Sistemul de comunicare Bliss

Sistemul de comunicare Bliss

Copiii cu sechele encefalopatice adesea prezinta tulburari de vorbire si de limbaj datorate disfunctiilor motrice de la nivel facial si bucal cu repercusiuni grave asupra comunicarii si a interactiunii sociale. Tulburarile in sfera vorbirii se manifesta sub forma dizartriei, a disfagiei, dar si a dislaliei. 20% dintre copiii cu sechele encefalopatice sufera de sindromul de nedezvoltare a vorbirii, practic fiind clasificati ca non-verbali. Tulburarile in sfera limbajului pot fi o consecinta a tulburarii cognitive asociate adesea deficitului neuromotor. Controlul oro-facial afectat conduce la tulburari de alimentatie: tulburari de masticatie si de deglutitie, precum si a hipersialoreei.

In jurul varstei de 2 ani, copilul este capabil sa desfasoare activitati fara sa i se scurga saliva din gura (Morris si Klein, 1987, Senner si co, 2004). A fost estimat ca la 10-38% dintre copiii cu sechele encefalopatice scurgerea salivei persista (Johnson si Scott, 1993, Senner si co, 2004). Consecinta scurgerii salivei include iritatii ale pielii fetei, miros neplacut, risc crescut de infectii orale, probleme de igiena si deshidratare (Cotton si Richardson, 1981, Harris si Purdy, 1997, Lew si co., 1991, Senner si co, 2004). Controlul scazut al salivei necesita schimbarea frecventa a hainelor copilului, afecteaza jucariile, cartile si aparatele sau echipamentele cu care vine in contact copilul, producand si efecte psihologice legate de stima de sine (Blasco si Allaire, 1992, Senner si co., 2004). Corelatii pozitive semnificative s-au descoperit intre scurgerea necontrolata a salivei si un control scazut al capului, abilitati reduse de contractie voluntara a buzelor, control slab al limbii, si al mandibulei (Van De Heyning si co., 1980). Alti cercetatori au observat reducerea sensibilitatii intraorale (Weiss-Lambrou si co., 1988) si frecventa scazuta de inghitire spontana (Sochaniwskyj si co. 1986), staza esofagiana anormala sau reflux gastro-esofagian si o slaba coordonare a activitatii muschiului orbicular al gurii si maseter la copiii cu scurgere salivara (Senner si co., 2004).

Copiii cu sechele encefalopatice care saliveaza au functii motorii reduse, inteligenta non-verbala scazuta, motricitate orala afectata (tulburari de masticatie, prezenta reflexului de supt, sindrom de nedezvoltare a limbajului) si o tendinta scazuta de inghitire spontana. Studiul facut de Senner si co. (2004) arata ca acei copiii care nu-si pot inghiti spontan saliva au forme de encefalopatie infantila severe.

Avand in vedere dificultatile verbale in realizarea interactiunii cu cei din jur, aspectele neverbale vin sa ingreuneze sistemele comunicationale la copiii non-verbali:

Ø      expresia faciala ce are 50% impact asupra mesajelor interlocutorilor (Rosengren, citat de Marinescu, 2003), este adeseori absenta. Rolul esential al privirii in feed-back-ul reglator al comunicarii verbale (Dinu, citat de Marinescu, 2003), nu poate fi indeplinit la un copil cu musculatura hipotona in lipsa sustinerii acesteia de o expresie faciala adecvata;

Ø      caracteristicile sale fizice (aspect), motrice (gestual, postural) si vocale (intonatii, inflexiuni) este deasemenea absent sau sever afectat.

Interventia de specialitate se va focaliza pe urmatoarele obiective:

1. stimularea, formarea si dezvoltarea limbajului expresiv si receptiv
2. insusirea unor abilitati de comunicare verbale (exprimarea unor dorinti) si non-verbale (expresie faciala)
3. invatarea unor posibilitati lingvistice de a interactiona cu persoanele din mediul copilului prin cuvinte, gesturi sau pictograme
4. imbunatatirea controlului capului, a miscarilor controlate la acest nivel
5. cresterea coordonarii motricitatii la nivel bucal.

Invatarea unor posibilitati lingvistice pentru a facilita comunicarea copiilor non-verbali prin pictograme se face cu ajutorul sistemului Bliss Simbol.

Bliss Simbol nu s-a dezvoltat initial pentru a servi persoanelor cu deficiente de comunicare. Bliss a incercat sa indeplinesca vechiul vis al umanitatii: acela de a comunica printr-un limbaj universal. In acest moment exista peste 3000 de limbi vorbite in lume, fiecare permitand o mare varietate de dialecte, de expresii si de subtilitati de nuante. Interactiunea intre natiuni (diplomatie, comert) sunt adesea stanjenite de bariera lingvistica.

De-a lungul timpului au fost propuse circa 700 de limbaje artificiale. Doar 2 au castigat oarecum importanta: volapuk inventat in 1880 de Johan Schleyer, consista in cuvinte englezesti si romance (dialect neolatin) simplificate fonologic si esperanto aparuta in 1887, il are ca autor pe Ludwig Zamenhof cu pseudonimul dr. Esperanto. Limbajul consista in cuvinte comune limbilor europene. Cateva milioane de oameni vorbesc acum esperanto, il folosesc in ziare, carti, la conferinte.

Anumiti experti spun ca un limbaj natural are mai multe sanse sa devina un interlimbaj decat unul artificial.

Karl Blitz, nascut in 1897 in Austria a lucrat ca specialist in ingineria chimica la Universitatea Viena. In timpul razboiului fuge in Anglia si isi schimba numele in Charles Bliss, iar in 1940 emigreaza in Shanghai, fapt ce a influentat, prin prezenta pictogramelor chinezesti limbajul bliss creat in 1942. In 1949 in Australia publica cartea Semantography in 3 volume ce are ca scop prezentarea unei scrieri care sa fie citibila in toate limbile, sa poata alfabetiza pe oricine, sa poata expune ilogisme, neadevaruri, sa poata demasca demagogi, sa contina o logica si o semantica simpla, accesibila chiar si copiilor, sa continpa o etica universala acceptabila de catre toti, care sa uneasca lumea. Bliss nu a anticipat ca limbajul lui va fi folosit de persoane cu tulburari de comunicare. In timp limbajul bliss a fost modificat si adaptat pentru a servi copiilor cu tulburari de comunicare.

Avantajul folosirii acestui limbaj de catre copiii cu deficiente neuromotorii consta in posibilitatea de a-si exprima sentimentele sau emotiile, greu exprimabile in lipsa limbajului verbal, a celui non-verbal manifestat prin expresii faciale inexistente, postura corporala si expresivitate gestuala absenta la acesti copii.

Scopul si activitatile bliss:

simbolurile au o baza rationala care faciliteaza interpretarea si memorarea

pot fi generativ-combinatorii

simbolurile sunt referinte de sens cu semnificatie si pot fi intelese fara a face apel la sunete sau cuvinte

simbolurile sunt compuse dintr-un numar relativ redus de forme - numite elemente simboluri

urmand un sistem logic elementele de baza sunt folosite in variate combinatii ce pot sa aibe mii de intelesuri.

Tipuri de simboluri:

pictograme desene simplificate: casa     copac

simboluri arbitrare: un, o actiuni fizice timp )(

creatie, natura

Anumite simboluri arbitrare sunt larg raspandite: cifrele, operatiile matematice.

ideograme - o asociatie grafica intre simbol si conceptul pe care il reprezinta simbolul inainte .‌‌│ dupa │. sus ↑ jos ↓

simboluri compuse:

   

fericire    suparare

   

scoala profesor

Alte aspecte si factori ce determina simbolurile: configuratia, marimea, pozitia, directia, spatiul dintre semne, plasarea indicatorului local, numarul plasat langa semn, pozitia referentilor, suprapunerea si secventialitatea simbolurilor.

Vocabularul sistemului bliss contine indicatori ai unor lucruri, actiuni desfasurate in trecut sau in prezent, descrierea (evaluarea) indicatorilor, mai multi indicatori (pluralul). Lexicul cuprinde simboluri referitoare la schema corporala, sentimente, oameni, animale, mancare, imbracaminte, etc. Gramatica limbajului bliss foloseste simboluri ce se refera la aspecte de sintaxa: afirmatii, negatii, interogatii, comenzi, forme de politete, exprimarea unor posibilitati, etc.

Modaliatatea de invatare sistemului de comunicare bliss se face plecand de la o evaluare a capacitatilor cognitive si de comunicare ale copilului. In primul rand se va tine cont de imposibilitatea achizitionarii altui sistem de comunicare mult mai facil si accesibil: limbajul verbal sau non-verbal gestual, apoi se va tine cont de tulburarile cognitive si motorii ale copilului. In insusirea limbajului bliss se porneste de la simboluri simple referitoare la obiectele si viata ce il inconjoara pe copil, de la semne ce reprezinta desene simple si plecand de la concret (obiecte, imagini ale obiectelor) la abstract (simboluri).

Placa ce contine simbolurile bliss il insoteste permanent pe copil, fiind atasata mijlocului de deplasare al copilului (fotoliu rulant, tricicleta). Aceasta placa contine simbolurile de care se foloseste copilul in mod curent in comunicarea acestuia cu persoanele ce il inconjoara. El isi poate exprima astfel dorintele, emotiile punctand cu degetul in patratelul cu simbolul ce exprima situatia respectiva. Adultul il intreaba ce anume doreste sa faca, iar copilul indica simbolul ce reprezinta actiunea sau obiectul dorit.

Acest sistem de comunicare este curent folosit in tarile Europei de vest si centrale de catre copiii cu deficiente neuromotorii si fara deficiente mintale severe asociate, dar cu sindrom de nedezvoltare a vorbirii datorat deficientei neuromotorii. In centrele sau scolile speciale acest limbaj este insusit de catre copii in cadrul sedintelor de logopedie si este predat de specialisti in terapia limbajului ce au urmat cursuri de comunicare bliss.