ETAPELE ELABORARII SI PREZENTARII UNUI DISCURS

ETAPELE ELABORARII SI PREZENTARII UNUI DISCURS

Cunoasterea audientei

Trebuie sa dam raspuns la cateva intrebari:

Cat de multi oameni vor fi in sala?

Care este gradul lor de educatie, sexul, varsta, profesia, interesele?

Ce cunosc despre problema pe care o tratam?

Cat de mult vor dori sa stie?

Vor fi si alti vorbitori?

Cat de mult timp avem la dispozitie pentru discurs, inclusiv pentru intrebari si raspunsuri?

Elaborarea planului discursului

Decidem asupra mesajului central pe care vrem sa il transmitem. El
este focarul discursului - elementul organizator al tuturor ideilor. Cateva
sugestii care ne ajuta sa dezvoltam un mesaj central bun includ:

Care este scopul pe care il urmarim? Sa informam sau sa educam? Sa distram? Sa convingem sau sa impunem o hotarare? Sa stimulam o actiune?

Mesajul il formulam simplu. Daca nu il putem redacta in una sau doua propozitii, atunci probabil ca nu am delimitat prea bine subiectul pe care vrem sa il tratam.

Stabilim trei la cinci probleme cheie pe care le abordam.

Pentru fiecare problema cheie in parte, dezvoltam argumente consistente. Includem statistici, evenimente, exemple.

Elaboram o introducere pertinenta si o concluzie puternica.

Scriem si rescriem ce vom face

Conexiunea imediata cu audienta."incalzirea' are pentru vorbitor importanta la fel de mare ca si pentru audienta. Ne rezervam timp sa ajungem confortabil la podium si sa obtinem atentia publicului.

Oferim "harta ideilor'. Prezentam audientei ce vom spune, cum ne-am gandit sa expunem ideile si cat de mult timp va lua fiecare din problemele propuse. De pilda: "in urmatoarele 20 de minute voi parcurge impreuna cu dumneavoastra cele trei etape cheie ale ' Folosim trei criterii de evaluare a prioritatii informatiei pentru a fi siguri ca nu dam audientei prea mult:

trebuie sa stie;

e bine sa stie;

nu trebuie sa stie.

Folosim limbajului conversational. Vorbim audientei ca si cum am vorbi unui prieten. Evitam jargonul. Folosim cuvinte si propozitii scurte, precum si verbe active. Nu ne temem sa fragmentam propozitiile - in mod obisnuit oamenii discuta in acest mod. Folosim propozitii si fraze pe care oamenii si le amintesc din trairile lor. Surse posibile: episoade comice, reclame de televiziune, situatii personale, evenimente din copilarie, glume etc.

Repetam problemele principale. Realizam acest lucru pe parcursul intregului discurs si din nou la sfarsitul lui. Folosim exemple, ilustratii, comparatii, citate, statistici; orice ne poate ajuta sa construim o imagine in mintea audientei.

Pregatim un discurs de 18 la 25 de minute. Optsprezece este de preferat, timp in care se includ patru minute pentru introducere, zece minute pentru partea principala si patru minute pentru incheiere.

Elaboram o incheiere eficienta. Pentru incheiere pur si simplu putem sa reluam mesajul central, dupa care folosim o scurta intamplare sau un citat bine cunoscut precum si orice altceva legat de ideea principala a discursului.

Scopul unui discurs este sa determinam audienta sa actioneze ori sa gandeasca intr-un anumit mod. in acest sens, lucram pentru a dobandi arta declansarii unei provocari.

Exersam, repetam, imaginam

Decidem asupra modului de redactare a discursului. Vrem sa il scriem complet? Credem ca doar cateva fise cu problemele principale sunt suficiente? Orice alegem, folosim litere mari si spatii duble sau triple. Nu capsam paginile. Numerotam paginile. Nu despartim o idee pe pagina urmatoare.

Exersam rostirea discursului. Repetam discursul in fata oglinzii, ne inregistram cu o camera video sau un casetofon. Stam in picioare si vizualizam audienta ca si cum ar fi in fata noastra.

Pregatim mijloace audiovizuale. Cercetarile arata ca retinerea informatiei prezentate cu suport vizual este de 65 de procente dupa trecerea a 5 zile in comparatie cu numai 5 procente fara asemenea suport. Insa nu permitem ca ele sa devina niste carje care, in cele din urma, ne ia privirea de la audienta. Ceea ce intentionam sa aratam sa fie stralucitor, clar si suficient de amplu.

Analizam sala in care vom vorbi. Daca este posibil, mergem in sala in care vom rosti discursul ca sa eliminam surprize mai putin placute. Raspunsurile la cateva intrebari sunt importante.

Cat de mare este sala?

Va fi posibil sa folosim retroproiectorul si videoproiectorul?

Exista un podium?

Ce tip de microfon este folosit?

Cum poate sistemul de sonorizare sa fie ajustat?

Unde vom sta inainte de a fi prezentat ca sa vorbim?

Rostirea discursului

Ne imbracam potrivit situatiei. Purtam ceva confortabil si conservator. Evitam camasile albe stralucitoare, bijuteriile mari sau orice altceva care straluceste si poate distrage atentia.

Asiguram o introducere potrivita. Este responsabilitatea noastra sa asiguram suficienta informatie astfel ca audienta sa accepte sursele drept credibile.

Stam in picioare si respiram adanc. Flexam mainile si ridicam pieptul cand respiram. Este o modalitate buna sa calmam nervii.

Mentinem contactul vizual cu audienta. Cautam priviri prietenoase aflate in centrul salii si incepem discursul ca si cum ne-am adresa lor. Continuam apoi sa mutam privirea in jurul salii rostind fiecare idee catre o alta persoana.

Variem tonul si viteza cu care vorbim. Manifestam entuziasm prin voce pentru fiecare problema pe care o abordam. Nu vorbim prea incet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt "hm', "a'. In locul lor facem o pauza.

Folosim eficient gesturile si expresiile faciale. Zambim catre audienta. Folosim gesturile cu mana in mod potrivit. intre gesturi, ne odihnim mainile sau le punem incet pe pupitru. Ne aplecam usor inainte. Ne deplasam de langa podium daca este posibil.

Sa fim pregatiti sa raspundem la intrebari. Ne gandim la patru intrebari care au un grad ridicat de probabilitate sa fie puse si la alte patru de care ne este teama mai mult. Pregatim raspunsurile la aceste opt intrebari. Dam raspunsuri scurte si la obiect.