COMUNICAREA VAGA - UN STUDIU EMPIRIC

COMUNICAREA VAGA - UN STUDIU EMPIRIC

Comunicarea vaga se refera la utilizarea frecventa a unor cuvinte din limbajul de zi cu zi ale caror denotatii nu sunt bine definite in situatiile de comunicare variate in care oamenii se pot afla. Ceva, putin, un pic, mult, cateva, lucruri, vedeti, poate ca, de fapt etc. toate sunt cuvinte care fac parte din categoriile de imprecizie ce definesc caracterul vag al comunicarii. In activitatea didactica, in interviurile sau interventiile de pe posturile de radio si televiziune, dar si in comunicarile orale sau scrise obisnuite, subiectii folosesc mult prea des asemenea cuvinte cu caracter imprecis ce dilueaza consistent intelesul mesajelor transmise.

Este un lucru bine stiut ca o comunicare clara si precisa ajuta procesul de invatare. insa este mai putin cunoscut ca transmiterea informatilor parazitate de termeni vagi afecteaza procesul invatarii. In acest sens, cercetarile facute in actul didactic de predare-invatare au relevat corelatii negative semnificative intre frecventa incidentelor termenilor cu caracter vag si performanta de invatare a elevilor si studentilor. Ele au demonstrat ca cei expusi unui discurs limpede, in care nu s-au utilizat termeni neclari, au invatat mai mult decat elevii expusi unui discurs vag. Pe de alta parte, profesorii care utilizeaza termeni vagi sunt perceputi in mod frecvent ca fiind dezorganizati, nepregatiti si emotivi. Aceasta constatare nu ar trebui sa ne surprinda, deoarece studiile au mai aratat ca utilizarea cuvintelor cu caracter vag de catre profesori este in stransa legatura cu nivelul lor de cunostinte, mai exact, cu cat mai putin stie profesorul continutul lectiei sau al prelegerii academice, cu atat mai des va folosi termeni cu caracter vag.

Analize de acest fel au fost realizate si pe discursurile si interviurile politicienilor care au scos la iveala continuturile vagi ale mesajelor pe care le transmit audientei. S-a constatat ca uneori lipsa de precizie a ideilor este intentionata, fiind folosita in scopul evitarii angajarii problemelor sensibile, mai putin favorabile pentru politician sau pentru formatiunea politica din care face parte. Unii dintre actorii politici romani intervievati de ziaristi, au devenit proverbiali pentru ca "una erau intrebati si alta raspundeau', comportament comunicational la care contribuie si folosirea termenilor vagi in mod excesiv.

Caracterul vag al comunicarii defineste un anumit grad de imprecizie al mesajelor comunicarii. El este un construct psihologic ce se refera la "starea de spirit' a emitatorului care nu stapaneste suficient faptele, nu are cunostinte sau intelegerea necesara unei comunicari eficiente.

Imprecizia este o conditie ce tine de stimuli interni si este determinata in principal de masura in care persoana care comunica stapaneste cunostintele, de motivarea pe care o are pentru a comunica si de propria evaluare a succesului imperfect. De exemplu, atunci cand vorbitorul ezita si apoi spune "asa cum stiti cu totii' sau "stiti dumneavoastra' ori cand mai adauga in vorbire cuvinte de genul "in mod evident', "bineinteles', analistul poate concluziona, ca si majoritatea publicului, ca el nu stapaneste bine problematica abordata, motivele nu ii sunt clare si a ales sa adopte o strategie de comunicare vaga pentru a face fata cerintelor subiectului.

Profesorul american Jack H. Hiller (1969, 1971) a definit zece categorii de imprecizie cu ajutorul carora se pot face analize fine asupra naturii neclaritatii in comunicarea scrisa sau orala. El a identificat termenii cu caracter vag din limba engleza ce corespund fiecarei categorii in parte. In tabelul de mai jos descriem si exemplificam dictionarul de imprecizie a lui Hiller.

Utilizarea cuvintelor si expresiilor din acest dictionar ofera cercetatorului posibilitatea de a identifica si evalua starea vaga de cunoastere pe care o poseda vorbitorul sau scriitorul, incertitudinea lui despre unele fapte, dar si gradul de intelegere a subtextului comunicarii. De asemenea, cand un comunicator nu isi aduce aminte precis un fapt sau o idee de care are nevoie in vorbire sau scriere, atunci o expresie imprecisa va acoperi golul ideatic.

In studiul realizat despre caracterul vag al comunicarii, am folosit textele rezultate din interviurile si focus grupurile desfasurate cu participantii la cercetarea "Absorbtia fondurilor comunitare de catre Romania'. Ea a fost facuta de Institutul National pentru Studii de Opinie si Marketing - INSOMAR, la care am participat in calitate de consultant stiintific. Cercetarea a urmarit, pe de o parte, identificarea situatiei de fapt in care se pozitioneaza Romania in privinta absorbtiei fondurilor europene si, pe de alta parte, cunoasterea si analiza perceptiei mecanismelor de acces, implementare si monitorizare a proiectelor cu finantare comunitara.

Publicul tinta al cercetarii a fost constituit din urmatoarele grupuri sociale: functionari publici din institutiile centrale (Resp_publici), functionari din agentiile care gestioneaza fondurile europene (Functionari), manageri din cadrul autoritatilor publice care au executat proiecte cu finantare europeana (Manageri), managerii de firme private si responsabili din diferite asociatii care au derulat proiecte cu finantare europeana (Resp_privati), precum si manageri de firme sau oameni din diverse asociatii neguvernamentale care se pregateau sa aplice pentru accesarea fondurilor comunitare (Potentiali).

Analiza caracterului vag al raspunsurilor participantilor nu a constituit un obiectiv al investigatiei si, ca atare, nu este parte a raportului de cercetare inaintat beneficiarului cercetarii, Agentia pentru Strategii Guvernamentale. insa, transcrierile interviurilor si focus grupuri au produs texte potrivite pentru a cerceta vorbirea spontana de slaba calitate si pentru a analiza caracterul vag al comunicarii. Pentru nevoile studiului, am elaborat o prima forma a dictionarului de imprecizie in limba romana cu ajutorul caruia am facut apoi analiza caracterului vag a raspunsurilor participantilor la intrebarile din interviu sau la problemele puse in discutie la focus grupuri. Mentionam ca procesul de identificare a partilor de vorbire purtatoare de caracter vag in limba romana este in desfasurare, asa ca forma dictionarului cu care am lucrat are limite inerente.

Am folosit o aplicatie software performanta care are facilitati de analiza cantitativa si calitativa a textelor. Dupa realizarea transcripturilor interviurilor si focus grupurilor, am facut analiza frecventei categoriilor de imprecizie. Distributia lor pe categorii de participanti este prezentata in tabelul 11.1.

Tabelul 11.1 -Frecventa categoriilor de imprecizie pe grupe de participanti

Observam ca patru categorii - anafora, aproximare, cantitate nedefinita si posibil / probabil - au cei mai numerosi termeni de imprecizie folositi de subiecti in raspunsurile lor. Am utilizat numai aceste categorii in dezvoltarea pe mai departe a studiului. Cu ele am construit graficul de distributie din figura 11.1, care permite vizualizarea comparativa a gradului in care membri celor cinci grupe de participanti au folosit categoriile de imprecizie.

Se poate remarca faptul ca responsabilii publici la nivel inalt se plaseaza pe primul loc la fiecare din aceste categorii ce definesc caracterul vag al mesajelor comunicarii. Spre surprinderea noastra, pe urmatorul loc se afla managerii din cadrul autoritatilor publice si nu departe se afla functionarii statului care gestioneaza fondurile europene. In mod sigur, unul din factorii explicativi il reprezinta constrangerile mecanismului birocratic. Faptul ca participantii care urmeaza sa aplice proiecte cu finantare europeana au folosit multe expresii ce se refereau la cantitati nedefinite reprezinta un indicator al gradului redus de informare fata de cerintele europene de intocmire a proiectelor.

Figura 11.1 - Distributia categoriilor de imprecizie dupa grupele de subiecti

Fragmentele de text care urmeaza ilustreaza caracterul vag, imprecis al raspunsurilor date de unii din respondenti. Cuvintele scrise cu bold sunt termenii vagi continuti de cele patru categorii de imprecizie cu care am analizat continutul raspunsurilor.

D.C.: Nu au si ei dreptate pe de o parte, sigur ca da, ii ajuta la foarte multe treburi, dar pe undeva cand chiar sunt treburi, nu zic mai importante dar care chiar dau navala, hai sa facem chestia asta care a aparut, sa incadram si asta, probabil e OK si treaba asta asa se practica, dar cate o data ai impresia ca nu stiu de ce mai e nevoie si de asa ceva. [CASE#3 SUBIECTI:Functionari. Variable:TEXTE Paragraphs:163 Sentence:!]

F.E.: clar este un sprijin absolut necesar pe care Uniunea Europeana il da Romaniei in incercarea de a moderniza structurile existente si asa mai departe, puncte slabe sunt destul de multe, din pacate nu intotdeauna ajung acolo unde trebuie, exista foarte multe blocaje pe traseu care ar mai putea fi probleme legate de intarzierea cu care se obtin fondurile. [CASE#23 SUBIECTI:Resp_publici. Variable:TEXTE Paragraphs:ll Sentence:l]

C: Banuim ca sunt mai bine platiti, nu stiu, dar fiind Finante, banuiesc ca au acele sporuri, stimulente nu stiu, cert e ca oamenii astia si la ei vin si pleaca, acestia cu care colaboram noi sunt destul de draguti, dar nu pot sa-ti rezolve problemele pentru ca nici ei nu stiu "stati putin sa intre', mai dau telefon dupa doua zile asta ne impiedica si pe noi sa ne derulam bine activitatile, este stre-sant, este foarte mult de lucru si la ei si la noi sa faca ceva sa aduca mai multi oameni si la ei, or fi putini. [CASE#29 SUBIECTI:Resp_publici.Variable:TEXTE Paragraphs:140 Sentence:l]

S.R.: Vin in vizita de monitorizare, relatia a fost cat se poate de obiectiva cu ei, verifica documentele financiar-contabile si documentele pentru justificarea derularii tehnice a proiectului, de cele mai multe ori vor sa le vada si in original, vor sa le vada in original, de fapt de aceea vin la fata locului, mai ales documentele financiar-contabile, incheie procese verbale; cam asta ar fi procedura asta tehnica asa si de obicei avem o n-am avut, n-am intrat in conflicte sau stiu eu alte chestii de genul asta. [CASE#38 SUBIECTI:Resp_privati. Variable:TEXTE Paragraphs:54 Sentence:3]

Citind fragmentele care ilustreaza asemenea stil de comunicare ce ne "lasa in ceata', gandul ne trimite la "limba de lemn' care a dominat comunicarea din Romania timp de cinci decenii. "Limba fantoma', cum o mai numeste inspirat Fr. Thom (1993), este o sechela a gandirii de tip orwellian ce a marcat societatea romaneasca in acele timpuri, dar care se manifesta si astazi cand oamenii o folosesc ca sa escamoteze adevarurile realitatii unei societatii aflate intr-o prea lunga perioada de tranzitie.