CE ESTE COMUNICAREA?

CE ESTE COMUNICAREA?

Orice activitate umana, asa cum este si comunicarea, pentru a fi eficienta, trebuie sa se desfasoare pe baza-unor principii teoretice bine structurate. In acest sens, ideea devenita aforism ca "Cel mai bun lucru practic este o teorie buna', ni se cere sa realizam intemeierea teoretica, necesara si suficienta, a procesului complex al comunicarii. Fara acest lucru, credem ca formarea abilitatilor de comunicare eficienta devine un scop aproape iluzoriu. Oricum, nu vom ramane cantonati intr-un discurs teoretic strict ci, ori de cate ori va fi posibil, vom "converti' problematica teoretica in instrumente ale comunicarii eficiente. In spiritul spuselor filozofului si matematicianului francez Blaise Pascal (1623-1662) ca "inainte de a discuta sa ne definim notiunile', inceputul nu poate fi decat raspunsul la intrebarea: Ce este comunicarea?

intr-o prima formulare, putem spune ca actul comunicarii reprezinta o diversitate de comportamente, procese si tehnologii prin care intelesul este transmis sau derivat prin informatie. Termenul este folosit pentru a descrie activitati diverse: conversatia, schimbul de date intre computere, impactul emotional al unei lucrari de arta, comportamentul curtenitor al pasarilor in perioada de imperechere (aici vorbim de comunicarea animalelor), cursul unui zvon intr-o institutie etc. Data fiind aceasta varietate de situatii in care termenul este utilizat, nu sunt limite clar definite ale domeniului comunicarii asa cum nu exista nici un model universal acceptat al procesului prin care se realizeaza comunicarea.

Comunicarea a facut obiectul abordarii de catre numerosi autori care au descris si analizat acest proces si efectele sale. Fara a pierde din vedere tratarea academica a comunicarii, o posibila explicatie pragmatica a ei poate incepe de la o serie de interogatii simple: Ce a spus X?, Vorbeste oare Y serios? in acest mod incepe totul. Depinde de noi, cei care comunicam, daca vorbim clar sau confuz. Vorbitori, scriitori, cititori, ascultatori suntem fiecare.

Singura intrebare care se iveste este ce si cum transmitem pentru ca a nu comunica este un lucru imposibil. Raspunsul este incredibil de simplu cu toate ca autori de lucrari in domeniu au scris sau pot scrie volume intregi cu raspunsuri care au ambitia de a fi cat mai complete. Comunicarea umana are ca tel prioritar producerea unei actiuni. Daca simplificam pana la esential, vom ramane numai cu cuvantul ACTIUNE. Dincolo de exemple comune care se pot da, de genul: "intocmeste situatia financiara pana maine' sau "Domnul Ionescu corecteaza manuscrisul si il trimite la editura', trebuie sa spunem ca, de fapt, orice autor al unei carti scrie (comunica) cu scopul de a stimula activitatea mentala a cititorului, cu alte cuvinte pentru a declansa o actiune, lucru pe care intentioneaza sa il faca si autorul prezentei lucrari.

Cum bine stim, termenul ACTIUNE este strans legat de termenul EFICIENTA, iar orice ACTIUNE EFICIENTA presupune formarea unei CAPACITATI UMANE care se realizeaza intr-un anumit PROCES DE INVATARE. Relationarea logica a acestor notiuni ne permite sa afirmam NECESITATEA FORMARII UNEI CAPACITATI DE COMUNICARE EFICIENTE. Dar oricat ar fi de simplu rationamentul invocat, el presupune totusi sa lamurim intelesul termenilor care intra in logica ideilor sustinute.

Comunicarea este un proces prin care informatia este schimbata intre indivizi printr-un sistem comun de simboluri, semne si comportamente.

Capacitatea desemneaza puterea dobandita prin invatare de a face ceva competent care, in esenta, reprezinta o aptitudine sau abilitate dezvoltata.

Punand in relatie cele doua notiuni, intelegem ca putem sa dobandim o capacitate de comunicare buna prin invatare si ca aptitudinile si abilitatile pe care ni le formam sunt foarte utile pentru a face mai eficiente mesajele pe care le transmitem.

Formarea unei capacitati de comunicare eficiente reprezinta o cerinta importanta, daca nu chiar esentiala, pentru a avea sansa reusitei atat in viata personala cat si in cea sociala.

Cum traim experienta comunicarii?

Mijloacele comunicarii

Uneori, comunicarea este definita in termenii mijloacelor prin care aceasta se produce. Se pare ca daca noi discutam despre radio sau pictura, spre exemplu, in aceeasi masura discutam despre comunicare. Dar acest lucru nu este suficient, deoarece ne spune numai cum sunt folosite mijloacele de comunicare; nu ne vorbeste de ce are loc comunicarea si nu abordeaza multe alte lucruri de care am avea nevoie pentru a raspunde multumitor la intrebarea: De ce comunicam?

Pentru a descrie numeroasele intelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni:

a. Forma comunicarii - este un mod al comunicarii, asa cum sunt vor
birea, scrierea sau desenul. Formele sunt distincte si separate una de
alta asa de mult incat au sistemul lor propriu pentru transmiterea me
sajelor. Astfel, cand semnele sunt facute pe foaia de hartie potrivit
anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi
cream cuvinte si, in egala masura, "forma' scrierii.

b. Mediul comunicarii - reprezinta un mijloc al comunicarii care com
bina mai multe forme. _%De pilda, o carte este un mediu care foloseste
forme ale comunicarii cum sunt cuvinte, imagini si desene. Adesea, un
mediu poate implica utilizarea tehnologiei, care uneori este dincolo de
controlul nostru. De pilda, radioul si televiziune, tiparul.

c. Media - reprezinta acele mijloace de comunicare de masa (mass-media)
care sunt constituite in organizatii de mari dimensiuni ce folosesc unua
sau mai multe din tehnologiile mentionate pentru a comunica cu un
numar mare de oameni ("comunicatii de masa'). Altfel spus, mass-media
foloseste acele mijloace ale comunicarii bazate pe tehnologie care
realizeaza o punte intre cel care comunica si cel care receptioneaza.
Un asemenea mijloc este un echipament tehnic care permite oamenilor
sa isi comunice expresia gandirii lor indiferent de forma finala a acestei
expresii. Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinemato
graful, ziarele si revistele. Toate acestea sunt distincte si prin modul
prin care ele pot include un numar de forme de comunicare. De pilda,
televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica.

Prin comunicare realizam legaturi cu alti oameni

Daca ne raportam la experienta zilnica, descoperim ca prin comunicare suntem in masura sa stabilim legaturi (conexiuni) cu alti oameni. Conexiunile sunt facute intre o persoana si o alta persoana ori intre un grup de oameni si alt grup de oameni. Uneori conexiunea este imediata, asa se intampla cand vorbim fata in fata. Alteori o conexiune este "amanata', lucru care se petrece cand oamenii care se ocupa cu publicitatea comunica cu noi prin reclamele de pe strada. O conexiune se realizeaza in principal prin ceea ce numim forme si media. Avand conexiunea realizata, trebuie sa invatam cum sa o folosim la nivelul maxim al abilitatilor noastre de comunicare.

Formarea capacitatii de comunicare eficiente presupune si abilitatea de a folosi mijloacele comunicarii in raport cu nevoile generate de situatia data.

Ceea ce "curge' prin legaturile pe care le facem sunt idei, opinii si informatii de tot felul care reprezinta continutul comunicarii. De pilda, televiziunea stabileste un set de legaturi intre noi si lumea in ansamblul ei prin programele de stiri pe care le difuzeaza; de fapt, noi "vorbim' prin aceste legaturi cu oricine. Trebuie insa sa subliniem ca a fi capabili sa vorbim cuiva nu inseamna ca putem ajunge sa spunem tot ceea ce vrem.

Comunicarea este o activitate

-. Traim comunicarea ca o activitate deoarece si cand transmitem, si cand receptam, construim comunicarea, lucram asupra ei. De exemplu, cand discutam cu cineva, ne angajam in descifrarea sensului spuselor celeilalte persoane tot la fel de mult cat ne preocupa propria vorbire. Pentru acelasi motiv, nu este adevarat sa spunem ca vizionarea unei emisiuni la televizor este pasiva. Din contra, in acest caz avem de-a face cu un grup de oameni care lucreaza impreuna pentru realizarea unui program, iar noi suntem angajati activ pentru a gasi un sens programului lor.

Comunicarea se invata

Comunicarea reprezinta ceva pe care invatam cum sa o facem. in realitate, nu numai ca invatam sa comunicam dar, de asemenea, folosim comunicarea pentru a invata cum sa comunicam. Acest lucru se intampla in scoli si universitati in orice moment. Acelasi lucru se petrece si in timp ce citim o carte, asa cum este cea de fata.

Experientele timpurii ca copii includ vorbirea si gesticulatia facuta de altii catre noi. La randul nostru, am invatat aceste actiuni prin exercitiu, incercare si eroare. Dar exista oameni care cred ca suntem nascuti cu aceste capacitati de baza care ne ajuta sa invatam cum sa vorbim si sa intelegem ce vedem. Oricum, cea mai mare parte a capacitatilor noastre de comunicare trebuie sa fie invatate. O ilustrare simpla a celor afirmate este ca un copil roman nascut in Romania dar crescut in Japonia va fi, cu exceptia infatisarii, un japonez. Aceasta inseamna ca persoana va invata sa comunice in modurile in care o face un japonez. De unde putem spune ca abilitatile vorbirii si scrierii nu sunt naturale. Acestea sunt invatate de la parinti si frati, precum si in scolile pe care le urmam.

Realitatea este ca traim comunicarea ca ceva ce invatam si acest lucru are consecinte importante pentru oricine studiaza problematica ei. Aceasta inseamna ca trebuie sa luam in considerare intrebari cum sunt: De ce invatam? Cum invatam? si Ce efect are acest lucru asupra noastra? Raspunsul la aceste intrebari ne ajuta sa explicam alte aspecte ale studiului comunicarii asa cum ar fi efectul pe care il are televiziunea asupra noastra sau de ce avem probleme cand comunicam cu alti oameni.

Categoriile comunicarii

Putem imparti experientele noastre despre comunicare in patru categorii care au drept criteriu de clasificare numarul de oameni implicati in actul comunicarii,

Comunicarea intrapersonala este comunicarea in si catre sine. De pilda, cand gandim, comunicam cu noi insine. Aici avem in vedere vorbirea interioara, un fel de vorbire tacuta cu noi insine care este un element central in problema relatiei dintre gand si limbaj. in fond, vorbirea interioara nu poate exista fara interactiune. De pilda, reflectam asupra evenimentelor unei zile sau rezolvam in minte o problema care ne preocupa. De asemenea, ne vorbim noua insine sau putem sa scriem jurnale pentru noi insine. Este clar ca persoana care face si primeste comunicarea suntem noi.

Comunicarea interpersonala este comunicarea intre oameni. In mod obisnuit, aceasta categorie se refera la doi oameni care interactioneaza fata in fata. Dar este bine sa evidentiem ca acest tip de comunicare, de multe ori, are loc in situatii unde sunt prezente mai mult de doua persoane. Exemple familiare ale situatiilor interpersonale sunt convorbirea dintre un vanzator si un client, conversatia dintre doi prieteni la o ceasca de cafea sau discutia la un interviu. Realitatea contactului fata in fata ne arata ca aceasta categorie se concentreaza pe formele verbale si nonverbale ale comunicarii.

Comunicarea in grup este comunicarea intre membri grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alti oameni din afara lor. in acest caz este folositor sa facem distinctia intre grupuri mici si grupuri mari. Grupurile mici sunt diferite de perechile de indivizi care interactioneaza fata in fata. Cu toate acestea, in grupurile mici comunicarea interpersonala este o prezenta constanta deoarece tipul de interactiuni fata in fata predomina dinamica lor. O familie este un grup mic, la fel ca si un grup de prieteni care ies impreuna intr-o seara in oras sau intrunirea consiliului de administratie al unei firme. Grupurile mari sunt diferite de grupurile mici nu numai prin faptul ca sunt de dimensiuni considerabile, dar ele sunt constituite adesea pentru scopuri care se deosebesc serios de cele ale grupurilor mici. Ca exemple pot include audienta la un concert sau organizatiile economice mari.

4. Comunicarea de masa este comunicarea primita de sau folosita de un numar mare de oameni. Tipurile mentionate mai inainte nu se intemeiaza pe un numar de oameni precizat cu strictete. Atunci putem spune ca un concert in aer liber pentru mii de oameni poate fi numit in mod rezonabil comunicare de masa. Problema este ca numarul implicat in orice moment trebuie sa fie mult mai mare decat orice altceva pe care noi putem in mod firesc sa il numim grup.

Utilitatea comunicarii

Comunicam in diferite scopuri indiferent de mijloacele specifice pe care le utilizam. Exemple de acest fel sunt numeroase: sa-i atentionam sau sa-i informam pe altii, sa explicam cuiva cum se pune in functiune un aparat, sa descriem o situatie cuiva sau sa convingem o persoana sa faca un anumit lucru.

Comunicare si cultura

Antropologii care cerceteaza comunicarea umana tind sa se concentreze pe rolul ei central in procesul continuitatii societatii prin prezervarea si transmiterea culturii. Societatea a aparut si continua sa existe prin comunicarea simbolurilor semnificative. Notiunile de onoare, bravura, iubire, cooperare si onestitate, de pilda, sunt incorporate in limba si in alte comportamente simbolice care creeaza si sustin credinta in anumite moduri de actiune. Acest lucru se datoreaza faptului ca ele functioneaza ca denumiri semnificative pentru moduri de expresie recunoscute social ca relatii corecte sau improprii. In fapt, prin felul in care comunicam si prin ceea ce spunem prin comunicare ne definim cultura in care traim. Aspectul major de care trebuie sa tinem cont este ca un om poate cunoaste cultura si, impreuna cu ea, arta, religia, traditiile si obiceiurile societatii in care traieste numai prin actele comunicarii, de aceea cultura este comunicare si viceversa.

De ce comunicam?

Orice actiune umana este determinata de trebuinte, nevoi si scopuri din cele mai variate. O nevoie este simtita ca ceva interior; scopul, la randul lui, recunoaste rezultatul pe care il dorim realizat raportat la nevoia respectiva. Oamenii trebuie sa aiba un motiv care ii determina sa comunice, relatia dintre nevoi si scopuri asigura acest lucru. Merita sa subliniem ca de cele mai multe ori cand oamenii comunica, urmaresc sa atinga mai mult decat un singur scop in acelasi timp. De exemplu, cineva poate sa spuna ceva pe care dorim sa-1 cunoastem; scopul poate sa fie sa ne informeze dar, in acelasi timp, el poate sa vrea sa ne impresioneze prin cunostintele sale.

Conceptul de scop ne ajuta sa explicam ce anume intentioneaza oamenii sa realizeze cand comunica. Dar nu suntem constienti intotdeauna de scopurile noastre. in exemplul dat mai inainte, este foarte posibil ca persoana care ne spunea ceva in mod constient sa nu fi vrut sa ne epateze prin cunostintele pe care le are. Dar prin examinarea cuvintelor folosite, gesturilor si vocii, putem ajunge sa intelegem ca ea, in cele din urma, acest lucru a facut.

Comunicam sa supravietuim si sa satisfacem trebuintele personale

Pentru a ne asigura trebuintele de baza cum ar fi hrana, haine, adapost etc. trebuie sa comunicam. De asemenea, daca realizam existenta unui pericol fizic, comunicam cu altii sa-i avertizam si sa-i ajutam. Prin comunicare schimbam informatii cu alti oameni, deoarece in toate situatiile de viata in care suntem pusi sa ne satisfacem trebuintele personale trebuie sa comunicam. Cand suntem calatori, cumparatori sau solicitanti trebuie sa comunicam pentru a rezolva problemele cu care ne confruntam. Dar, trebuie sa ne reamintim ca supravietuirea noastra trece dincolo de lucrurile fizice. Avem o nevoie acuta de simtamantul securitatii psihice. Acest lucru conduce la alte nevoi, ca aceea de a avea o parere buna despre noi insine si de a simti ca suntem pretuiti de alti oameni, nevoi pe care le satisfacem comunicand cu semenii nostri.

Comunicam sa facem posibila cooperarea

Pentru a putea trai si munci impreuna cu alti oameni trebuie sa comunicam. Este evident ca nevoia noastra de a forma grupuri vine in realitate de la necesitatea de a coopera unul cu altul pentru a supravietui, pentru ca numai astfel putem sa asiguram atat trebuintele de baza cat si toate aspiratiile care ne definesc ca oameni. in acest sens, familia se impune ca grup primordial pentru orice om.

Comunicam sa formam si sa mentinem relatii interpersonale

Acest aspect al comunicarii decurge in mod natural din cele spuse mai inainte. Avem nevoie de familie si de prieteni deoarece ei reprezinta suportul fiecaruia dintre noi de-a lungul intregii vieti. Comunicarea reprezinta liantul relatiilor interpersonale cu membri familiei si cu prietenii apropiati, dupa cum tot ea, cand este deficitara, constituie cauza majora a esecurilor din familie sau a relatiilor de prietenie. in esenta, prin comunicare mentinem, intarim sau distrugem o relatie interumana.

Comunicam sa convingem pe alti oameni sa gandeasca ca noi sau sa actioneze asa cum actionam noi

Cel mai evident exemplu de acest fel il reprezinta reclamele. Cei care se ocupa cu publicitatea intentioneaza sa ne convinga ca o anumita categorie de oameni - gospodinele, de pilda, - sa cumpere un anumit produs sau serviciu. De obicei, agentii de publicitate cauta sa schimbe opiniile si atitudinile oamenilor cu privire la produsul sau serviciul oferit. Comunicarea persuasiva este cel mai comun mod sa realizam ce dorim de la cineva; de la a ne da bani cu imprumut si pana sa ne ajute sa reparam masina. Este adevarat ca termenul persuasiv are si un sens al manipularii, adica sa obtinem ce vrem. Dar in acest sens toti suntem manipulatori in fiecare zi.

Comunicam sa castigam sau sa exercitam putere asupra altor oameni

intr-o anumita masura, aceasta pare sa fie ca si comunicarea persuasiva; scopul este sa-i determinam pe altii sa faca ceea ce vrem ca ei sa faca. Acest lucru poate sugera ca cel care comunica are privilegii speciale in raport cu ce anume cunoaste sau de mijloacele comunicarii pe care le foloseste.

Propaganda este o varianta particulara de manifestare a puterii in comunicare. Ea este o incercare sistematica de a manipula atitudini, credinte si actiuni ale oamenilor prin folosirea cuvintelor, gesturilor, sloganelor, steagurilor si uniformelor. Factorul care distinge propaganda de educatie si informare este selectivitatea si manipularea deliberata. Propaganda reprezinta comunicarea utilizata sa controleze sau sa manipuleze pe altii, de obicei grupuri mari de oameni. Ea implica atat controlul surselor de informare cat si a mijloacelor de informare. Acest control face parte din puterea pe care o detin unii oameni. Mijloacele de comunicare de masa sunt potrivite in mod deosebit sa exercite puterea, deoarece ele pot emite sau distribui informatii si opinii de la o sursa centrala la un numar mare de oameni. Acei care detin puterea pot controla acea sursa centrala. Iata de ce este totdeauna foarte important cine controleaza media intr-o tara.

Comunicam sa sustinem societatea si organizatiile

Cu cat este mai mare societatea sau organizatia, cu atat este nevoie de mai multa comunicare pentru asigurarea existentei si dezvoltarii lor. De exemplu, reprezinta o problema practica de cea mai mare importanta pentru buna desfasurare a afacerilor conducerea si dezvoltarea formelor moderne de comunicare. Internetul, posta electronica, faxul, procesarea datelor pe computer si transmiterea lor oportuna reprezinta astazi cheia succesului in economie. Institutiile statului, dar si spitalele, scolile si universitatile, organizatiile neguvernamentale etc. pentru a functiona eficient in lumea de azi, trebuie sa foloseasca mijloacele de comunicare electronice.

Folosim comunicarea sa dam un sens lumii in care traim

Consideram ca a da un sens lumii este important datorita a patru aspecte: (1) ce anume credem; (2) ce gandim despre noi insine (3) ce gandim despre relatiile noastre cu alti oameni si (4) ce gandim ca este real in aceasta lume. Toate acestea arata ca este vorba despre ce gandim in relatiile noastre cu lumea fizica, lumea sociala si lumea ideilor.

Comunicam sa ne prezentam pe noi insine altor oameni

in sociologie si in psihologia sociala, se foloseste termenul de mana-gement-ul impresie ori prezentarea persoanei cand oamenii vor sa-i convinga pe altii ca ei corespund asteptarilor rolurilor pe care le indeplinesc. Cu alte cuvinte, oamenii se ingrijesc de propria imagine prin prezentarea ei altor oameni. Acest lucru ne ofera posibilitatea sa ne exprimam simtamintele, gandurile si comportamentele noastre in moduri acceptate social.

in plus, oamenilor le place sa fie creativi cand comunica, ei dau dovada de multa ingeniozitate in folosirea cuvintelor, imaginilor, sunetelor sau a multiplelor forme de transmitere a a mesajelor pe cale electronica. Acest aspect este important pentru nevoia noastra de comunicare deoarece acopera dimensiunile ei creative. Exprimarea creativitatii si imaginatiei include judecati si rationamente legate de citirea unei carti, vizionarea unui film sau interpretari ale fenomenelor sociale traite. Rezulta ca folosim imaginatia si creativitatea sa acoperim o infinitate de posibilitati.