STUDIU DE CAZ : COMUNICAREA GUVERNAMENTALA PENTRU REVIZUIREA CONSTITUTIEI INTRE EDUCATIE CIVICA SI PROPAGANDA

STUDIU DE CAZ : COMUNICAREA GUVERNAMENTALA PENTRU REVIZUIREA CONSTITUTIEI INTRE EDUCATIE CIVICA SI PROPAGANDA

1. Analiza de continut, premise teoretice

Pornind de la ideea ca scopul analizei de continut este de a face inferente, am vizat ca prin aceasta metoda 'de tratare cantitativa a unui material simbolic calitativ'[1], sa surprind si ideea de baza a acesteia, 'de a reduce intregul continut al comunicarii la un set de categorii care reprezinta anumite caracteristici de interes pentru cercetare' .

Am aplicat analiza de continut pe presa scrisa, un motiv sustinut fiind etica media. Mediatizarea domeniului politic reprezinta pentru jurnalisti modalitatea prin care isi pot dovedi 'obiectivitatea, impartialitatea si neutralitatea'[3] in transmiterea si interpretarea informatiilor politice; un lucru greu de realizat daca ne gandim ca 'jurnalismul nu este si nici nu poate fi neutral si obiectiv, ci este fundamental interpretativ, asimiland valorile si paradigmele dominante in societatea in care se desfasoara' . Fiecare dintre noi are dreptul la o cunoastere obiectiva a realitatii, la o informare precisa, din care sa lipseasca stirile false, denaturate sau opiniile jurnalistice transformate in propaganda. Altfel, nici nu mai putem vorbi de cunoastere publica, ci mai degraba de media devenita un produs comercial, cand se incalca etica profesionala jurnalistica potrivit careia, 'media trebuie sa asigure o informare adecvata a populatiei' .

Alegerea temei de cercetare

Tema de cercetare o reprezinta proiectul de referendum pentru Revizuirea Constitutiei; modificarea Constitutiei are ca insemnatate apropierea de cadrul legislativ european, de valorile europene si nu in ultimul rand, contribuie si la realizarea visului unei Europe mai unite, mai sigure in contextul actualelor mutatii in plan social si economic. Subiectul mi s-a parut extrem de interesant si prin prisma modului in care a fost abordat de presa scrisa si prin controversele pe care le-a starnit.

a) Ipoteza

Ipoteza de la care am pornit in cercetarea mea are in vedere faptul conform caruia, comunicarea guvernamentala., in incercarea de a-si promova serviciile, tinde sa transforme campania de informare intr-o campanie de comunicare proiectata dupa modelul propagandei. Cand accentul nu cade pe informatie, ci pe crearea unei imagini pozitive, apare ideea potrivit careia  In numele transparentei, comunicarea guvernamentala se poate transforma intr-o campanie de publicitate politica mascata menita sa puna in circulatie nu atat informatii, cit o imagine pozitiva a guvernului [6]

M-au interesat consecintele pe care presa scrisa le reflecta ulterior din aceasta perspectiva.

Propun urmatoarea formulare a ipotezei:

Daca intr-o campanie de comunicare, latura informativa a comunicarii guvernamentale nu se realizeaza, atunci functia de promovare a comunicarii guvernamentale ia o forma propagandistica.

b) Unitatile de analiza

Am ales ca unitate de inregistrare asertiunea despre un anumit subiect sau tema articolului (referirea, item-ul), fiindu-mi foarte utila in gruparea poblemelor abordate, pe anumite teme; fiecare problema a fost tratata separat si apoi integrata temei, prin introducerea intr-una din categoriile schemei de analiza, urmand sa fac raportarile si legaturile necesare.

In cercetarea mea lipsa prezentarii contextului ar fi facut imposibila analiza, tocmai de aceea s-a impus cu necesitate prezenta unitatii de context, reprezentata de articolul de presa in intregime.

Pentru determinarea cantitativa a continutului comunicarii, am stabilit ca unitate de numarare, aceeasi tema a articolului sau referire: folosindu-ma de functia sa de cuantificare, am ales dintre cele patru sisteme de numarare[7], aparitia si nonaparitia categoriilor si subcategoriilor de analiza. Acest lucru mi-a permis ca pe langa identificarea temelor de analiza, sa pot realiza si determinarea lor cantitativa.

c) Schema de categorii

Concretizarea conceptului - tema 'comunicarea guvernamentala' am realizat-o prin stabilirea de dimensiuni; asadar, am alcatuit 'un spatiu dimensional'[8] de doua dimensiuni, mai precis, un spatiu bidimensional. Am considerat semnificative pentru analiza (semnificatie conturata de complexitatea lor), dimensiunile:

- informativa

- propagandistica

Pasul urmator il reprezinta alcatuirea unui 'spatiu de indicatori'[9] pentru fiecare dintre dimensiuni, cinci fiind indicatorii (categoriile) pe fiecare dimensiune. La randul lor, indicatorii au fost impartiti in 'baterii de variabile' (subindicatori, subcategorii, variabile sau indici), in vederea desavarsirii operationalizarii.

Stabilirea acestui 'sistem de categorii'[10] decurge din ipoteza pe care vreau sa o testez si cuprinde categorii tip ' tabla de materii'.

Aceasta este clasificarea pe care am realizat-o pentru sustinerea ipotezei cercetarii.

Dimensiunea informativa

a) Comunicarea interna (am inceput cu acest indicator pentru a sublinia ca o buna comunicare in interior conduce la o buna comunicare in exterior; daca publicul intern, reprezentat de membrii institutiei guvernamentale - consilieri, prefecti, primari, este bine informat in legatura cu proiectul de referendum, daca el insusi cunoaste obiectivele si misiunile clare pe care le are de indeplinit, atunci va asigura o buna cunoastere catre cetateni);

- activitatea de relatii publice (frecventa articolelor despre initierea campaniei de comunicare cu ajutorul acestui departament si prin activitati caracteristice) ;

- conferinte (frecventa articolelor despre faptul ca au fost organizate intalniri cu membrii guvernamentali, pentru ca acestia sa fie informati despre proiect) ;

- facilitati si servicii de care pot beneficia membrii, pentru informare (frecventa articolelor despre vacante, deplasari care au fost acordate membrilor pentru informarea si explicarea catre cetateni a modificarilor).

b) Imaginea Guvernului, ca sursa emitatoare (care doreste sa comunice eficient); am alcatuit acest indicator pornind de la definitia informarii publice, cand emitatorul apare ca un prim element important:

- colaborarea in interior cu fortele politice (frecventa articolelor despre cerintele Guvernului adresate tuturor partidelor si formatiunilor politice, pentru adunarea fortelor si mobilizare generala pentru referendum) ;

- capacitatea de aplanare a conflictelor (frecventa articolelor in care Guvernul cere eliminarea tuturor disputelor si polemicilor din sfera politica, care ar putea sa afecteze buna desfasurare a referendumului).

c) Utilizarea mass-media pentru informare (mass-media fiind canalul de comunicare prin care comunica emitatorul, dar si al doilea element de referinta al informarii publice):

- comunicate de presa (frecventa articolelor in care se specifica primirea informatiilor prin comunicate si agentii de presa) ;

- videoconferinte (frecventa articolelor despre videoconferintele care s-au organizat pentru informare);

- presa scrisa (frecventa articolelor in care se specifica faptul ca oamenii au fost mai bine informati prin intermediul articolelor de presa) ;

- dezbateri televizate (frecventa articolelor care specifica ca oamenii au fost mai bine informati prin intermediul televiziunii, si mai precis prin dezbateri televizate).

d) Perceptia publicului, ca receptor (acest indicator este forma pe care o ia al treilea element al informarii publice, si care o si desavarseste) :

- cunoasterea proiectului in curs de desfasurare (frecventa articolelor in care se specifica daca cetatenii cunosc initiativa Guvernului in legatura cu acest proiect, daca au auzit de proiect) ; 

- cunoasterea modificarilor aduse prin acest proiect (frecventa articolelor in care se specifica daca cetatenii cunosc efectiv modificarile proiectului, votand astfel, in cunostinta de cauza) ;

- parerile liderilor de opinie despre referendum (frecventa articolelor care evalueaza parerile unor personalitati de referinta ale societatii din diferite domenii de activitate) ;

- prezenta la vot (frecventa articolelor in care se specifica daca oamenii s-au prezentat sau nu s-au prezentat la vot in cele doua zile de votare).

e) Imaginea proiectului de referendum (proiectul ca mesaj public, ca informatie transmisa efectiv) :

- rutina electorala (frecventa articolelor care ofera informatii despre organizarea proiectului in general);

- programul (frecventa articolelor care mediatizeaza masurile concrete preconizate in oferta constitutionala);

- utilizarea legii electorale de organizare (frecventa articolelor care surprind respectarea legii electorale in organizarea si desfasurarea proiectului - au fost doua zile de votare si negociere directa, in loc de licitatie);

- utilitatea campaniei de comunicare (frecventa articolelor care surprind eficienta campaniei de comunicare in informarea cetatenilor);

- efectele modificarilor pentru societate si pentru populatie (frecventa articolelor care ofera informatii despre efectele benefice sau dimpotriva, dezavantajele modificarilor propuse prin referendum);

- necesitatea prezentei la vot (frecventa articolelor care cuprind indemnuri sau reactii negative in ceea ce priveste prezentarea oamenilor la vot pentru a-si exercita astfel dreptul de vot).

Dimensiunea propagandistica

a) Activitatea membrilor (cu referire la activitatea intreprinsa efectiv de membri: primari, prefecti, consilieri, functionari, dupa ce au fost informati) :

- competente (frecventa articolelor care evalueaza activitatea desfasurata);

- actiunea in campanie (frecventa articolelor care evalueaza indeplinirea atributiilor de serviciu);

- utilizarea banilor in interes public (frecventa articolelor care ofera informatii despre gestionarea corecta a banilor destinati campaniei, de catre membri).

b) Relatiile cu comunitatea locala (implicarea proiectului in societate pentru promovare):

- actiuni culturale (frecventa articolelor in care se specifica organizarea de concerte pentru populatie, in scopul de a face cunoscuta actiunea guvernamentala);

- actiuni umanitare (frecventa articolelor despre acordarea de premii, facilitati, organizarea de tombole pentru populatia care voteaza);

- apelul la alte institutii publice (frecventa articolelor despre mobilizarea de catre Guvern si a altor institutii publice, care sa participe la informarea si promovarea proiectului).

c) Actiunea Guvernului (actiuni politice si de comunicare pentru promovare):

- justificarea referendumului prin apelul la integrarea europeana (frecventa articolelor care surprind conditionarea prezentei la vot prin apelul la valorile europene) ;

- utilizarea campaniei in interes electoral (frecventa articolelor care evalueaza intentia guvernamentala de a utiliza aceasta campanie in alte scopuri decat cele de informare si promovare a serviciilor publice, mai precis a proiectului de referendum).

d) Viabilitatea proiectului;

- sprijin intern (frecventa articolelor care surprind faptul ca proiectul a fost sustinut de partide, formatiuni politice, asociatii interne) ;

- sprijin international (frecventa articolelor care surprind faptul ca proiectul a fost sustinut de reprezentanti sau organizatii internationale) ;

- utilitatea campaniei de promovare (frecventa articolelor care surprind eficienta campaniei de promovare a proiectului).

e) Simboluri publicitare (utilizate pentru promovare) :

- slogan (frecventa articolelor care surprind utilizarea de sloganuri pentru promovare) ;

- surprinderea ambelor posibilitati de raspuns (frecventa articolelor care evalueaza prezenta in oferta publicitara a ambelor posibilitati de raspuns - da sau nu, evitandu-se astfel incercarea de manipulare a oamenilor) ;

- spoturi (frecventa articolelor care surprind realizarea de spoturi pentru promovare);

- utilizarea vedetelor in spoturi (frecventa articolelor care evalueaza prezenta in spoturile publicitare a vedetelor autohtone);

- materiale de propaganda (frecventa articolelor despre sepcute, brosuri, tricouri, sms-uri folosite pentru promovare).

Stabilirea materialului pentru analiza

Am ales sa analizez imaginea proiectului de referendum, asa cum a fost reflectata in presa scrisa; m-am aplecat doar asupra presei tiparite, iar in cadrul ei doar asupra ziarelor cu cea mai mare circulatie. Am ales cotidiene de informatie generala, de mare tiraj si cu un cuvant hotarator in presa romaneasca.

In stabilirea ierarhiei ziarelor dupa marimea audientei, indicatorii cel mai des intalniti sunt:

Ø      calculul cotelor de lectura ;

Ø      calculul ratei de difuzare a ziarelor la mia de locuitori (tirajul presei scrise raportat la 1000 de locuitori - intr-o luna anumita sau la nivelul unui an); aceasta rata de difuzare se calculeaza pe baza statisticilor nationale referitoare la tirajul ziarelor si la populatia tarii.

Dragan[11] afirma ca acestia sunt indicatorii audientei presei scrise. Voi opta pentru tirajul presei scrise.

Astfel, in alegerea publicatiilor pe care le voi analiza, am avut in vedere urmatoarele criterii:

Ø      tirajul ziarului ;

Ø      sa fie un cotidian national de interes mai larg (nu axat doar pe un singur domeniu, cum sunt, de exemplu, ziarele sportive) ;

Ø      resursele de timp / umane disponibile.

In ceea ce priveste timpul disponibil si posibilitatea personala de a realiza aceasta analiza am ales ca interval de analiza o perioada de aproximativ patru saptamani.

Primele doua criterii le-am stabilit pornind de la premisa ca in presa scrisa, cotidienele sunt cele mai importante nuclee de formare a opiniei publice, cele mai raspandite fiind foarte probabil si cele mai influente.

Iata si principalele cotidiene (auditate) din Romania, dupa tirajele lor la sfarsitul anului 2003:

Tabelul l. Principalele cotidiene auditate din Romania

Sursa: Biroul Roman de Audit al Tirajelor

Adresa de internet wwvv. brat. ro

Combinand cele trei criterii de alegere ale cotidienelor m-am decis asupra ziarelor Adevarul, Evenimentul zilei si Romania libera.

Esantionarea

In ceea ce priveste selectarea surselor de comunicare, am ales din multitudinea de surse de informare, presa scrisa, urmand sa fac analiza presei. Am aplicat esantionarea pe ziarele cuprinse in perioada 18 septembrie - 19 octombrie 2003; ziua de debut a analizei a fost reprezentata de numarul de ziar in care a aparut primul articol despre proiectul de referendum si a fost diferita pentru ziarele considerate; 19 octombrie a fost ultima zi cuantificata, reprezentand ultima zi de alegeri, care marcheaza si finalul proiectului de referendum, zi valabila pentru toate ziarele analizei mele. Astfel, ziua de debut a fost:

- 27 septembrie pentru Adevarul, perioada monitorizata fiind 27 septembrie-19 octombrie ;

- 18 septembrie pentru Evenimentul zilei, perioada monitorizata fiind 18

septembrie-19 octombrie ;

- 27 septembrie pentru Romania libera, perioada monitorizata fiind 27

septembrie- 19 octombrie.

Pentru o reprezentativitate mai buna am ales esantionarea de zile neconsecutive, pasul de esantionare fiind din doua in doua numere ale ziarului, recomandabil[12]; astfel am obtinut un esantion de:

Ø      11 unitati de esantionare sau 11 numere de ziar pentru Adevarul

Ø      11 unitati de esantionare sau 11 numere de ziar pentru Evenimentul zilei

Ø      12 unitati de esantionare sau 12 numere de ziar pentru Romania libera.

Perioada de studiu, de aproximativ patru saptamani este extrem de utila pentru eventuale comparatii cu analize pre si post-campanie.

Procedee de analiza a continutului

Am ales pentru prezentarea si analiza datelor, analiza frecventelor si analiza tendintelor temelor cuprinse in schema de categorii.

a) analiza de frecventa

Am urmarit ca prin calcularea frecventelor unitatilor de inregistrare sa surprind preocuparea fata de o anumita tema, din partea ziarelor analizate.

Am realizat un tabel structurat pe dimensiuni, indicatori (categorii), subindicatori si frecventele temelor pe fiecare dintre indicatori si subindicatori. Tabelul este construit pentru fiecare dintre cele trei ziare analizate, toate cele trei variante regasindu-se in anexa.

b) analiza de tendinta

Aceasta mi-a permis ca pe langa simpla consemnare a prezentei sau absentei unei referiri sa pot deduce si orientarea ziarului pe anumite teme, prin evaluarile si aprecierile jurnalistice, capabile sa indice totodata, taria, 'gradul de intensitate cu care se manifesta atitudinea''[13] ziaristica.

Am considerat:

- referiri defavorabile: aprecierile critice, negative, de dezaprobare ale jurnalistilor la adresa temelor din schema de categorii. Exemple: oamenii nu cunosc modificarile, campania s-a realizat in interes electoral, campania de informare si cea de promovare au fost ineficiente, media nu s-a utilizat pentru informare, membrii parlamentari nu au actionat eficient in campanie, ci in interes proriu .

- referiri neutre: cele cu caracter informativ, care informeaza despre referendum, fara a avea tendinta favorabila sau defavorabila.

- referiri favorabile: aprecierile pozitive, de aprobare ale jurnalistilor la adresa temelor din schema de categorii. Exemple: oamenii cunosc modificarile si s-au prezentat la vot, campania nu s-a realizat in interes electoral, ci strict referendar, activitatea membrilor este eficienta, s-a aplicat legea electorala, s-au surprins ambele posibilitati de raspuns.

Analiza de tendinta o voi desfasura pe fiecare indicator, dar si pe subindicatorii sai aferenti. Pentru o mai buna sistematizare am intocmit un tabel cu linii si coioane; pe coloane sunt trecute in ordine, urmatoarele: indicatorii; subindicatorii; numarul de unitati de inregistrare favorabile (F); numarul de unitati de inregistrare neutre (N); numarul de unitati de inregistrare defavorabile (D); numarul total al unitatilor de inregistrare in legatura cu tema (T); indicele de analiza a tendintei (IAT), pe care l-am calculat cu formula:

AT= F- D/ T

Fiecare ziar dispune de un astfel de tabel, ce poate fi consultat in anexa.

2. Prezentarea si analiza datelor

2.1. Analiza pe ziarul Adevarul

Analiza de frecventa

Articolele aparute in Adevarul, in perioada 27 septembrie - 19 octombrie 2003, in legatura cu tema referendumului au fost in numar de 33 de articole. Toate cuprind referiri la schema de categorii, fara a exista un articol care sa nu aibe legatura cu ea; ordinea de aparitie a articolelor este: joi, 27 septembrie (un articol); miercuri, l octombrie (un articol); vineri, 3 octombrie (trei articole); duminica, 5 octombrie - nici un articol publicat; marti, 7 octombrie (patru articole); joi, 9 octombrie (un articol); sambata, 11 octombrie (cinci articole); luni, 13 octombrie (doua articole); miercuri, 15 octombrie (opt articole); vineri, 17 octombrie (sase articole); duminica, 19 octombrie (noua articole).

Numarul total de referiri sau teme de articol contorizate in aceste articole este de 63 de referiri, dintre care 34 sunt referiri neutre, 18 sunt pozitive, iar 11 sunt referiri negative.

Voi realiza si clasificarea indicatorilor si a subindicatorilor in functie de ponderile detinute de fiecare in parte din totalul itemilor.

Indicatorii cu cele mai ridicate frecvente sunt reprezentati de imaginea proiectului de referendum, activitatea membrilor si relatiile cu comunitatea locala, alaturi de simbolurile publicitare, acestea doua avand aceeasi frecventa. Trei categorii apartin dimensiunii propagandistice, in timp ce doar o categorie apartine dimensiunii informative. Acestea sunt temele considerate de catre acest ziar cele mai importante pentru publicul sau. Suma frecventelor acestor indicatori este de 76% din totalul unitatilor de inregistrare (al referirilor).

Rutina electorala este itemul cu cele mai multe referiri pe toti indicatorii, referiri surprinse in articole care descriu date organizatorice. Ceea ce este si mai interesant este faptul ca toate referirile sunt neutre, avand un vadit caracter informativ si reprezentand 20% din totalul de referiri pe schema de categorii. Ceea ce denota interesul ziarului pentru o buna si profunda cunoastere a proiectului de referendum in randul cetatenilor.

O situatie asemanatoare se intalneste si in privinta programului, articolele publicate cuprinzand sapte referiri. Este demonstrata astfel, preocuparea jurnalistica pentru evaluarea programului, prin informatii care apreciaza eficienta si utilitatea ofertei constitutionale.

Alte patru referiri surprind si utilizarea legii electorale de organizare: este subindicatorul care beneficiaza de frecventa cea mai ridicata ca numar de referiri negative, semn ca tema a preocupat in mod deosebit sfera jurnalistica a ziarului. Utilitatea campaniei de comunicare si efectele benefice au avut frecventa 0, accentul nefiind pus pe astfel de teme. Si acest ziar pledeaza pentru necesitatea prezentei la vot. Aceasta variabila a primit doar referiri pozitive, in numar de doua.

Ierarhia frecventelor este completata cu locul secund ocupat de activitatea membrilor; sunt tratate cu interes teme despre implicarea in societate a proiectului pentru promovare, in opt referiri, trei negative, cinci neutre si lipsa celor pozitive. Procentul este de 12%.

Cea mai mare atentie este acordata actiunii in campanie, care beneficiaza de a treia mare valoare ca frecventa (cinci referiri), in raport cu numarul de referiri date restului itemilor cuprinsi in ceilalti indicatori, ziarul servind din nou interesul cetateanului in a cunoaste cum s-au implicat membrii in campanie. Evaluarea activitatii membrilor se face si prin prisma competentelor (o referire) si a banilor utilizati in interes public (doua referiri).

Locul al treilea revine prin frecventa ridicata relatiilor cu comunitatea locala. S-au adunat sapte referiri, dintre care sase negative si o referire pozitiva. Procentul este de 11%. Cuprinde trei variabile: actiuni culturale, actiuni umanitare si apelul la alte institutii publice. Activitatea umanitara este tratata intr-o singura referire, cea culturala este valorizata prin doua referiri care trimit la concertele promotionale organizate, in timp ce implicarea in campanie a altor institutii publice beneficiaza de cea mai mare frecventa pe acest indicator, de patru referiri, ceea ce denota interesul manifestat fata de aceasta tema.

La egalitate cu frecventa acestui indicator este cea a simbolurilor publicitare. Acest indicator este si el tratat de-a lungul mai multor articole, in care am contorizat sase referiri neutre si o referire pozitiva; lipsesc referirile negative din cele sapte referiri, care alcatuiesc un procent de 11%. . Referirile ofera date importante despre materialele promotionale utilizate, despre rolul vedetelor in spoturi si despre cum au fost surprinse ambele posibilitati de raspuns in acestea. Sloganul are frecventa 0, nici o referire nesurprinzand rolul sau in campanie.

Urmatoarele categorii sunt cele cu teme cu frecventa redusa: comunicarea interna, viabilitatea proiectului, utilizarea mass-media pentru informare, imaginea Guvernului, ca sursa emitatoare, perceptia publicului si actiunea Guvernului. Patru indicatori apartin dimensiunii informative, in timp ce doi apartin dimensiunii propagandistice. Suma frecventelor acestor indicatori este de 24% din totalul unitatilor de inregistrare. Chiar daca informatiile sunt mai putine pentru aceste categorii, beneficiind implicit de frecvente mai mici, nu inseamna ca nu au importanta; dimpotriva, sunt tratate cu maxima seriozitate.

Cea mai redusa frecventa o inregistreaza comunicarea interna, cu o singura referire, reprezentand 1% din totalul de referiri. Se acorda astfel, cea mai mica atentie acestui indicator. Referirea este acordata facilitatilor care sunt oferite membrilor pentru mai buna informare a cetatenilor, interesand daca astfel de actiuni sunt eficiente in aceasta directie.

O frecventa identica a inregistrat viabilitatea proiectului. Singura referire prezenta in ziar a anuntat ca proiectul are sprijinul intern. In cadrul imaginii Guvenului (5%), ambii sai itemi: aplanarea conflictelor si colaborarea in interior beneficiaza de referiri in numar scazut.

Au fost publicate si articole despre utilizarea mass-media pentru informare sau despre perceptia publicului, in referiri putine, care trimit la videoconferinte sau parerile liderilor. Lipsesc referiri despre prezenta de dezbateri televizate sau despre cunoasterea proiectului si a modificarilor.

Patru referiri sunt adresate actiunii Guvernului (6%). Justificarea referendumului prin apelul la integrarea europeana are doua referiri. Deriva din astfel de referiri cele care sugereaza utilizarea campaniei in interes electoral.

Analiza de tendinta

Proiectul de referendum este prezentat in cadrul ziarului Adevarul printr-o tendinta favorabila, fiind asadar, valorizat pozitiv in articolele care prezinta proiectul de referendum. Valoarea calculata demonstreaza acest lucru: AT= 18 -11/63 = + 0,11.

Orientarea pozitiva a ziarului este dovedita si de prezenta unui numar foarte mare de referiri pozitive din totalul de referiri, mai multe decat cele negative. Foarte multi subindicatori au avut doar referiri favorabile si au reprezentat 28% din totalul de referiri.

Astfel, pentru imaginea Guvernului, ca sursa emitatoare, in cadrul dimensiunii informative, tendinta la nivelul intregii categorii este favorabila (+1), evaluarea modului in care Guvernul a luat masuri pentru ca informarea sa se realizeze cat mai eficient luand o forma pozitiva, apreciindu-se initiativele in acest sens. Valoarea este extrem de ridicata; ea se reflecta in aprecierile despre moratoriul propus de presedintele Iliescu pentru buna desfasurare a campaniei, un armistitiu prin care 'fortele politice au datoria sa se abtina de la acuze, dispute si violente de limbaj'[14]. Aplanarea conflictelor (+0,66) primeste deci, aprecieri, asemenea colaborarii in interior (+0,33): actorii politici sunt incurajati 'sa-si concentreze energia pentru a explica cetatenilor continutul modificarilor si importanta prezentarii la vot' .

In cadrul imaginii proiectului de referendum, doi itemi sunt evaluati pozitiv: programul (+0,27) si necesitatea prezentei la vot (+0,07). Oferta constitutionala a fost supusa analizelor intr-o rubrica speciala, numita chiar 'Constitutionale'. Astfel, modificarile au primit aprecieri prin noutatile aduse: textul constitutional este el insusi o garantie ca orice fel de nationalizari vor fi interzise, proprietatea privata fiind 'garantata si ocrotita in mod egal de lege'[16], limba romana ramane in continuare singura limba oficiala in stat , armata nu va mai fi obligatorie, specificandu-se ca o armata eficienta, moderna trebuie formata din profesionisti, pe baza de voluntariat ; in plus, Constitutia revizuita le va taia parlamentarilor cheful de a savarsi ticalosii fara teama ca vor fi trasi la raspundere penala, cum se intampla cu cetatenii obisnuiti .

Oferta constitutionala astfel evaluata este un bun motiv pentru a merge la vot. Se pledeaza pentru votarea modificarilor, pentru ca 'sa refuzi sa votezi Constitutia tarii tale este un gest greu de justificat'[20].

Referirile contorizate surprind evaluari pozitive si pentru justificarea referendumului prin apelul la integrarea europeana (+0,5); acest item, legat de actiunea Guvernului este prezentat ca o miza extrem de importanta de care depinde integrarea in Uniunea Europeana, altfel, aceasta 'ar putea fi amanata cativa ani sau compromisa definitiv'[21].

Se pledeaza si pentru surprinderea ambelor posibilitati de raspuns, in simbolurile publicitare utilizate. Trebuie sa se mearga la vot, dar votul trebuie acordat in cunostinta de cauza[22] .

O valoare pozitiva a iesit si pentru parerile liderilor despre proiect (+0,33), cea mai reprezentativa referire fiind intalnita intr-un articol din 15 octombrie, pagina doi, cand Prea Fericitul Patriarh Teoctist indeamna la responsabilitate civica si crestina, pentru ca 'noua forma a Constitutiei corespunde aspiratiilor noastre de mai bine'.

Cele mai multe referiri pe intregul proiect de referendum sunt cele neutre, reprezentand nici mai mult, nici mai putin de 34 de referiri din total (53%). Din acest motiv numerosi itemi au atras tendinta AT= 0; astfel, acesti subindicatori sunt definiti de referiri cu caracter informativ, fara a avea tendinta favorabila sau defavorabila.

Cele mai multe informatii au fost oferite despre organizarea proiectului, rutina electorala primind doar referiri cu caracter informativ; ziarul a fost preocupat ca populatia sa afle despre cat va dura perioada de campanie pentru convingerea oamenilor ca e nevoie de o noua lege fundamentala, despre cum vor vota romanii din afara granitelor, despre amplasarea sectiilor de votare, despre tiparirea buletinelor de vot, despre hrana presedintilor de sectii sau suplimentarea fondurilor si a personalului necesar.

Date informative s-au oferit si despre videoconferintele organizate (utilizarea mass-media pentru informare), care au facilitat acordarea de informatii si date organizatorice despre proiect; cetatenii au fost pusi la curent si in legatura cu materialele promotionale folosite pentru promovare: un arsenal reprezentat de mii de fluturasi, panouri stradale, pliante, sms-uri, e-mail-uri trimise: aceasta desfasurare logistica fara precedent a cuprins si o parte mai spectaculoasa, reprezentata de videoclipurile cu vedete, vedete pe care Guvernul le foloseste 'ca sa scoata lumea la votul pentru Constitutie'[23].

Tot caracter informativ au si referirile care vizeaza competentele membrilor si utilizarea banilor in interes public, actiunea culturala si cea umanitara; astfel, cetatenii pot afla despre eforturile pe care autoritatile locale le depun pentru ca fondurile pentru tiparirea buletinelor de vot 'sa se aloce cu maxima responsabilitate' si cu 'raspundere majora'[24], despre concertele si spectacolele de muzica populara dedicate tinerilor pentru popularizarea noii Constitutii sau despre actiunile Loteriei Nationale de a acorda premii pentru prezenta la vot.

Tendinta pe indicatori

Pentru activitatea membrilor in cadrul dimensiunii propagandistice, tendinta la nivelul intregii categorii este puternic defavorabila (-0,60), evaluarea serviciilor intreprinse de membri luand o forma negativa. Referirile care vizeaza actiunea in campanie au fost in cea mai mare parte negative. Intr-un articol publicat in 11 octombrie, pagina doi se sugereaza 'incapacitatea Guvernului de a mobiliza populatia'.

Si utilizarea legii electorale are valoare negativa (-0,75), ce imprima o atitudine profund defavorabila; referirile actioneaza pe mai multe directii: desi legea electorala prevede ca 'buletinele de vot se vor imprima in atatea exemplare cati alegatori sunt in circumscriptie, cu un supliment de 10%', la noi au fost tiparite 3 milioane de buletine, in loc de 1,7 milioane[25]. Este criticata si atitudinea presedintelui Iliescu. 'Sa nu fim dogmatici! La fiecare fleac, licitatie?', care sugereaza ca problema tiparirii buletinelor de vot, actiune, de altfel, finantata din bani publici, ar fi un fleac pentru care autoritatile nu merita sa se oboseasca a organiza o licitatie publica

Cate o referire negativa au primit si vacanta acordata membrilor (-1), astfel impuscandu-se 'o saptamana de vacanta'[27], s-au adus acuzatii la adresa modului in care Guvernul a gestionat banii pentru referendum, utilizarea banilor in interes propriu primind -0,25, iar sprijinul intern primeste si el valoarea de -1, pentru ca a fost afectat de 'propaganda peremista'

Referirile in ceea ce priveste utilizarea campaniei in interes electoral sunt extrem de vagi, ziarul neaccentuand aceasta chestiune. Tendinta este 0, pentru ca din doua referiri una este negativa, iar alta pozitiva, anulandu-se categorisirea spre una dintre extreme. Astfel se specifica faptul ca 'referendumul a declansat prematur campania electorala' .

Si pentru ziarul Adevarul, temele prezentate se inscriu intr-o schema bipolara; la unul din poli se afla categorii care au tendinte favorabile: imaginea Guvernului, iar la celalalt categorii cu tendinte defavorabile: activitatea membrilor.

2.2. Analiza pe ziarul Evenimentul Zilei

Analiza de frecventa

In cele ce urmeaza imi voi concentra atentia asupra articolelor aparute in Evenimentul zilei, in perioada 18 septembrie - 19 octombrie 2003. Au fost publicate 47 de articole in legatura cu tema proiectului de referendum; dintre acestea, 43 de articole au legatura cu schema de categorii, iar patru articole nu au legatura cu aceasta; ordinea de aparitie a articolelor este: joi, 18 septembrie (un articol); miercuri, l octombrie (trei articole); vineri, 3 octombrie (cinci articole); duminica, 5 octombrie - nici un articol publicat; marti, 7 octombrie (trei articole); joi, 9 octombrie (cinci articole); sambata, 11 octombrie (cinci articole); luni, 13 octombrie (trei articole); miercuri, 15 octombrie (opt articole); vineri, 17 octombrie (cinci articole); duminica, 19 octombrie (noua articole).

In aceste articole am contorizat 78 de referiri sau teme de articol, dintre care 40 sunt referiri negative, 15 sunt referiri pozitive, iar 23 sunt referiri neutre.

In cele ce urmeaza voi proceda la o clasificare a indicatorilor si a subindicatorilor in functie de ponderile detinute de fiecare in parte din totalul itemilor.

Indicatorii cu cele mai ridicate frecvente sunt reprezentati de imaginea proiectului de referendum, relatiile cu comunitatea locala si perceptia publicului. Doua dintre categorii apartin dimensiunii informative, iar una dimensiunii propagandistice. Acestea sunt temele considerate de catre acest ziar drept cele mai importante pentru publicul care formeaza audienta. Suma frecventelor acestor indicatori reprezinta 61 % din numarul total al unitatilor de inregistrare (al referirilor).

Pe primul loc se situeaza imaginea proiectului de referendum, categorie pe care o consider elementul cel mai reprezentativ pentru atitudinea Evenimentului zilei fata de proiect. Imaginea proiectului beneficiaza de o frecventa de 26 referiri, reprezentand procentul cel mai mare de 33 % din totalul de referiri; zece referiri sunt negative, opt referiri sunt neutre, iar opt referiri sunt pozitive.

Rutina electorala a fost surprinsa in articole care descriu date organizatorice in patru referiri. Ideea proiectului de referendum apare in urma incidentului de la Arhivele Nationale din Baia Mare, cand un soldat isi ucide patru colegi. Adrian Nastase, primul ministru al Romaniei afirma, intr-un articol aparut in 18 septembrie: 'pana in luna octombrie vom organiza un referendum pe tema stagiului militar'.

In ceea ce priveste programul, articolele prezentate cuprind trei referiri.

Strans legat de acest subindicator este cel de efecte benefice ale modificarilor pentru populatie si societate; o singura referire este alocata acestui item, frecventa vadit redusa neafectand importanta temei.

Utilizarea legii electorale de organizare este subindicatorul care beneficiaza de cele mai multe referiri negative, dar si frecventa cea mai ridicata - de noua referiri, in cadrul acestui indicator. Tema a preocupat in mod deosebit sfera jurnalistica a ziarului. La fel, utilitatea campaniei de comunicare a fost contestata in articolele aparute. Frecventa referirilor este relativ mare de cinci unitati. Dar dincolo de toate ramane necesitatea prezentei la vot. Aceasta variabila a primit doar referiri pozitive, in numar de patru.

Un loc secund in ierarhia frecventelor ocupa relatiile cu comunitatea: sunt tratate cu interes teme despre implicarea in societate a proiectului in vederea promovarii sale, in 15 referiri, patru negative, opt neutre si trei pozitive. Procentul este de 19%.

Acest indicator cuprinde trei variabile: actiuni culturale, actiuni umanitare si apelul la alte institutii publice. Activitatea culturala este tratata intr-o singura referire, in timp ce implicarea in campanie a altor institutii publice beneficiaza de o frecventa mare - 11 referiri, ceea ce denota interesul manifestat fata de aceasta tema. Se prezinta implicarea in campania de promovare a militarilor care se pregatesc pentru referendum prin cunoasterea noilor prevederi si a politistilor, care vor opri soferii pentru a le pune intrebari despre modificarile aduse Legii fundamentale. Loteria Nationala a oferit premii in duminica referendumului, au fost organizate tombole cu premii pentru votanti, concerte cu vedete care vor avea 'un mare ecou', fonduri acordate pentru votare studentilor de la Universitatea Bucuresti.

Perceptia publicului este si ea tratata de-a lungul mai multor articole, in care am contorizat sase referiri negative si o referire pozitiva; lipsesc referirile neutre din cele sapte referiri, care alcatuiesc un procent de 8%.

Cunoasterea proiectului si a modificarilor este relatata in trei referiri. Prezenta la vot beneficiaza de cele mai multe referiri - patru - in cadrul acestui indicator, cu preponderenta negative.

Urmatoarele categorii sunt cele cu teme cu frecventa redusa: utilizarea mass- media pentru informare, activitatea membrilor, actiunea Guvernului, viabilitatea proiectului, simboluri publicitare, comunicarea interna si imaginea Guvernului, ca sursa emitatoare. Trei indicatori apartin dimensiunii informative, in timp ce alti patru apartin dimensiunii propagandistice. Suma frecventelor acestor indicatori este de 38% din totalul unitatilor de inregistrare. Desi aceste categorii sunt prezentate prin informatii mai putine, beneficiind astfel de frecvente mai mici, nu inseamna ca sunt lipsite de importanta; dimpotriva, sunt tratate cu maxima seriozitate.

Cea mai redusa frecventa o inregistreaza imaginea Guvernului, ca sursa emitatoare, cu o singura referire, reprezentand 1% din totalul de referiri. Se acorda astfel, cea mai mica atentie acestui indicator. Referirea este cuprinsa in articolul din 11 octombrie de la pagina opt, despre capacitatea de aplanare a conflictelor, si vizeaza conflictul dintre PRM si premierul Nastase, care nu doreste indepartarea oamenilor de ideea de integrare europeana, iar PRM tocmai acest lucru incearca. Itemul colaborarea in interior cu fortele politice are frecventa 0.

Pentru comunicarea interna sunt trei referiri neutre si una pozitiva, o frecventa redusa care inseamna 5% din totalul referirilor. Cele mai multe referiri la are activitatea de relatii publice, in numar de trei.

Au fost publicate si articole despre utilizarea mass-media pentru informare, facandu-se cinci referiri, adica 6% din totalul de unitati. Se fac trei referiri despre Rompres, Mediafax sau diverse comunicate de presa, ca surse de informatii. Restul referirilor sunt cu privire la prezenta de dezbateri televizate.

Activitatea membrilor are o frecventa egala cu cea a indicatorului anterior - cinci referiri; evaluarea activitatii membrilor se face de-a lungul articolelor, doar in referiri negative. Competentele au frecventa 0, in timp actiunea in campanie este variabila cu frecventa cea mai ridicata in cadrul acestui indicator - trei referiri.

Cinci referiri sunt adresate actiunii Guvernului. Justificarea referendumului prin apelul la integrarea europeana are doua referiri. Derivand din acestea, sunt cele care sugereaza utilizarea campaniei in interes electoral; frecventa lor este de trei referiri, mare in comparatie cu cele anterioare.

Viabilitatea proiectului are doua variabile cu frecventa 0: sprijinul intern si sprijinul international. Astfel, toate cele cinci referiri trec spre utilitatea campaniei de promovare. Frecventa este mare, justificand interesul pentru evaluarea campaniei de promovare.

Intalnim frecventa 0 si in cadrul simbolurilor publicitare, pentru subindicatorii reprezentati de slogan, spoturi si materiale de propaganda; este un semn ca acestia nu au starnit interesul jurnalistilor, pentru ca utilizarea lor era oricum necesara, mai mult interesand modul in care au functionat efectiv. Astfel, surprinderea ambelor posibilitati de raspuns in campanie a adunat trei referiri, adica cea mai mare frecventa pe acest indicator. Utilizarea vedetelor a avut o frecventa de doua referiri.

Analiza de tendinta

Mai intai, am calculat tendinta ziarului Evenimentul zilei in ceea ce priveste proiectul de referendum in general:

AT = 15-40/78 = -0,32

Proiectul este prezentat asadar, in mod defavorabil; indicele analizei de tendinta are o valoare negativa ( -0,32 ), ceea ce denota o tendinta accentuat defavorabila in articolele care prezinta proiectul de referendum.

Dovada o reprezinta si subindicatori care au avut doar referiri negative, care reprezinta 51 % din totalul de referiri.

Dezbaterile televizate reprezinta fara indoiala, o sursa de informare extrem de importanta in randul populatiei, stiut fiind faptul ca televiziunea este perceputa in societatea romaneasca, ca un mijloc de informare publica prioritar printre preferintele oamenilor; acestea nu au fost insa fructificate, presa surprinzand prin trei referiri acest lucru. Referirile sunt astfel, negative, dovada fiind articolul aparut in 13 octombrie, la pagina cinci, cand se motiveaza necunoasterea de catre cetateni a proiectului, prin lipsa 'dezbaterilor publice pe tema modificarilor', care nu au fost incurajate. Si editorialul din 19 octombrie, pagina intai, acuza faptul ca 'nu am avut parte de dezbateri obiective, desfasurate in timp, cu calm, sau de explicatii concrete, din care romanul sa inteleaga cum il va ajuta noua Constitutie sa traiasca mai bine'.

Reactia (perceptia) publicului a fost pe masura informarii, proiectul si modificarile sale nefiind cunoscute in randul populatiei. Cunoasterea proiectului de referendum, dar si cunoasterea modificarilor sale nu reprezinta punctul forte al populatiei, articolele dezvaluind prin referiri negative acest fapt. Intr-un articol din 17 octombrie, pagina sapte, se surprinde ca oamenii nu au habar de noile modificari, si necunoscand initierea proiectului motiveaza ca voteaza 'tot cu aia' sau pentru ca 'Iliescu si Nastase ziceau ca trebuie sa mergem la vot'; nici macar studentii nu stiu ce sa voteze pentru ca nu cunosc modificarile.

Pentru activitatea membrilor in cadrul dimensiunii propagandistice, tendinta la nivelul intregii categorii este defavorabila, evaluarea serviciilor intreprinse de membrii luand o forma negativa. Referirile care vizeaza actiunea in campanie si utilizarea banilor in interes public au fost in intregime negative. Intr-un editorial publicat in 17 octombrie se sugereaza ca oamenii politici sunt gata pentru orice de dragul voturilor, numai accentul pe informare nu-l pun. Este prezentata si pozitia lui Traian Basescu, intr-un articol aparut tot in 17 octombrie, pagina sapte, care aduce acuzatia grava de furt: o mare parte din banii 'alocati campaniei au fost furati'.

Articolele demonstreaza de asemenea ca nici utilizarea banilor in interes public nu s-a prea realizat. Ironia titlului unui articol din 9 octombrie - 'E bine! Banii au ajuns la PSD!' - surprinde tiparirea buletinelor la firme apartinand membrilor PSD, care au gestionat astfel banii cum au dorit, desi, 'banii publici nu pot implica imaginea personala a unui membru al PSD'.

Articolele fac de asemenea referiri defaimatoare in ceea ce priveste utilizarea campaniei in interes electoral. Atacurile ziarului sunt puternice, fatise, clare: 'Constitutia e un interes romanesc, nu pesedist. Ideea de a face si din asta o mare victorie a unui singur partid e un semn de egoism, daca nu chiar de ingustime'[30]; sunt adresate referiri si partidelor PNL si PRM.

Ziarul a negat prin articolele aparute si utilitatea campaniei de promovare. Asertiunile despre subindicator sunt doar negative. Articolele sunt puternic defavorabile: 'desantata propaganda electorala'[31], 'campanie mediatica agresiva' , 'mod neprofesionist de promovare' , 'campanie primitiva' , 'un veritabil carnaval electoral' .

Referirile neutre reprezinta un procent de 29% din totalul de referiri. O serie de itemi au avut tendinta AT= 0; acesti itemi au avut doar referiri neutre si ma refer la facilitati si servicii, comunicate si actiuni culturale; astfel, acesti subindicatori sunt definiti de articole cu caracter informativ, fara a avea tendinta favorabila sau defavorabila.

In continuare voi prezenta tendinta pe indicatori.

In cadrul dimensiunii informative, comunicarea interna are o valoare a IAT de 0,25, indicand o tendinta favorabila: cel mai bine este valorizata activitatea de relatii publice, cu o valoare de 0,33 fiind oferite cateva informatii despre realizarea campaniei pentru referendum de catre o firma renumita cu care s-a mai colaborat.

Tendinta negativa relativ accentuata (-0,4) a utilizarii mass-media pentru informare, este data de referirile care surprind lipsa dezbaterilor televizate.

Valoarea IAT pentru imaginea proiectului de referendum (-0,07) indica o tendinta defavorabila aparent redusa generand indici negativi pentru subcategoriile sale; in realitate, tendinta nefavorabila e mai accentuata daca luam in calcul valorile foarte mici ale IAT pentru subindicatorii sai: au fost referiri total defavorabile in privinta organizarii proiectului, masurilor concrete preconizate in oferta constitutionala, aplicarii legii electorale sau utilitatii campaniei de comunicare. Rutina electorala este infatisata in articole cu caracter de informare despre referendum; o singura referire negativa se face in legatura cu cheltuirea fondurilor alocate organizarii campaniei, fara acordul Comisiei de Informare publica si Transparenta.

In ceea ce priveste programul, articolele prezentate ridica semne de intrebare referitor la oferta constitutionala. O prima problema o ridica Alianta Civica, care considera ca programul este 'o contradictie cu cererile cetatenilor', garantarea proprietatii sau separatia puterilor in stat nefiind masuri suficiente, capabile sa contureze calitatea organizarii constitutionale. Articolul aparut in l octombrie, la pagina cinci trezeste incertitudine inca din titlu: 'Serviciile secrete, la mana Guvernului?'. Mesajul implicit al titlului - lipsa credibilitatii proiectului si a transparentei lui. Descoperirea apartine Initiativei 2003, condusa de Cozmin Gusa si este impartasita de ziar; este vorba despre modul de functionare si organizare a serviciilor secrete, care 'ar putea afecta sistemul democratic romanesc'; este o modificare constitutionala care ofera posibilitatea ca 'serviciile secrete sa devina institutii subordonate politic', reglementate prin hotarari de guvern sau ordine ale unor ministri; nu vor mai fi astfel, reglementate prin legi organice, care presupun controlul parlamentar.

Si utilizarea legii electorale are valoare negativa (-0.22), iar referirile actioneaza pe doua directii majore: prelungirea referendumului cu doua zile de votare in loc de una si alocarea banilor catre firme pentru tiparirea buletinelor de vot, prin negociere directa, si nu prin licitatie. Astfel, referitor la tiparirea buletinelor, desi purtatorul de cuvant al Guvernului Despina Neagoe a afirmat ca desemnarea firmelor se va face prin licitatie electronica, negocierea directa a reprezentat in final solutia adoptata in lipsa de timp care  nu permitea organizarea licitatiilor . Pozitia ziarului sugereaza ca a fost aleasa aceasta metoda pentru imbogatirea baronilor PSD prin tiparirea buletinelor la firmele lor, fiind considerata in articolul din 9 octombrie, pagina sase, ca 'profund netransparenta'. Prin publicarea numelor si criteriilor de selectie ale firmelor cu care s-au incheiat contracte pentru organizare, optiunea Guvernului si-ar fi gasit mai usor justificarea; altfel, procedura incredintarii directe trezeste suspiciuni si incorectitudine, parere impartasita si de Cristian Tudor Popescu, membru al Comisiei pentru Transparenta si Informare publica, in acelasi ziar, tot la pagina sase.

Evaluarea campaniei de comunicare a atras referiri cu tendinta total defavorabila (-0,50). Desi au fost prezentate date conform carora au fost amenajate corturi de informare in Bucuresti, care au marcat debutul campaniei de informare, cu implicare chiar si in scoli, specialistii au fost sceptici. Intr-un articol din 3 octombrie, pagina cinci, ziarul critica campania ce a accentuat spectacolul politic, in timp ce 'la capitolul informarii populatiei', responsabilii directiei de comunicare de la Palatul Victoria nu si-au facut temele. Acest lucru este demonstrat si in articolul din 17 octombrie, cand este criticata situatia jalnica a informarii cetatenilor, prin absenta din teritoriu a explicatiilor oferite despre noua Constitutie.

Valori extrem de ridicate au efectele benefice si necesitatea prezentei la vot, adica un IAT= 1. Astfel, in articolul din 15 octombrie, la pagina intai, se face o referire pozitiva din partea lui Cornel Nistorescu, o referire care se vrea mai mult o incurajare pentru populatie si care contrasteaza mult cu titlul articolului: 'Balci constitutional'; se afirma astfel, ca 'in mod sigur nu e cea mai buna Constitutie pe care o putem avea. Dar are un cap peste cealalta, facuta pe genunchi in 1991', si tocmai de aceea, 'merita citita si judecata'.

De aici deriva necesitatea prezentei la vot. Inca din editorialul zilei de l octombrie, Nistorescu pledeaza pentru votarea modificarilor, caci Constitutia este mai intai de toate 'un interes romanesc', dar si 'o poarta obligatorie la slalom'. Este mentinuta aceasta pozitie si in editorialul din 15 octombrie, printr- un sfat mai patimas la adresa Constitutiei care 'merita votata', fiind de datoria noastra 'sa folosim acest drept cetatenesc daca nu vrem sa ne hahaim la nesfarsit intr-o carciuma'. O ultima referire apare pe 17 octombrie tot in editorialul referendumului, si sugereaza inca din titlul 'Gata cu rasul', ca nu mai este timp de glume. Astfel, 'trebuie mers la votare', pentru ca acest vot 'are o semnificatie politica deosebita'. Este mai mult un indemn la vot pentru cetatenii care 'fara sa-si dea seama, refuzand sa voteze, ar putea sa sprijine inconstient un partid mai periculos decat moartea' (referire la PRM).

IAT la nivelul intregii categorii reprezentate de perceptia publicului este de -0.71, o valoare care indica o tendinta puternic defavorabila; in cadrul ei, prezenta la vot are indicele negativ de -0,50. Cel mai reprezentativ articol este cel aparut in 19 octombrie, a doua zi de votare, cand se specifica ironic ca referendumul a debutat cu "rezultate exceptionale', inregistrand un absenteism major, de sub 15% din electorat; este modul in care cetatenii au ales sa raspunda politicii romanesti, careia nu-i mai acorda spirit civic.

O evaluare negativa s-a facut si relatiilor cu comunitatea locala, cu un IAT = -0,06, cele mai multe referiri negative primind apelul la alte institutii publice. Actiunile umanitare au luat si ele o turnura nefasta atunci cand oamenii au inceput sa fie santajati daca nu se prezinta la vot. In articole aparute in 19 octombrie, la pagina doi se specifica neacordarea de ajutoare sociale, audiente sau pensii pentru neprezentare la vot.

Concluzia unor astfel de actiuni este prezentata in articolul de la rubrica 'Foisorul de foc', din 13 octombrie, pagina cinci, printr-o referire negativa de proportii: 'ce poate arata amestecul de vedete, politisti, medici de familie, diriginti, preoti, angajati Petrom - toti chemati sa sustina cum pot, numai sa sustina Constitutia - decat disperare si diletantism'.

Valoarea nefavorabila a intregii categorii este insa redusa, in comparatie cu valorile extrem de negative acordate actiunii Guvernului sau simbolurilor publicitare, -0,60, respectiv -0,40. Justificarea referendumului prin apelul la integrarea europeana este privita ca o conditionare a prezentei la vot, pe care o realizeaza lideri PSD; articolul care prezinta aceasta pozitie este publicat in l octombrie, pagina cinci, si afirma ca 'cine nu voteaza noua lege fundamentala nu doreste integrarea europeana' sau se opune acesteia.

In cea ce priveste surprinderea ambelor posibilitati de raspuns, referirile indeamna la votare in cunostinta de cauza 'cu da sau nu, caci nu poate fi votat cu forta, dupa cum gandeste fiecare si dupa cum il lasa sufletul si mintea'[36]; oamenii trebuie sa stie ca 'nu exista un singur raspuns - cel pe care ni-l arata ei' .

Astfel, cu exceptia comunicarii interne, cand activitatea de relatii publice a fost valorizata pozitiv, semn ca a existat preocupare pentru realizarea unei campanii de succes, toate celelalte categorii au avut doar indici ai AT negativi, ziarul prezentand in mod defavorabil activitatile desfasurate.

2.3. Analiza pe ziarul Romania libera

Analiza de frecventa

Desfasurarea articolelor aparute in Romania libera, in perioada 27 septembrie - 19 octombrie 2003 este urmatoarea: au fost publicate 29 de articole in legatura cu tema proiectului de referendum; dintre acestea, 28 de articole au legatura cu schema de categorii, iar un articol nu are legatura cu schema de categorii; ordinea de aparitie a articolelor este: sambata, 27 septembrie (doua articole); luni, 29 septembrie (trei articole); l octombrie - nici un articol publicat; vineri, 3 octombrie (patru articole); duminica, 5 octombrie - nici un articol publicat; marti, 7 octombrie (trei articole); joi, 9 octombrie (trei articole); sambata, 11 octombrie (patru articole); luni, 13 octombrie (doua articole); miercuri, 15 octombrie (un articol); vineri, 17 octombrie (trei articole).

In aceste articole am contorizat 67 de referiri sau teme de articol, dintre care 33 sunt referiri negative, 20 sunt referiri pozitive, iar 14 sunt referiri neutre.

In cele ce urmeaza voi proceda la o clasificare a indicatorilor si a subindicatorilor in functie de ponderile detinute de fiecare in parte din totalul itemilor.

Indicatorii cu cele mai ridicate frecvente sunt reprezentati de imaginea proiectului de referendum, actiunea Guvernului si activitatea membrilor. Doua dintre categorii apartin dimensiunii propagandistice, iar una dimensiunii informative. Acestea sunt temele considerate de catre acest ziar drept cele mai importante pentru publicul care formeaza audienta. Suma frecventelor acestor indicatori reprezinta 53,73% din numarul total al unitatilor de inregistrare (al referirilor).

Pe primul loc se situeaza imaginea proiectului de referendum, categorie pe care o consider elementul cel mai reprezentativ pentru atitudinea Romaniei libere fata de proiect. Imaginea proiectului beneficiaza de o frecventa de 18 referiri, reprezentand procentul cel mai mare de 26,86 % din totalul de referiri; sase referiri sunt negative, cinci referiri sunt neutre, iar sapte referiri sunt pozitive.

Datele organizatorice au fost grupate in rutina electorala, in sase referiri. Este itemul cu frecventa cea mai mare in cadrul acestei categorii, semn ca ziarul a acordat cea mai mare atentie modului in care a fost organizat proiectul de referendum.

Pentru program au fost alocate cele mai putine referiri, mai precis o singura referire; de o frecventa vadit redusa a beneficiat si itemul reprezentat de efectele modificarilor pentru populatie si societate, si anume o referire. Asta inseamna ca ziarul nu a fost preocupat decat intr-o foarte mica masura de oferta constitutionala si de eficienta modificarilor. Nici legea electorala de organizare nu a fost tratata in prea multe referiri, frecventa fiind redusa, de doua referiri.

In schimb, un interes deosebit a fost acordat, in cate patru referiri, evaluarii campaniei de comunicare si venirii la vot de catre cetateni. Astfel, cotidianul pledeaza pentru necesitatea prezentei la vot, nu fara a aprecia in acelasi timp, utilitatea campaniei de comunicare.

Un loc secund in ierarhia frecventelor ocupa actiunea Guvernului; sunt zece referiri, opt negative, una neutra si una pozitiva. Procentul este de 14,92% din totalul de referiri.

Frecventa cea mai mare - sase referiri, o inregistreaza utilizarea campaniei in interes electoral, urmata de cele patru referiri acordate justificarii proiectului prin apelul la integrarea europeana. Asadar, sunt tratate cu interes teme despre actiuni politice si de comunicare, evaluandu-se modul in care acestea au fost utilizate de Guvern in campanie.

Activitatea membrilor este si ea tratata de-a lungul mai multor articole, ocupand locul al treilea in clasament, prin contorizarea a sase referiri negative si a doua referiri pozitive; lipsesc referirile neutre din cele opt referiri, care alcatuiesc un procent de 11,94%.

A fost apreciata actiunea membrilor in campanie in doua referiri, cele mai ridicate frecvente fiind acordate competentelor cu care au actionat si utilizarii banilor in interes public.

Urmatoarele categorii sunt cele cu teme cu frecventa redusa: comunicarea interna, imaginea Guvernului ca sursa emitatoare, utilizarea mass-media pentru informare, perceptia publicului, relatiile cu comunitatea locala, viabilitatea proiectului si simboluri publicitare. Patru indicatori apartin dimensiunii informative, in timp ce alti trei apartin dimensiunii propagandistice. Suma frecventelor acestor indicatori este de 46,3% din totalul unitatilor de inregistrare. Desi aceste categorii sunt prezentate prin informatii mai putine, beneficiind astfel de frecvente mai mici, nu inseamna ca sunt lipsite de importanta.

Cea mai redusa frecventa o inregistreaza perceptia publicului, cu doua referiri, reprezentand 2,98% din totalul de referiri. Se subliniaza in cele doua referiri lipsa cunoasterii modificarilor de catre cetateni; lipsesc referirile despre prezenta la vot, frecventa fiind 0.

Pentru relatiile cu comunitatea locala sunt tot doua referiri, o frecventa
redusa care inseamna 2.98% din totalul referirilor. Cele doua referiri acorda o mica
atentie apelului la alte institutii publice, dar prezenta totusi, un plus fata de frecventa 0 pentru actiunile culturale si umanitare.

Au fost publicate si articole despre utilizarea mass-media pentru informare, facandu-se patru referiri, adica 5,97% din totalul de unitati. Nu sunt referiri pentru comunicate de presa, ca surse de informatii. Doar se evalueaza prezenta sau absenta
diverselor canale de comunicare, presa sau videoconferinte. Cele mai multe referiri -
doua, au legatura cu dezbaterile televizate.   

5 referiri sunt adresate comunicarii interne, intr-un procent de 7,5%. Sunt
tratate teme care evalueaza activitatea de relatii publice, mai multa atentie fiind
acordata prin cite doua referiri, modului in care a existat preocupare pentru
informarea despre proiect in conferinte sau prin facilitati acordate membrilor.

Evaluarea imaginii Guvernului, ca sursa emitatoare se face de-a lungul articolelor, in sase referiri ( 8,95% din totalul de referiri), apreciindu-se interesul Guvernului pentru buna intelegere in desfasurarea proiectului. Colaborarea in interior are frecventa de 2 referiri, in timp ce aplanarea conflictelor este variabila cu frecventa cea mai ridicata in cadrul acestui indicator - patru referiri.

Viabilitatea proiectului are o singura variabila cu frecventa 0: sprijinul international. Toate cele sase referiri se impart egal la ceilalti doi subindicatori: utilitatea campaniei de promovare si sprijinul intern.

Intalnim frecventa 0 si in cadrul simbolurilor publicitare, pentru subindicatorii reprezentati de slogan si utilizarea vedetelor: este un semn ca acestia nu au starnit interesul jurnalistilor pentru ca utilizarea lor era oricum necesara, mai mult interesand modul in care au functionat efectiv. Astfel, surprinderea ambelor posibilitati de raspuns in campanie a adunat trei referiri, adica cea mai mare frecventa pe acest indicator, justificand interesul ziarului pentru votarea in cunostinta de cauza. Materialele de propaganda au avut o frecventa de doua referiri, iar cea mai mica frecventa pe acest indicator a fost de o referire pentru spoturi.

Analiza de tendinta

Oracolele studiate au infatisat tematica subindicatorilor sub cele mai variate aspecte. Tendinta ziarului Romania libera in ceea ce priveste proiectul de referendum in general este:

AT= 20-33/67 = -0.19

Proiectul este prezentat asadar, in mod defavorabil: indicele analizei de tendinta are o valoare negativa (- 0,19); aceasta valoare nu indica insa, o tendinta defavorabila accentuata in articolele care prezinta proiectul de referendum, probabil din cauza diferentei mici dintre referirile negative si cele pozitive.

Si acest ziar contine subindicatoii care au avut doar referiri negative, si anume sapte astfel de itemi.

In cadrul dimensiunii informative, activitatea de relatii publice este valorizata negativ, primind o referire negativa, intr-un articol aparut in 17 octombrie, in editorial; se reproseaza organizatorilor faptul ca aceasta campanie a inceput 'prea tarziu', oamenii neavand timpul necesar pentru a cunoaste modificarile, pentru a le intelege si vota in cunostinta de cauza.

Dezbaterile televizate au fost apreciate prin referiri negative; desi importanta lor este cruciala intr-o astfel de campanie, se subliniaza ca ele nu au fost suficiente ca forma de informare si de aceea 'deficitul de dezbatere publica se intoarce acum ca un bumerang'[38].

Lipsa emisiunilor pe tema campaniei constitutionale a fost resimtita la nivelul populatiei, care si din acest motiv nu a cunoscut modificarile aduse noii Constitutii. Perceptia publicului este astfel ambigua, cunoasterea modificarilor de catre cetateni fiind surprinsa de ziar prin referiri defavorabile, in care se specifica faptul ca cetatenii nu cunosc aceste revizuiri[39]

Intr-un articol aparut in 3 octombrie, pagina trei, oferta constitutionala este prezentata ca insuficienta si plina de formulari suparatoare; calitatea programului constitutional este pusa serios la indoiala, prin absenta unor 'prevederi asteptate: definirea atributiilor celor doua Camere, desfiintarea migratiei politice in timpul mandatului'[40].

Se remarca prezenta de subindicatori doar cu referiri negative si in cadrul dimensiunii propagandistice; articolele fac referiri defaimatoare in ceea ce priveste competentele membrilor de a se implica in proiect. Responsabilitatea, credibilitatea, sinceritatea, moralitatea, increderea ce o trezesc in randul cetatenilor sunt evaluate doar prin referiri negative; un articol din 3 octombrie, pagina trei demonstreaza acest lucru: 'clasa politica nu a reactionat cu personalitate si vointa'; dimpotriva, a actionat 'prin tot felul de manevre lipsite de sinceritate'[41].

Diplomatia politica precara si-a pus amprenta si asupra utilizarii campaniei in interes electoral, sase referiri negative intarind ideea ca aceasta campanie referendara a fost mai mult o ocazie pentru partidul de guvernamant de a pregati alegerile prezidentiale. Dovada o reprezinta atacurile puternice, de impotrivire ale ziarului. Acuze serioase apar in articolul din 13 octombrie, pagina trei, cand se sustine ca scopul electoral al campaniei referendare este 'de a inhama intreaga populatie cu drept de vot la carul mentinerii puterii actuale inca patru ani'; este asadar, 'un test electoral al puterii'[42] sau 'debutul campaniei electorale a PSD' , cand 'in realitate ni se cere un vot de incredere in guvernarea actuala' .

Astfel de actiuni s-au reflectat in modul in care a fost gandita campania de promovare, iar ziarul o evalueaza din aceasta perspectiva, doar in referiri negative: campania de promovare a fost mai mult 'un sistem de propaganda isterizata si isterizanta', plina de  indemnuri tipate [45], in care nu au mai contat tehnicile de promovare firesti, fiind transformate intr-un 'asalt mediatic asurzitor al PSD' toate acestea au generat 'modul necorespunzator cum au organizat PSD si Guvernul sau aceasta consultare' .

O serie de itemi au avut tendinta AT = 0; acestia au fost prezentati in articolele ziarului prin simple informatii, care au facilitat contactul cu diverse teme legate de referendum; asadar, referirile neutre au caracter informativ; se vorbeste despre vacantele parlamentare acordate pentru o mai buna implicare a politicienilor in desfasurarea proiectului[48] despre videoconferinte organizate de consiliile judetene pentru discutarea problemelor de interes electoral sau despre videoclipurile electorale cu vedete de prima mana .

Spre deosebire de Evenimentul zilei, ziarul Romania Libera a valorizat pozitiv foarte multi indicatori si subindicatori. Articolele fac dovada unei tendinte favorabile, prin referiri incurajante. Acestea sunt insa completate de numeroase alte referiri negative.

Astfel IAT pentru intreaga categorie reprezentata de imaginea Guvernului, ca sursa emitatoare are o valoare pozitiva ridicata (+0,50), ceea ce denota o tendinta favorabila in referirile despre acest subiect. Cele doua variabile ale categoriei au fost valorizate pozitiv, semn ca s-au apreciat eforturile depuse pentru ca aceasta campanie sa se desfasoare cat mai eficient; colaborarea in interior (+1) a fost sustinuta prin indemnuri adresate de lideri, formatiunilor lor politice: 'aveti datoria morala si legala sa sprijiniti campania publica, sa va implicati activ in sustinerea modificarilor'[51] sau 'trebuie ca fortele politice sa cupleze si sa asiguram o prezenta activa a cetatenilor la urne' . In ceea ce priveste aplanarea conflictelor, valoarea IAT este mai mica, de +0,25, prin prezenta unei referiri negative care trimite la atacurile dintre partide in campanie . Referirile pozitive vizeaza armistitiul propus de Nastase pentru perioada campaniei, constand in lipsa conflictelor intre partide, fiind bine primit de politicieni .

IAT pentru comunicarea interna este negativ (-0,40), ca urmare a evaluarii defavorabile care se face conferintelor organizate pentru informare. Astfel, '90% din cele 4 ore de desfasurare a Conferintei Nationale a Primarilor si Consilierilor PSD'[55]
au fost alocate nu informarii despre referendum, ci atacurilor indreptate spre alte partide.

Valorizarea negativa a utilizarii mass-media pentru informare se datoreaza,
asa cum am aratat mai sus, referirilor negative care trimit la absenta dezbaterilor publice. Tendinta defavorabila exprimata prin valoarea de -0,25, nu este insa, extrem
de ridicata si datorita prezentei unei referiri pozitive foarte importante: 'singura
Putere care le poate explica oamenilor, fara partinire, in ce consta pericolul, pentru
viitorul lor si al democratiei in Romania si pentru intrarea noastra in Europa, este
MASS-MEDIA' .

Atitudinea favorabila fata de imaginea proiectului de referendum este reflectata in valoarea de +0,05, care nu indica o tendinta pozitiva clara. Categoria aceasta a generat atat indici pozitivi, cat si indici negativi pentru variabilele sale. Desi referirile negative au fost mai numeroase au pierdut teren in fata valorilor extrem de ridicate, (+1), ale celor doua referiri pozitive. Astfel, au fost valorizate negativ printr- un indice asemanator de -0,5, atat utilizarea legii electorale, cat si utilitatea campaniei de comunicare. S-a surprins desfasurarea achizitiilor publice ' fara licitatii' si caracterizarea campaniei prin 'lipsa de transparenta si neconsultare cu societatea civila' Cu toate acestea, s-a pledat pentru necesitatea prezentei la vot, mizandu-se pe efectele proiectului. Au fost doar referiri pozitive: la acest 'exercitiu democratic e de datoria fiecarui cetatean sa participe' solutia oferita este ca ''trebuie sa privim avantajele noii variante'

Activitatea membrilor a fost evaluata negativ de catre ziar, printr-o valoare foarte mica, de -0,50. Lipsa de competenta si actiunea in campanie precara au atras de la sine aprecieri dure din partea jurnalistilor. In loc sa fie preocupati de proiect, politicienii au ales 'sa-si rezolve problemele personale'[61] este pusa la indoiala si utilizarea banilor in interes public, valoarea negativa de -0,33 dovedind acest lucru. Lipsa licitatiilor a facilitat astfel, acapararea fondurilor publice de catre baronii pesedisti care au tiparit materialele promotionale la firmele lor, profitand de finantari

Relatiile cu comunitatea locala au aprecieri favorabile din partea ziarului (+0.08), o atentie deosebita fiind acordata apelului la alte institutii publice. Au fost implicati preoti, administratori de bloc si jandarmi, actiunea fiind privita 'ca una de larg interes pentru populatie'[63].

Intrega actiune a Guvernului legata de proiectul de referendum a generat o tendinta puternic defavorabila din partea ziarului, inregistrand valoarea de -0.70. Aceasta valoare reflecta aprecierile fatise, dure, pentru utilizarea campaniei in interes electoral (-1), dar si pentru conditionarea prezentei la vot prin apelul la integrarea europeana (-0,25). Etichetarea cu 'antieuropean sau antinational' pentru cei care voteaza negativ sau absenteaza de la vot, nu este privita cu ochi buni in articolele ziarului, pledandu-se pentru votarea libera, care nu inseamna 'un vot al Romaniei impotriva Europei', ci un vot pentru 'o Romanie democratica'[64].

Referirile negative acordate utilitatii campaniei de promovare atrag o tendinta defavorabila (-0,33) si pentru viabilitatea proiectului. Tendinta este usor atenuata de valorizarea pozitiva a sprijinului intern pentru proiect, in referiri care surprind sustinerea proiectului de catre presedintele Iliescu: 'eu voi vota pentru Constitutia europeana'[65].

Pozitia ziarului este ferma si in privinta surprinderii ambelor posibilitati de raspuns (0.33), subliniind necesitatea publicului 'de a vota in cunostinta de cauza'[66] , dupa optiunea personala, pentru ca 'oamenii trebuie sa stie ce voteaza' In schimb, materialele promotionale nu au scapat de aprecieri ironice, defavorabile, surprinse printr-un indice de -0.5, datorita incercarii de a strecura in astfel de materiale sau sms-uri, cuvantul 'Guvern' .

In cadrul ziarului Romania libera, temele prezentate se inscriu intr-o schema bipolara; la unul din poli se afla categorii care au tendinte favorabile, precum imaginea Guvernului, imaginea proiectului si relatiile cu comunitatea, iar la celalalt categorii cu tendinte defavorabile: comunicarea interna, perceptia publicului, utilizarea media, activitatea membrilor sau actiunea Guvernului.

2. Analiza comparativa a ziarelor

Cele mai multe articole despre proiectul de referendum au fost publicate in Evenimentul Zilei. 47 de articole au tratat teme diverse ale campaniei referendare, acordandu-se acesteia un spatiu larg de desfasurare; este de fapt cel mai mare numar de articole, in raport cu celelalte ziare, acordat pentru acest eveniment. In Adevarul, temele despre proiect au fost tratate de-a lungul a 33 de articole, in timp ce Romania Libera nu a cuprins decat 29 de articole in legatura cu tema proiectului de referendum.

Articolele studiate au infatisat tematica indicatorilor si a subindicatorilor sub cele mai variate aspecte.

Imaginea proiectului de referendum a fost itemul cu cea mai ridicata frecventa pentru fiecare dintre cele trei ziare, ceea ce explica interesul si preocuparea jurnalistica pentru buna cunoastere de catre oameni, a organizarii proiectului, ofertei constitutionale, aplicarii legii electorale sau necesitatii prezentei la vot.

In ceea ce priveste frecventa cea mai redusa, aceasta a fost reprezentata in cadrul fiecarui ziar prin valori reduse, de catre comunicarea interna. Nu s-au accentuat modul in care proiectul a fost organizat efectiv sau eforturile pentru buna comunicare in interior, din care sa derive buna desfasurare a campaniei, ci a contat modul in care proiectul s-a desfasurat concret, din perspectiva informarii si a promovarii.

Tendinta pe intregul proiect de referendum a fost diferita in cadrul ziarelor analizate.

Evaluarea cea mai critica o demonstreaza Evenimentul zilei, prin valoarea AT= -0,32, care indica o tendinta accentuat defavorabila in articolele care prezinta proiectul de referendum. Marturie stau numerosi subindicatori care au avut doar referiri negative si ale caror aprecieri pot fi studiate in studiul despre acest ziar.

Proiectul de referendum este prezentat printr-o tendinta defavorabila si in cadrul ziarului Romania libera. Valoarea este -0.19, care nu indica insa, o orientare negativa accentuata in articolele care prezinta proiectul de referendum. Pe langa subindicatori care au avut doar referiri negative, au existat si numeroase evaluari pozitive acordate campaniei.

Proiectul de referendum primeste si o valorizare pozitiva in ziarul Adevarul, care prezinta proiectul de referendum printr-o tendinta favorabila. Valoarea calculata demonstreaza acest lucru: +0,11. Orientarea pozitiva a ziarului este dovedita si de foarte multi subindicatori care au avut doar referiri favorabile.

Am realizat comparatia intre cele trei ziare incercand sa surprind orientarea predominanta a acestora in ceea ce priveste tematica schemei de categorii (conform functiilor mediatice ale lui Van Cuilenburg, amintite in partea teoretica).

a) Functia informativa

Este indeplinita de referirile neutre cuprinse in articole, ce au un caracter informativ si vizeaza transmiterea cat mai multor cunostinte si date despre proiectul de referendum; se urmareste, asadar, cunoasterea proiectului de catre populatie.

Functia informativa este cea mai inalt valorizata functie in cadrul cotidianului Adevarul. Dintre toate ziarele analizate, in acest ziar functia a fost indeplinita prin cele mai multe informatii oferite, reprezentate de 34 de referiri neutre, adica 53% din totalul de referiri ale ziarului. Cele mai multe informatii au fost oferite despre rutina electorala, deci despre organizarea proiectului, avand legatura si cu materialele promotionale folosite pentru promovare. Tot caracter informativ au si referirile care vizeaza competentele membrilor sau actiunile culturale si umanitare. Procentul ridicat denota preocuparea deosebita a ziarului pentru buna cunoastere a proiectului in randul populatiei. Asadar, ziarul a accentuat modul cum a fost pregatit si organizat referendumul.

 Evenimentul zilei  a adunat 23 de referiri neutre, reprezentand 29% din totalul de referiri. Acestea au facilitat contactul cu diverse teme legate de referendum, precum vacantele parlamentare acordate pentru mai buna implicare a parlamentarilor, comunicate si actiuni culturale, ce au facilitat promovarea campaniei.

Romania libera a numarat 14 referiri cu tendinta neutra, care au dat un procent de 20% din totalul de referiri. Spre deosebire de Adevarul si Evenimentul zilei, atentia acordata transmiterii de cunostinte si informatii despre proiect a fost semnificativ mai redusa; multe teme au avut tendinta informativa, insa, teme precum facilitati si servicii, videoconferinte organizate sau videoclipurile electorale cu vedete au avut un puternic caracter informativ.

b) Functia interpretativa

Este reprezentata de referirile culese din articole care prezinta comentarii interpretative ale jurnalistilor despre evenimentul referendumului. Astfel de articole-comentarii iau de obicei forma editorialelor sau a articolelor prezentate in rubrici dedicate unor astfel de momente si au un puternic caracter interpretativ, indeplinind rolul de a forma opinii personale in randul cetatenilor.

Evenimentul zilei este cunoscut si pentru editorialele semnate de Cornel Nistorescu. Perioada analizata a cuprins cinci articole-comentarii, dintre care patru au fost editoriale, iar un articol a fost cuprins in rubrica 'Foisorul de foc' a ziarului. Referirile surprinse au avut tendinta, deopotriva, favorabila si nefavorabila. Se face apel la capacitatea de decizie a cetatenilor, prin indemnuri si sfaturi menite sa ghideze obiectivitatea si ratiunea oamenilor, prin formarea unor opinii adecvate si coerente. Teme supuse in comentariile editoriale interpretarilor sunt: necesitatea dezbaterilor obiective; utilizarea campaniei in interes electoral; necesitatea prezentei la vot, prin sfatul dat pentru folosirea dreptului cetatenesc de a vota; in ceea ce priveste surprinderea ambelor posibilitati de raspuns, se indeamna la votare in cunostinta de cauza. Iata asadar, ca acest ziar este preocupat de votul pentru Constitutie, acordat in cunostinta de cauza si informat, in absenta intereselor de partid.

Perioada monitorizata pentru Romania libera a cuprins patru articole-comentarii, dintre care doar un editorial si trei articole prezentate in rubrica 'Tema zilei' a ziarului. Comentariile cele mai aprinse au fost starnite de deficitul de dezbatere publica sau competentele politice, prin apelul la manevre nesincere; si acest ziar comenteaza aprig actiunea puterii actuale in interes electoral, care se rasfrange si asupra utilitatii campaniei de promovare. Alte comentarii jurnalistice pledeaza pentru necesitatea prezentei la vot si pentru votarea in cunostinta de cauza. Aceste teme se regasesc si la Evenimentul zilei, in plus, Romania libera comentand puternic defaimator, competentele actorilor politici in campanie si profesionalismul campaniei de promovare.

Articolele cuprinse in perioada contorizata pentru Adevarul, nu au fost reprezentate de nici un editorial; comentariile jurnalistice nu abunda in referirile monitorizate; singura rubrica destinata analizei jurnalistice este cea de 'Constitutionale', in care s-au prezentat modificari ale noii Constitutii.

c) Functia critica

Se refera la semnalarea de catre ziaristi a situatiilor sau aspectelor legate de proiect care atrag atentia prin anormalitate, fiind suspectate de necorectitudine. Temele incadrate in aceasta categorie sunt cele cu indicele AT negativ.

Pentru Evenimentul zilei au fost contorizate 40 de referiri negative, reprezentand 51% din totalul referirilor pe acest ziar. Perspectiva critica este prezenta, asadar, in tematica referirilor. Ziarul pune la indoiala utilizarea banilor in interes public si suspecteaza totodata, utilizarea campaniei in interes electoral, prin referiri puternice, fatise, clare. In plus, sunt puse sub semnul intrebarii atat oferta constitutionala, cat si utilizarea legii electorale.

Ziarul critica de asemenea, campania care a accentuat spectacolul politic si show-ul, prin acuze la situatia jalnica a informarii cetatenilor, la actiunile umanitare care au luat si ele o turnura nefasta sau la justificarea referendumului prin apelul la integrarea europeana, privita ca o conditionare a prezentei la vot.

Situatia Romaniei libere din aceasta perspectiva este foarte asemanatoare situatiei Evenimentului zilei: au fost 33 de referiri negative din totalul de 67, adica 49%. Temele care au atras referiri critice din partea ziarului au fost: activitatea de relatii publice, valorizata negativ; cunoasterea modificarilor de catre cetateni; calitatea programului constitutional, pusa serios la indoiala; diplomatia politica precara si-a pus amprenta asupra utilizarii campaniei in interes electoral si a rezultat modul in care a fost gandita campania de promovare. Aprecieri grave au fost formulate si conferintelor organizate pentru informare, legii electorale, utilitatii campaniei de comunicare, actiunii in campanie precare, dar si conditionarii prezentei la vot. Materialele promotionale nu au scapat nici ele de aprecieri ironice, defavorabile.

Adevarul este singurul ziar dintre cele trei analizate, care a obtinut o tendinta favorabila pe intregul proiect de referendum; s-au inregistrat cele mai putine referiri negative (11 referiri), care au dat un procent de doar 17%; astfel, functia critica nu a fost foarte evidenta, regasindu-se in referirile despre legea electorala de organizare, cand ziarul chiar a semnalat incorectitudinea utilizarii ei si atitudinea prezidentiala despre aceasta chestiune.

2.5. Studii de obiectivitate ale analizei de continut

Chestionarul realizat de catre Centrul de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare, din cadrul Universitatii Bucuresti si aplicat la iesirea de la urne, pe un esantion de 947 de respondenti, in zilele de 18 si 19 octombrie 2003 imi serveste in sustinerea obiectivitatii[69] procedeului de analiza, adica validitatea si fidelitatea analizei de continut.

Astfel, am surprins din chestionar doar intrebarile care au corespuns prin formulare si continut cu schema de categorii a analizei de continut, mai precis cu indicatorii si subindicatorii pe care i-am utilizat. Asemanarea tematica pe care am observat-o intre o serie de intrebari ale chestionarului si o parte dintre categoriile si subcategoriile prezente in schema m-a determinat sa afirm validitatea interna sau de continut a indicatorilor[70], demonstrand legatura dintre ipoteza, categorii, indici si caracteristici ale textului teoretic.

Asadar:

. Intrebarea l din chestionar, ''Va sunt cunoscute modificarile aduse Constitutiei?' corespunde subindicatorului din analiza de continut 'cunoasterea modificarilor proiectului de referendum';

. 'Din ce surse si mijloace ati aflat despre modificarile aduse Constitutiei, mentionandu-le in ordinea descrescatoare a importantei ?' este itemul 5 corespunzator subcategoriei 'utilizarea mass-media pentru informare';

. Intrebarea 8 'Ati venit mai curand la vot pentru ca?' evalueaza de fapt 'necesitatea prezentei la vot';

. 'Considerati ca votarea noii Constitutii serveste mai curand: interesului general al tarii, puterii actuale, si una si alta ?' este itemul 15 din chestionar care corespunde 'utilizarii campaniei in interes electoral';

. Intrebarea 16 : 'Care dintre personalitatile implicate in campania pentru Referendum vi s-au parut cele mai convingatoare?' se refera la 'utilizarea vedetelor';

. Si 'utilitatea campaniei de promovare' are un corespondent reprezentat de intrebarea 17 : 'Cum ati caracteriza, prin maximum 3 cuvinte, campania de promovare a Referendumului ? '.

2.6. Concluzii ale monitorizarii

Aceasta a fost asadar, reflectarea in cele trei cotidiene a proiectului de referendum pentru revizuirea Constitutiei.

A fost o campanie mediatica mult prea agresiva prin care s-a cerut oamenilor sa voteze noua Constitutie, nemaicontand ca acestia nu cunosteau modificarile ei; oamenii politici au fost astfel perceputi ca fiind lipsiti de orice scrupul democratic, in conditiile in care nimeni nu contesta faptul ca Guvernul trebuia sa supuna noua Constitutie unei promovari intense pentru a mobiliza oamenii la vot; campania de promovare s-a transformat insa, intr-o campanie electorala in care partidul de guvernamant si-a tiparit fluturasi de partid prin care, chipurile, indemnau oamenii sa voteze pentru revizuirea Constitutiei. De altfel, PSD-ul a fost suspectat ca a incercat politizarea noii Constitutii, o eventuala validare putand sa devina asul din maneca sa.

Astfel, aceasta campanie referendara a fost perceputa mai mult ca o ocazie pentru partidul de guvernamant de a pregati alegerile prezidentiale.

Clasa politica a fost acuzata ca nu a reactionat cu personalitate si vointa
denaturand in lipsa de transparenta si neconsultarea cu societatea civila.
In locul unei informari comprehensive cu privire la ce anume va fi modificat
in Constitutia Romaniei, campania dusa la nivel national, a fost mai mult una de
mobilizare a prezentei la vot; chiar si prin modul in care au fost concepute afisele,
romanilor le-a fost sugerat si modul in care sa voteze, adica afirmativ, in loc sa li se
spuna de ce anume sa aplice stampila pe dreptunghiul cu 'Da'. Optiunea personala
nu ar trebui sa fie prioritara?

Noua Constitutie a beneficiat si de schimbari importante, precum garantarea proprietatii private, folosirea limbii materne in relatiile cu autoritatile publice si justitie, serviciul militar nu va mai avea caracter obligatoriu, dar si de schimbari criticabile: numarul mare de parlamentari ramane neschimbat, nu a fost limitata posibilitatea migratiei politice de la un partid la altul, a fost eliminat din categoria legilor organice domeniul care priveste organizarea serviciilor secrete, iar puterea executivului de a emite ordonante de urgenta pe banda rulanta nu a fost limitata.

Indiferent insa, fiecare dintre noi avea datoria de a o citi si de a o vota dupa propria judecata. Afirmativ sau negativ, nu doar cu 'Da pentru Constitutie'. Pentru a ne dovedi astfel spiritul civic si pentru a ne folosi dreptul cetatenesc de a vota pentru un interes care este al nostru, al tuturor, al romanilor de pretutindeni. Era un exercitiu democratic la care era de datoria noastra sa participam, printr- un vot dat in cunostinta de cauza si dupa constiinta noastra. Nu indiferenta reprezenta o optiune, nu lehamitea pentru oamenii politici care nu au inteles nici dupa atata timp ca interesul cetatenilor nu poate fi cumparat cu tombole, bani sau santaj; si nici chiar cu vedete, politisti, preoti sau medici de familie. Cu implicarea.

Credinta mea este aceea ca perspectiva critica si rationala eminamente individuala lipseste cu desavarsire in ziua de astazi, lasandu-se loc pentru lucrurile socante si trecatoare. Daca incercam sa privim cu atentie, se propaga foarte mult cultul imaginii, atat in viata politica, cat si in celelalte domenii ale vietii sociale. Motivele care stau la baza unei astfel de nivelari culturale sunt lesne de inteles: cu cat publicul este mai omogen, cu cat ii lipseste spiritul si constiinta critica, cu cat este mai dezradacinat si mai debusolat, cu atat este mai usor de controlat si de manipulat.

O concluzie se impune: oamenii nu se mai simt obligati sa raspunda cu bunavointa unor programe politice seci, fara continut, lucru care conduce la dezinteresul fata de politica al cetatenilor. S-au saturat sa li se forteze mana prin tot felul de manevre lipsite de sinceritate.

Rabdarea oamenilor s-a pierdut. Asta a demonstrat prima zi de votare a noii Constitutii, cand procentul celor care se prezentasera la vot nu depasea 15%; aceasta a fost consecinta modului neprofesionist de promovare a proiectului.

PSD-ul, partidul de guvernamant care a initiat si a organizat acest proiect, nu a fost scutit de acuze, ci invinuit ca nu e capabil sa convinga populatia prin mijloace democratice si moderne, prin dezbateri obiective, calme, prin explicatii concrete; ba dimpotriva, a recurs la santaj, la neacordarea de ajutoare sociale sau pensii sau la atribuirea responsabilitatii rezultatului referendumului, un posibil esec atragand dupa sine, impotrivirea noastra, a cetatenilor fata de integrarea euro-atlantica.

Mai mult de atat, nu a mentinut un climat calm, fara adversitati si conflicte, inscriindu-se intr-un ritual de acuze la adresa celorlalte partide; acuzele au existat de fiecare parte, dovada ca nici colaborarea pentru buna desfasurare a proiectului si comunicarea cu cetatenii nu s-au realizat. In plus, au fost decretate doua zile de referendum pentru siguranta integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.

Alternativa la astfel de actiuni ar fi putut fi o campanie cinstita, fara compromisuri politicianiste, o cale democratica spre Europa nazuintelor noastre; si poate am fi uitat in acest fel de reformele necesare, de actele de coruptie, de saracirea populatiei, de lipsa manifesta de vointa politica a puterii de a infrunta realitatile tarii.

Monitorizarea ziarelor Evenimentul zilei, Romania libera si Adevarul mi-a confirmat ipoteza : campania de comunicare initiata avea rolul de a prezenta populatiei modificarile si de a-i convinge pe cetateni ca votand Constitutia, voteaza viitorul european al Romaniei; cu toate acestea, organizatorii campaniei au preferat sa aibe la urne oameni cu zambete false de vedete sau saturati de sloganuri, decat cetateni informati si responsabili. Campania a beneficiat de o publicitate afirmativa, lipsita insa de individualitate si cu putine informatii, care mai degraba a facut apel la emotiile oamenilor si la inclinatia lor spre spectacolul politic si nu la responsabilitatea lor, la natura lor de cetateni rationali.

Indiferent daca la urne s-au prezentat sau nu 51% din cetatenii cu drept de vot, referendumul a fost un test important pentru democratia romaneasca, dar si pentru actuala putere. E dreptul nostru de a sanctiona prin vot, conducatori si actiuni politice care nu si-au respectat cuvantul dat, ignorand increderea cu care au fost investiti.

Personal am mers la vot pentru a fi alaturi de Legea fundamentala a Romaniei si pentru a intampina astfel, integrarea intr-o lume mai civilizata si mai aproape de valorile europene. Si sunt convinsa ca multi altii au facut ca mine, chiar daca ei au votat tot cu primari sau presedinti.