| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
In general, CLASIFICAREA COMUNICARII se face dupa 3 CRITERII:
a) NUMARUL de PERSOANE PARTICIPANTE
b) INSTRUMENTELE ( sau MIJLOACELE ) COMUNICARII
c) PREZENTA ( sau ABSENTA ) unor OBIECTIVE
a) dupa NUMARUL de PERSOANE PARTICIPANTE avem:
o COMUNICARE INTERPERSONALA = derulata intre 2 persoane
;EA poate:
avea NUANTA:
o PERSONALA = cand partenerii se afla in relatii apropiate
o PROFESIONALA = cand partenerii se cunosc mai putin
poate fi:
o AUTENTICA = aspirand la durata si permanenta
o NEAUTENTICA = ocazionala si provizorie
o COMUNICAREA DE GRUP = SUPRAINDIVIDUALA reglata de optica generala ( nu individuala )
;EA poate fi INTRA- sau INTER-GRUP = in interiorul grupului sau intre grupuri
b) dupa INSTRUMENTELE ( sau MIJLOACELE ) COMUNICARII frecvent se clasifica in = COMUNICARE:
VERBALA
NONVERBALA
c) dupa PREZENTA ( sau ABSENTA ) unor OBIECTIVE avem = COMUNICARE:
o INCIDENTALA = cand individul furnizeaza informatii despre sine fara a avea intentia sa o faca
o CONSUMATORIE = aparuta ca O CONSECINTA a unor stari emotionale sau motivationale ale unui individ ( fiind EXPRESIA DIRECTA a acestor stari )
;EA poate lua si forma "a vorbi pentru a vorbi" sau "a vorbi pentru a trece timpul"
o INSTRUMENTALA care urmareste UN OBIECTIV RIGUROS = modificarea conduitei receptorului
;EA este UTILITARA pentru ca presupune totdeauna EXISTENTA unui SCOP
o COMUNIUNE = in care partenerii comunica cu bucurie reciproca, "sarbatorind" intalnirea lor
;dintre aceste FORME DE COMUNICARE, COMUNICAREA INSTRUMENTALA are CELE MAI MARI VIRTUTI REGLATORII ( deosebindu-se net de COMUNICAREA CONSUMATORIE ) pentru ca:
pe de o parte, in COMUNICAREA:
o CONSUMATORIE = mesajele sunt emise ( forma si continutul lor depinzand de starea emitatorului )
o INSTRUMENTALA = mesajele sunt transmise, variind dupa efectul pe care doresc sa-l produca asupra receptorului
pe de alta parte, in COMUNICAREA
o CONSUMATORIE = "celalalt" este perceput ca subiect dorit pentru a fi intalnit in scopul comunicarii
o INSTRUMENTALA = "celalalt" este perceput ca un obiect de exploatat
S-a incercat si O CLASIFICARE a FORMELOR DE COMUNICARE dintr-O PERSPECTIVA MAI AMPLA = filozofica, tehnica, politica si pragmatica.
Lucien Sfez ( 1992 ) recurge la 3 METAFORE pentru CLASIFICAREA FORMELOR DE COMUNICARE = MASINA, ORGANISM si CONFUZIEI:
a) METAFORA MASINA potrivit careia:
omul este liber in relatia cu tehnica ( = se serveste de ea, dar nu este aservit ei )
importanta este prepozitia "CU"
;in aceasta perspectiva, COMUNICAREA este O MASINA cu 3 ELEMENTE ESENTIALE ( EMITATOR, CANAL si RECEPTOR ) in care ELEMENTUL ESENTIAL este EMITATORUL
b) METAFORA ORGANISM conform careia:
omul este parte a unui intreg ( mediul ) in care fiecare partener isi pastreaza identitatea, dar schimburile derulate intre ei au loc prin intermediul intregului
importanta este prepozitia "IN"
;in aceasta perspectiva, COMUNICAREA necesita luarea in calcul a TUTUROR ELEMENTELOR CONSTITUTIVE care sunt integrate
c) METAFORA CONFUZIEI potrivit careia:
omul este absorbit de tehnica, fara de care nu poate exista
importanta este particula "PRIN", subiectul si obiectul pierzandu-si identitatea ( = omul este un simplu produs care lasa prioritate masinilor inteligente )
;in aceasta perspectiva, COMUNICAREA conduce la CONFUNDAREA TOTALA a EMITATORULUI si RECEPTORULUI
Privind global:
PRIMA METAFORA genereaza COMUNICAREA REPREZENTATIVA in care = EMITATORUL traduce lumea obiectiva pentru un RECEPTOR PASIV
A-II-A METAFORA genereaza COMUNICAREA EXPRESIVA in care = individul exprima lumea care il exprima pe el insusi
A-III-A METAFORA genereaza COMUNICAREA CONFUZIVA ( sau TAUTOLOGICA ) bazata pe confuzia primelor 2 forme
;TAUTISMUL rezulta din COMBINAREA:
o TAUTOLOGIEI = pentru ca aici COMUNICAREA este o repetitie imperturbabila a unui subiect surdo-mut
o AUTISMULUI = pentru ca aici COMUNICAREA se face de la sine pentru sine, subiectul aflandu-se intr-o "fortareata" interioara
Dintre toate FORMELE DE COMUNICARE, exista 2 FORME care necesita O ATENTIE PARTICULARA:
o COMUNICAREA NONVERBALA
o COMUNICAREA VERBALA
Se realizeaza prin MIJLOACELE NONVERBALE dintre care MAI AMPLU ABORDATE sunt:
o CORPUL UMAN
o SPATIUL ( sau TERITORIUL )
o IMAGINEA
COMUNICAREA prin CORP
Este CEA MAI COMPLEXA pentru ca = CORPUL intervine in "intalnirile" cotidiene, dar nu ca obiect material, ci ca produs voluntar metamorfozat ( prin imbracaminte, etc ).
COMUNICAREA prin CORP recurge la urmatoarele MIJLOACE:
o APARENTA FIZICA
o GESTURILE
o EXPRESIA FETEI = MIMICA
a) APARENTA FIZICA
AICI o MARE IMPORTANTA o are IMBRACAMINTEA PERSOANEI ca:
o furnizor de informatii adevarate sau false despre individ
o mijloc de apropiere sau de indepartare intre persoane
b) GESTURILE
Reprezinta unul dintre cele mai importante mijloace care asigura accesul la o persoana.
Jean Stoetzel la CLASIFICA in 3 CATEGORII = GESTURI:
o AUTICE = care nu au nici o legatura cu COMUNICAREA, dar tradeaza o anumita stare a individului ( ex = framantarea mainilor in stres )
o OBISNUITE in COMUNICAREA UZUALA ( ex = elevul ridica degetul pentru a raspunde )
o SIMBOLICE = prin care se exprima aprobarea, dezaprobarea ,etc
Exista chiar si O STIINTA a GESTURILOR = KINEZICA care poate fi privita si ca "o gramatica a GESTURILOR".
Studiind relatia dintre cultura si personalitate, Birdwhistell ajunge la concluzia ca = GESTURILE reprezinta o a-III-a instanta care se interpune intre cele 2 notiuni.
c) EXPRESIA FETEI = MIMICA
Are un ROL ESENTIAL in COMUNICAREA NONVERBALA.
PRIVIREA se distinge ca ELEMENT CENTRAL al EXPRESIEI FETEI = sustinerea sau ocolirea EI, fixitatea sau mobilitatea EI, traducand universul interior al individului.
Prin MIMICA putem:
o simula
o orienta, decodifica si intelege intentiile partenerului
o sustine sau dezaproba partenerul
COMUNICAREA prin SPATIU si TERITORIU
Omul are grija de SPATIU in care traieste, delimitandu-si si amenajandu-si TERITORIUL in functie de nevoi si imprejurari.
MODUL de DELIMITARE si AMENAJARE a TERITORIULUI "comunica" numeroase informatii despre individ.
Din perspectiva sociologica si antropologica se delimiteaza 3 TIPURI de TERITORII = TRIBALE, FAMILIALE si PERSONALE.
Din perspectiva psihologica si psihosociologica ARE IMPORTANTA in special TERITORIUL PERSONAL care este legat de particularitatile psihice ale individului.
PROXEMICA = stiinta care studiaza RELATIILE SPATIALE ca MOD DE COMUNICARE.
E T Holl considera ca = exista o veritabila GRAMATICA a SPATIULUI, el sugerand ca exista 4 TIPURI de DISTANTE care reglementeaza COMUNICAREA in functie de respectarea sau incalcarea LOR = DISTANTA:
o INTIMA ( max 15-40 cm ) in care VOCEA are un rol minor
o PERSONALA ( max 125 cm ) in care VOCEA este calda si familiara
o SOCIALA ( max 210-360 cm ), in care VOCEA este plina si distanta
o PUBLICA ( max 7,5 m ) in care COMUNICAREA este UN SPECTACOL, discursul fiind formalizat si cu gesturi stereotipe
COMUNICAREA prin IMAGINI
Modernitatea a creat numeroase MIJLOACE IMAGISTICE de COMUNICARE ( de la afis si pana la tv ).
COMUNICAREA prin IMAGINI genereaza UN PARADOX = desi este mai putin interactiva ( fiind unidirectionala ), EA este mult mai eficienta ( pentru ca afecteaza simultan mai multe persoane ).
Din acest motiv, intre reciprocitatea si amploarea EI exista o oarecare incompatibilitate.
IMPORTANTE in cazul EI sunt:
o MESAJUL LINGVISTIC care insoteste IMAGINEA
o CONTEXTUL in care apare IMAGINEA
In acest sens se vorbeste chiar de UN INDICE DE ICONICITATE care vizeaza EFICIENTA COMUNICARII.
Proliferarea COMUNICARII prin IMAGINI este considerata, de unii, ca UN FENOMEN de REGRESIE CULTURALA care impiedica dezvoltarea celorlalte forme de comunicare ( ex = se pierde gustul pentru lectura ).
IN TOTALITATEA lor, MIJLOACELE NONVERBALE ale COMUNICARII au urmatoarele ROLURI:
de a transmite ceva
de a nuanta si preciza COMUNICAREA = care devine:
o aprobativa sau dezaprobativa
o receptiva sau nereceptiva
de a ajuta persoanele sa se exprime si sa se inteleaga reciproc mai bine
De Vito stabileste 6 FUNCTII ale COMUNICARII NONVERBALE ( asociata COMUNICARII VERBALE ) = EA:
LIMBAJUL = MIJLOCUL CEL MAI FOLOSIT in COMUNICARE.
In SENS RESTRANS ( pentru a-i sublinia FUNCTIA DE COMUNICARE ) LIMBAJUL a fost DEFINIT ca = un vehicul care "transporta" intentii si atitudini, un mijloc de transmisie a informatiilor, care circula fara rezistenta de la un sistem cognitiv la altul.
Dar, LIMBAJUL este mult mai mult decat un simplu mijloc de transmisie, EL reprezentand si UN TIP de CONDUITA APARTE a INDIVIDULUI, care reuneste CONDUITA VERBALA si SIMBOLICA ( care include CONDUITA VERBALA ).
Studiul LIMBAJULUI presupune investigarea a numeroase PROBLEME:
o perceperea limbajului
o achizitia si producerea limbajului
o intelegerea discursului
o memorarea frazelor si a textelor, etc
Din multitudinea problematicii psihologice referitoare la LIMBAJ exista O PROBLEMA APARTE:
o atat prin semnificatia EI majora
o cat si prin controversele aparute
Este vorba de PROBLEMA ACHIZITIEI LIMBAJULUI pe care:
o unii il considera innascut = TEORIILE NATIVISTE
o altii il considera o structura care se construieste treptat = TEORIILE INVATARII LIMBAJULUI
a. TEORIILE NATIVISTE ale LIMBAJULUI
Sustinatorii LOR considera ca intram in lume "echipati" pentru vorbire.
Gray face UN INVENTAR al CAPACITATILOR INNASCUTE ale VORBIRII, care sunt reprezentate de:
o structurile anatomice prezente in gat ( laringe, faringe ) care ne fac apti sa producem o gama larga de sunete
o preferinta de a asculta, de a vorbi si de a distinge toate sunetele de baza ale vorbirii
o mecanismele care fac posibila trecerea printr-o succesiune de faze ( gangurit, lalatiune, etc )
o ariile specializate pentru vorbire din creier ( Broca si Vernicke )
Reprezentantul de marca al TEORILOR NATIVISTE ale LIMBAJULUI este Noam Chomsky, care a emis ( in acest context ) 3 IDEI IMPORTANTE.
PRIMA IDEE se refera la = incercarea de a explica STRUCTURILE LINGVISTICE DE SUPRAFATA descrise de Saussure si Sapir.
Ei aratasera ca = UNITATILE LINGVISTICE DE BAZA intra in relatii specifice atat intre ele, cat si cu realitatile extralingvistice ( semnale, simboluri ) integrandu-se in CONSTRUCTII COMPLEXE ( sintagme, paradigme, etc ).
Chomsky si-a propus UN DUBLU SCOP:
o de a gasi structurile non-aparente ale vorbirii ( numite STRUCTURI PROFUNDE ) care pot explica STRUCTURILE DE SUPRAFATA
o de a stabili REGULILE care transforma STRUCTURILE PROFUNDE in STRUCTURI DE SUPRAFATA, reguli care ar constitui O GRAMATICA GENERATIVA
Trecerea de la GRAMATICA SINTAGMATICA DE SUPRAFATA la GRAMATICA GENERATIVA si TRANSFORMATIONALA a reprezentat O REVOLUTIE in CONCEPEREA LIMBAJULUI pentru ca = a atras atentia psihologilor sa studieze:
o nu doar comportamentul verbal in expresia lui interna
o ci si reprezentarile mentale psiholingvistice pe care le reflecta comportamentul verbal
A-II-A IDEE se refer la = DISTINCTIA realizata intre conceptele de:
o COMPETENTA LINGVISTICA
o PERFORMANTA LINGIVSTICA
In limbajul unui individ exista atat fraze gramaticale, cat si fraze negramaticale.
Cum pot fi diferentiate ele ?
Chomsky ofera ca METODA = recurgerea la intuitia/constiinta subiectului, adica la capacitatea lui intrinsec-ideala de:
o a produce si intelege frazele in acord cu "forma" limbii
o a aprecia gradul de devianta al unui enunt in raport cu o "forma buna"
Chomsky isi propune UN NOU SCOP = analiza COMPETENTEI LINGVISTICE a subiectului vorbitor, COMPETENTA care:
PERFORMANTA LINGVISTICA este DEFINITA ca fiind = capacitatea subiectului de a pune in practica sistemul de reguli in functie de diferite situatii si imprejurari.
Din pacate, RELATIILE dintre cele 2 CONCEPTE sunt ambigui si dificil de delimitat, ELE fiind studiate de 2 stiinte diferite:
o lingvistica = CONCEPTUL de COMPETENTA
o psiholingivistica = CONCEPTUL de PERFORMANTA
A-III-A IDEE se refera la = considerarea LIMBAJULUI ca fiind INNASCUT ( mai ales STRUCTURILE PROFUNDE si COMPETENTA LINGVISTICA ).
Chomsky pleaca de la PREMISA ca = creierul uman este inzestrat la nastere cu o structura nervoasa inalt specifica, care are capacitatea de a realiza STRUCTURI LINGIVSTICE COMPLEXE.
Chomsky considera ca = maturizarea creierului are loc prin developarea in sens fotografic a unor structuri deja existente si nu prin invatare.
ARGUMENTUL acestei TEZE il constituie = localizarea centrului LIMBAJULUI care pledeaza pentru specificitatea ereditara.
Chomsky considera ca = copii sunt ajutati in ACHIZITIONAREA LIMBAJULUI de UN GHID INNASCUT, existand pentru aceasta o serie de REGULI UNICE specifice unei culturi numite de el MIJLOACE DE ACHIZITIE ale LIMBAJULUI ( = LAD sau LANGUAGE-ACQUISITION DEVICES ).
Pentru Chomsky, LINGVISTICA ( cu structurile ei profunde si gramatica ei generativa ) este PRIMORDIALA in raport cu COGNITIA, Chomsky pierzand din vedere faptul ca dezvoltarea cognitiva si a limbajului sunt interactive ( fapt care i-a atras ACUZA de ADULTOCENTRISM ).
Cu toate criticile aduse CONCEPTIA lui Chomsky a avut UN ROL CATALIZATOR in evolutia stiintelor comportamentului verbal si a stiintelor in general.
b. TEORIILE INVATARII LIMBAJULUI
Au fost dezvoltate de BEHAVIORISTI si CONSTRUCTIVISTI.
Skiner lanseaza ( in 1957 ) IDEEA ca = LIMBAJUL nu este in mod special diferit de orice alta forma a comportamentului.
Watson punea accentul doar pe 2 ELEMENTE: STIMUL si REACTIE.
Skinner adauga un AL-III-LEA ELEMENT = INTARIREA ( sau RECOMPENSA ) si imagineaza pentru CELE 3 ELEMENTE un TIP DE INTERACTIUNE pe care il numeste "OPERANT":
o actionand asupra organismului, STIMULUL ofera ocazia pornind de la care, RASPUNSUL este susceptibil de a fi emis si INTARIT
o daca se produce O INTARIRE POZITIVA a REACTIEI, se va instala UN PROCES DE DISCRIMINARE care va permite STIMULULUI sa devina un agent susceptibil de a face sa apara RASPUNSUL
COMPORTAMENTUL VERBAL este considerat UN COMPORTAMENT OPERANT, achizitionat prin CONDITIONARE OPERANTA.
COMPORTAMENTUL OPERANT devine UN INSTRUMENT pentru a opera in mediu astfel incat sa realizeze O INTARIRE a STIMULULUI tinand cont de:
o variabilele situationale susceptibile de a intari raspunsul
o istoria intaririlor in contextul grupului social din care face parte individul
o ingradirile genetice ale speciei sale
In concluzie = LIMBAJUL SE INVATA fiind ACHIZITIONAT IN TIMPUL VIETII individului.
Skinner considera ca, in acest PROCES DE ACHIZITIE, individul este ajutat de SISTEMUL DE SUPORT pentru ACHIZITIA LIMBAJULUI ( = LASS sau LANGUAGE-ACQUISITION SUPPORT-SYSTEM ), un similar al LAD-ului lui Chomsky.
Piaget are insa O CONTRIBUTIE ESENTIALA in ilustrarea CARACTERULUI DOBANDIT al LIMBAJULUI
In acest sens, in TEORIA PIAGETIANA exista 3 CONCEPTE ESENTIALE:
INTERACTIONISM care se refera la = relatiile de interactiune reciproca dintre organism si mediu
;El respinge TEORIILE:
o BEHAVIORISTE care = privilegiau mediul
o PREFORMISTE care 0 privilegiau structurile interne ale organismului
CONSTRUCTIVISM care vizeaza 2 ASPECTE ESENTIALE:
o rolul activ al organismului
o caracterul progresiv al elaborarii structurilor cunoasterii ( inclusiv a LIMBAJULUI )
ECHILIBRUL care include = SISTEMELE REGLATOARE care permit:
o actiunea organismului impotriva factorilor perturbatori
o reechilibrarea structurilor interne
IPOTEZA ESENTIALA a lui Piaget in legatura cu LIMBAJUL este = CONTINUITATEA FUNCTIONALA intre sistemele reprezentative si sistemele de tratare a informatiei.
AICI:
o crearea semnificatiei este indisolubil legata de activitatea cognitiva
o trecerea de la INTELIGENTA ACTIONALA ( SENZITIVO-MOTORIE ) la INTELIGENTA OPERATIONALA ( REFLEXIVA ) se face lin si firesc
In final se ajunge la adaptarea corespunzatoare a individului la solicitarile mediului.
c. DISPUTA PIAGET-CHOMSKY
A avut loc in 1975 fiind cunoscuta ca = CONTROVERSA dintre INNEISM si CONSTRUCTIVISM.
CONCEPTIA lui Chomsky conducea la o serie de BIZARERII:
limbajul fiind inclus in genomul individului insemna ca acesta si-l poate insusi chiar si in conditiile unei educatii limitate
toate ipotezele asupra regulii sintaxei pe care copilul ar putea sa le inventeze sunt excluse de la mostenirea genetica
limbile vorbite sunt aceleasi in toate privintele si in toata lumea
mediul are un rol minor ( cel mult declansator ) in elaborarea cunostintelor
Acestora, Piaget le opune o serie de CONCLUZII MAI REALISTE:
structurile cognitive ale intelectului se construiesc printr-o organizare de actiuni succesive exercitate asupra obiectului
exista o inteligenta general umana care poate sa transforme in realitate potentele elementare ale creierului in forme din ce in ce mai complexe
Piaget se conduce dupa 2 PRINCIPII FUNDAMENTALE:
o "MINIMUM de PERFORMARE"
o "MAXIMUM de AUTOORGANIZARE"
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3056
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
