FALSIFICAREA LIMBAJULUI TRUPULUI

FALSIFICAREA LIMBAJULUI TRUPULUI

Se pune adesea intrebarea: 'Este posibila falsificarea limbajului trupului nostru?' Raspunsul la aceasta intrebare este, in general, 'nu', datorita lipsei de concordanta, care probabil apare intre utilizarea principalelor gesturi, a microsemnalelor trupului si cuvintele rostite. Palma deschisa, de exemplu, este asociata cinstei, dar atunci cand escrocul isi tine palmele deschise si zambeste in timp ce spune o minciuna, microgesturile sale il tradeaza. Pupilele sale se contracteaza, una din sprancene se ridica sau coltul gurii se smuceste si aceste semnale contrazic gestul palmei deschise si zambetul sincer. Drept urmare, cel care recepteaza toate aceste semnale e tentat sa nu dea crezare celor auzite.

Se pare ca mintea umana poseda un mecanism de semnalizare a erorii, care indica 'avarie' atunci cand primeste o serie de mesaje non-verbale neconcordante. Ne intalnim insa si cu cazuri cand, in speranta obtinerii unor avantaje, se falsifica cu buna stiinta limbajul trupului. Sa luam, de exemplu, concursurile Miss World sau Miss Univers, la care fiecare concurenta utilizeaza miscari corporale grijuliu insusite pentru a crea impresia de cordialitate si sinceritate. Ele sunt punctate de catre juriu dupa gradul in care pot transmite aceste semnale. Dar chiar si cei mai priceputi dintre noi isi pot falsifica limbajul trupului numai pentru o scurta perioada de timp; in cele din urma trupul va emite acele semnale care sunt independente de actiunile constiente. Multi politicieni sunt experti in falsificarea limbajului trupului, folosindu-se de acesta pentru a face pe alegatori sa dea crezare afirmatiilor lor; despre cel care procedeaza astfel, cu succes, se spune ca are farmec personal, ca este 'harismatic'.

Fata este folosita mai des decat orice alta parte a trupului pentru a camufla minciuna. Noi utilizam zambetul, incuviintarea din cap si clipitul in incercarea de a masca minciuna, dar, din nefericire pentru noi, semnalele trupului spun adevarul, lipseste deci concordanta dintre gesturile trupului si semnalele noastre faciale. Studierea semnalelor faciale este in sine o arta. in aceasta carte i-am dedicat putin spatiu; pentru informatii suplimentare recomand cartea lui Robert L. Whiteside, intitulata Face Language (Limbajul fetei).

In concluzie, falsificarea limbajului trupului, pentru o perioada mai lunga de timp, este dificila. Asa cum vom vedea mai departe, pentru a putea comunica cu altii si elimina gesturile care transmit semnale negative, menta sa ne insusim si sa utilizam gesturi deschise, pozitive, in felul acesta, convietuirea cu ceilalti va fi mult mai placuta, iar noi mult mai simpatici in ochii lor.

Cum se minte cu succes?

In legatura cu minciuna, dificultatea consta in aceea ca actiunile subconstiente ale creierului sunt involuntare si independente de minciunile verbale, asa ca limbajul trupului ne da de gol. Acesta e motivul pentru care cei ce mint rar sunt descoperiti     cu usurinta, oricat de convingator ar suna cuvintele lor. in clipa in care incep sa minta, trupul lor emile semnale contradictorii si de aici ni se creeaza senzatia ca ei nu spun adevarul, in timpul emiterii minciunii, creierul difuzeaza subconstient energie nervoasa si aceasta apare sub forma unui gest care contrazice cele spuse de individ. Anumiti oameni, ale caror activitati implica minciuna, ca de pilda politicieni, avocati, actori    si crainici TV, si-au perfectionat intr-atat gesturile trupului, incat este dificil de 'vazut' minciuna, oamenii cad in plasa si inghit tot ceea ce acestia debiteaza.

Ei isi rafineaza gesturile pun mu din urmatoarele doua cai. Prima dintre ele consta din exersarea acelor gesturi care creeaza 'senzatia' ca spun adevarul, in timp ce ei mint; dar reusita in acest caz e legata de un antrenament indelungat. A doua cale consta in inlaturarea majoritatii gesturilor, astfel incat, in timp ce mint, sa nu utilizeze nici gesturi pozitive, nici gesturi negative, ceea ce, de asemenea, este foarte greu de realizat.

Daca se iveste ocazia, sa experimentam urmatorul test simplu. Sa spunem intentionat o minciuna unei cunostinte apropiate, in timp ce ea ne priveste cu atentie, din cap pana in picioare, iar noi, printr-un efort constient, ne stapanim toate gesturile corporale. Chiar cand principalele noastre gesturi sunt suprimate in mod voit, numeroase microgesturi ne scapa. De pilda, contractia muschiului facial, dilatarea si contractia pupilei, transpiratia fruntii, imbujorarea obrajilor, clipitul grabit al pleoapelor si multe alte gesturi marunte care semnalizeaza prefacatoria. Cercetari efectuate prin filmari cu incetinitorul arata ca aceste microgesturi dureaza doar cateva fractiuni de secunda si ele pot fi sesizate in mod constient in decursul discutiilor sau negocierilor numai de anumiti oameni, cum sunt anchetatorii profesionisti, comis-voiajorii si cei pe care ii numim oameni perspicace. Cei mai buni reporteri si agenti comerciali sunt cei care si-au dezvoltat capacitatea subconstienta de a citi microgesturile cu prilejul intalnirilor lor directe.

Este evident ca atunci cand cineva doreste sa minta cu succes trebuie sa-si ascunda trupul sau sa-l faca neobservat. Iata de ce, la interogatoriile de la politie, suspectul este asezat pe un scaun intr-un loc deschis al camerei sau sub o lumina puternica, unde trupul lui poate fi observat in intregime de cel care il ancheteaza. Minciunile suspectului transpar mult mai usor in asemenea imprejurare. Desigur, este mai usor de spus o minciuna daca stam asezati la o masa, unde trupul ne este partial acoperit sau daca vorbim peste un gard sau din dosul unei porti inchise. Dar cea mai buna cale de a minti este prin telefon.