimentele dispar si sunt inlocuite cu formule doctrinare, intamplarile negative sunt total eliminate, neprevazutul este evacuat

u    Controlarea informatiei conduce la generalizarea caracterului planificat al activitatii mass-media

Cenzura

u    Astfel este afectata esenta actului jurnalistic, jurnalistii nu mai investigheaza, nici nu cauta informatii neasteptate

u    Controlul continuturilor este realizat prin instituirea unor mecanisme diversificate de cenzura

u    Cenzura se exercita si prin standardizarea temelor jurnalistice, un inventar de teme permise si de teme indezirabile

u    Sunt ocolite temele faptului divers, ale controverselor, ale divertismentului etc.

u    Discursul jurnalistic este ancorat in formule stereotipe, capata caracteristicile limbii de lemn

u    Jurnalistii din sistemul comunist sunt marcati de aceste restrictii si dobandesc deprinderi de autocenzura

Concluzii

u    Modelul comunist de presa, construit pe ideea exercitarii unui control integral asupra sistemului mass-media, nu a condus niciodata si nicaieri la stapanirea totala a fluxului de mesaje pus in circulatie de catre presa (M.Coman, p. 137)

u    Modelul comunist trebuie inteles din perspectiva proceselor complexe de negocieri care legau mai multetipuri de centre de interes: a.) aparatul puterii, b.) institutiile de presa, c.) jurnalistii, d.) publicul

COMUNICARE, SOCIETATE SI CULTURA DE MASA.

Premise. Societatea de masa. Cultura de masa.

1.1. Premise

Comunicarea umana se poate construi pe baza a doua mari tipuri de relatii:

directe, daca este vorba de comunicarea interpersonala, o comunicare intre doua sau mai multe persoane ce se influenteaza reciproc,

indirecte, daca este vorba de o comunicare mediata de un suport tehnologic (scrisoare, telefon, calculator) sau de un bun produs de un ansamblu de institutii, specialisti si dotari tehnologice. In aceasta categorie intra cartile, filmele, ziarele, radioul, televiziunea si internetul.

Comunicarea mediata include, la randul ei:

comunicarea mediata tehnologic, ce leaga grupuri umane mai putin numeroase: de pilda, teleconferintele, videoconferintele, discursurile, spectacolele, concertele amplificate prin instalatii specifice, etc.

comunicarea de masa, care leaga conglomerate sociale enorme, prin instalatii specifice: sistemul editorial, redactiile din presa scrisa, radioul, televiziunea, studiourile de productie cinematofgrafica sau discografica

Comunicarea de masa

Termenul de masa desemneaza "un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre ei, nu se afla in relatii de proximitate spatiala, nu comunica, nu au valori si scopuri comune si pe care nu-i leaga decat un singur lucru - consumul aceluiasi produs cultural, distribuit pe scara larga prin tehnologii moderne." (M. Coman, Introducere in sistemul mass-media, ed. cit., p. 15)

Pe baza acestei notiuni s-au dezvoltat conceptele de societate de masa, cultura de masa si comunicare de masa.

1. Societatea de masa

Acest termen apare la sfarsitul secolului al XIX-lea si este caracterizat prin:

dispersia spatiala a membrilor sai

absenta unor forme coerente de organizare

absenta traditiilor, valorilor si traditiilor comune

slabirea autoritatii institutiilor si individualismul agresiv

consumul unor bunuri culturale eteroclite, produse in afara grupului, de institutii specializate, cu scopul de a fi comercializate

amplificarea izolarii si alienarii indivizilor

Trasatura de baza este reprezentata de eterogenitate, fiindca in termeni mai radicali, in societatea de masa "populatia este o masa nediferentiata, rupta de radacinile ei comunitare, de traditie si de moralitatea arhaica, incapabila sa aiba gusturi culturale elevate sau clarviziune politica; in consecinta ea este supusa influentelor afective si starilor de moment si este usor de manipulat    de politicieni fara scrupule" (C.A. Rootes, apud. M. Coman, op.cit, p.16)

1.3. Cultura de masa

este cultura ce caracterizeaza societatea de masa, fiind definita tot in mod negativ si globalizator fiind caracterizata prin:

a.) generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturale

b.) standardizare produselor

c.) cresterea distantei sociale intre creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv

d.) inlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economice

e.) simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale in favoarea atributelor afective etc.

In spatiul cultural modern intalnim diverse subculturi, ansambluri mai mult sau mai putin coerente "de reprezentari, care isi trag radacinile din sfera culturala generala in care sunt integrate".

exista mai multe tipuri de subculturi in functie de diversele categorii sociale, de diferentele geografice etc.

din aceasta perspectiva exista: (sub)cultura de elita, (sub)cultura folclorica, (sub)cultura populara, (sub)cultura de masa si alte tipuri de subculturi cum sunt cele religioase, etnice, profesionale, alternative etc

TIPOLOGIA INSTITUTIILOR DE PRESA

PRESA SCRISA

1. Premise

l      Clasificarea are in vedere atat forma cat si continutul presei scrise.

Aspecte legate de forma

a. In functie de periodicitate exista publicatii cotidiene, saptamanale, lunare, trimestriale si anuale. De altfel, cu cat publicul este mai specializat si mai limitat numeric, cu atat mai rare sunt publicatiile.

In ceea ce priveste cotidianele exista doua tipuri de publicatii: cele cu 6 aparitii pe saptamana si cele care au editii de duminica. In tarile anglofone, unde acest tip de aparitie este generalizat, numarul de duminica este considerat o editie speciala, cu numeroase suplimente (sport, cultura, finante, divertisment, sfaturi practice, anunturi si foarte multe reclame), pregatite cu foarte mult timp inainte.

b. Referitor la tiraj, numarul de exemplare nu poate fi judecat decat in maniera relativa, in functie de dimensiunile populatiei unei tari, de suprafata acesteia, de gradul de alfabetizare, de dezvoltarea celorlalte forme de mass-media etc. La modul absolut, cel mai mare tiraj din lume nu este detinut de un ziar din Europa, ci de cotidianul japonez Yomuri Shimbun, nu un total de 14,5 milioane de exemplare zilnic.

l      In Europa conduce Norvegia la criteriul numarului de ziare vandute la mia de locuitori cu 610 exemplare, dupa care urmeaza Elvetia (592), Japonia (575), Suedia (472), Finlanda (471), mai apoi urmand SUA (226) si Franta (156) etc.

d. cu privire la formatul in care sunt tiparite, se observa ca aceste dimensiuni derivate initial din exigentele tipografice, au devenit marci ale anumitor formate-tip de presa scrisa: cotidianele au, in general, format mare, revistele - format "tabloid", iar magazinele lunare - format mic. Se constata tendinta de a gasi o identitate vizuala aparte prin exceptiile de la formatele standard, in masura sa promoveze mai usor un anume produs mass-media, de pilda, alegand formatul tabloid pentru un cotidian ca Libration sau cel mic pentru un cotidian ca Neue Kronen Zeitung.

e. cat priveste aria de difuzare publicatiile din Europa au o circulatie locala, regionala si nationala, iar in afara granitelor nationale un ziar sau o revista de prestigiu circula in aceeasi forma si cu acelasi continut ca si editia pentru publicul intern. Din perspectiva prestigiului, a traditiei sau a importantei politice, cele mai reprezentative sunt cele care au o circulatie nationala, insa din persectiva economica, in ceea ce priveste tirajele si veniturile, mult mai importante sunt cele cu circulatie regionala:

l      in Germania piata este dominata de regionale ca Westdeutsche Allgemeine, Hanoversche Allgemeine, Freie Presse s.a. cu tiraje mai mari decat ziarele cu circulatie nationala cum sunt Frankfurter Allgemeine Zeitung sau Die Welt

l      in Franta, ziare ca Ouest-France, La Voix du Nord, Sud-Ouest depasesc sau sunt egale in tiraje cu cotidianele de prestigiu precum Le Figaro, Le Monde, France Soir sau Libration

l      in Italia, cotidianele metropolitane controleaza piata presei scrise: Corrierre della Sera (Milano), La Republica (Roma), La Stampa (Torino) etc.

Clasificarea presei scrise in functie de continut

l      In ceea ce priveste continutul majoritatea cotidianelor sunt generaliste pentru a raspunde multiplelor interese si asteptari ale publicului lor numeros si eterogen. Exista insa si exceptii semnificative, cotidiane specializate, de mare circulatie cum sunt cele sportive - La Gazzetta della Sport, L quipe, economice - Financial Times, Il Sole, Handelsblatt sau chiar confesionale - La Croix etc.

In presa anglo-saxona tendinta este de a separa publicatiile "de calitate" de cele "populare":

l      primele abordeaza subiecte cu impact social major (evenimente politice de pe plan national si international sau aspecte economice si sociale) si mentin un ton, neutru, echilibrat: Daily Telegraph, The Times, The Guardian, The Independent

l      celelalte abordeaza subiecte de tip senzational (evenimente din viata personala a vedetelor si a oamenilor politici) si promoveaza un stil afectiv, bazat pe naratiuni de tip senzational cu exagerari si aluzii, chiar si cu afirmatii nedemonstrate: The Sun, Daily Mirror, Daily Mail, Daily Express

l      In Anglia aceasta opozitie este evidenta.

l      Orientarea publicatiilor saptamanale si lunare este strict specializata in majoritatea cazurilor. Se constata ca peisajul acestor produse este deosebit de variat si cuprinde urmatoarele categorii:

l      publicatii de informare politica si generala, categorie din care fac parte cele mai prestigioase reviste si magazine, cum sunt: The Observer, cel mai vechi din Europa, cu aparitie neintrerupta din 1791, Stern, Der Spiegel, Die Zeit, Paris-Match, Figaro Magazine, Nouvel Observateur etc.

l      publicatii economice, cum e renumitul The Economist

presa feminina cu urmatoarele subclase:

l      - presa de informare si divertisment: Elle, Femme actuelle, Oggi, Bild der Frau, Woman's Day

l      - presa casei si a familiei: Das Haus, Good Housekeeping

l      - presa sentimentala: Brigitte, Famigla Cristiana

l      - publicatiile de moda: Marie-Claire, Burda etc.

l      - presa pentru copii si adolescenti, presa confesionala si presa de divertisment (presa sportiva, de popularizare stiintifica, de pilda, National Geographic, Science et vie, presa de hobby, presa de arta, presa de informare in legatura cu noutatile cinematografice, de radio si de televiziune).

l      Cele mai mari tiraje de presa ne-cotidiana sunt detinuta de cele din ultima categorie in fiecare din tarile respective: Auf einem Blick, Hr zu sau TV-Movie (Germania), What/s on TV, Radio Times, TV Times (Anglia), TV Sorrisi e Canzoni, Telesette (Italia), Tl 7 Jours, Tl Z, Tl Star (Franta) etc.

4. Aspecte impuse de aparitia audiovizualului

l      Monopolul detinut timp de trei secole de presa scrisa asupra distributiei informatiilor corelat cu diversele ritmuri ale vietii urbane si cu posibilitatile de transport aflate la dispozitia redactiilor au facut ca editiile diferite (de dimineata, de pranz si de seara) sa fie un fenomen strict metropolitan.

l      Aparitia audiovizualului a pus la dispozitia oamenilor un mijloc rapid si personalizat de obtinere a informatiilor, la orice ora din zi si din noapte. In aceste conditii, editiile de pranz si de seara au devenit inutile, mai ales ca privatizarea consumului cultural, mai ales datorita televiziunii, a redus drastic numarul celor care ies dupa-amiaza in oras.

l      Prin urmare, ziarele de pranz si seara au devenit ziare de dimineta. Acest moment de difuzare este cel mai potrivit in perioada actuala pentru presa scrisa cotidiana, deoarece permite organizarea optima a productiei.