Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


CERCETARI DE MARKETING

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic




CERCETARI DE MARKETING

Definirea si domeniul cercetarilor de marketing

Cercetarea de marketing se defineste ca ansamblul mijloacelor care permit colectarea, analiza, prezentarea si cuantificarea tuturor informatiilor utile demersului de marketing. Specialistul de marketing nu se afla in permanenta in contact cu consumatorul sau distribuitorul, insa actiunea sa necesita o cunoastere perfecta a agentilor care-si desfasoara activitatea pe piata; informatia ii permite acestuia sa actioneze, de calitatea si de modul de utilizare al acesteia depinzand calitatea actului de marketing. Cercetarea de marketing este o activitate rezervata specialistilor; nu se efectueaza la intamplare si cuprinde toate domeniile marketingului.




Cercetarea de marketing reprezinta:

Ø       un mijloc prin care se definesc noile produse sau se redefinesc cele deja existente, in scopul adaptarii acestora la cerintele consumatorilor;

Ø       modalitate prin intermediul careia este aleasa cea mai buna strategie sau tactica de marketing.

Analiza pietei

Ca prim domeniu de aplicare a cercetarilor de marketing, analiza pietei consta in culegerea tuturor informatiilor referitoare la aceasta. Specialistul de marketing are nevoie de un tablou global pentru a se putea orienta in mediul sau economic; nu este suficienta cunoasterea pietei, ci este necesara cuantificarea evolutiei acesteia, pe termen scurt, mediu sau lung. Analiza pietei permite, de asemenea, sesizarea oportunitatilor favorabile dezvoltarii; segmentarea pietei in subdiviziuni omogene astfel incat sa poata fi elaborate strategii de marketing adaptate fiecareia. Analiza macroeconomica a pietei poate furniza, prin intermediul unor indicatori economici, cadrul de referinta al evolutiei intreprinderii, orientarea acesteia pe termen lung sau posibilitatea de selectare a anumitor piete externe.

Analiza cererii si a ofertei inglobeaza culegerea tuturor informatiilor prin intermediul carora pot fi descrise urmatoarele elemente:

Ø       un anumit tip de consum;

Ø       un tip specific de consumator;

Ø       agentii care fac posibila realizarea consumului, etc.

Definirea ofertei

Aceasta faza a demersului de marketing permite intreprinderii realizarea unui echilibru intre asteptarile consumatorilor si obiectivele firmei. Cercetarea de marketing se constituie intr-un sprijin, pe parcursul intregului proces de dezvoltare a produsului, pornind de la faza de conceptie ajungand pana la cea de comercializare. Cercetarea de tip creativ are drept obiectiv dezvoltarea unor noi idei referitoare la produs, descoperirea unor noi idei, a unor noi piete; ea se refera si la elemente definitorii ale produsului, cum ar fi: marca, ambalajul, serviciile anexe.

Cercetarea de marketing trebuie sa fie caracterizata de suplete: se va apela la un anumit tip de cercetare in functie de obiectivele intreprinderii.

Comercializarea produsului

Activitatea de comercializare a produsului se realizeza in mod concret prin transpunerea in practica a ansamblului actiunilor vizand marketingul si vanzarea produselor. Cercetarile de marketing intervin inca din faza de lansare a produsului pe piata, o faza critica a ciclului de viata al produsului, careia trebuie sa i se acorde o atentie insemnata. In aceasta faza pot fi utilizate, ca instrumente concrete, pietele martor sau pietele test ce permit urmarirea la o scara redusa a comportamentului produsului. Observarea poate fi realizata intr-un spatiu geografic restrans (zona test), sau in randul unui numar redus de distribuitori.

Cercetarea de marketing va continua, desfasurandu-se si dupa lansarea pe piata a produsului, cota de piata si volumul vanzarilor find indicatori esentiali ce trebuie urmariti si evaluati in permanenta.

Cercetarea de marketing este o activitate complexa, a carei realizare presupune parcurgerea unui traseu bine definit, traseu ce include urmatoarele etape:

Ø       definirea problemei;

Ø       conceperea proiectului de studiu;

Ø       culegerea informatiilor;

Ø       analiza informatiilor obtinute si disponibile;

Ø       redactarea raportului final al cercetarii.

Prima etapa a unei cercetari de marketing consta in definirea problemei care face obiectul cercetarii respective. In cadrul acestei etape, prima faza consta in identificarea problemei concrete: poate fi vorba de reducerea cotei de piata, cresterea insatisfactiei clientelei, pierderea calitatii imaginii etc.; este vorba, de fapt, de relevarea anumitor simptome ce se manifesta pe piata. Trecerea de la faza de simptom la cea de diagnosticare presupune explorarea problemei respective, astfel incat sa poata fi descoperiti eventualii factori si ipoteze care se manifesta in legatura cu fenomenul cercetat. In cursul fazei de explorare, ca urmare a noutatilor aparute, se poate recurge la o redefinire a fenomenului cercetat sau la prelungirea explorarii catre un alt traseu. De asemenea, in cadrul aceleiasi faze, poate fi realizata o ancheta restransa, constand in culegerea informatiilor care vor contribui la elucidarea domeniului cercetat. Exista si posibilitatea ca ancheta de tip restrans sa fie atat de explicita incat decizia va fi luata fara desfaurarea cercetarii propriu-zise.

A doua etapa a unei cercetari de marketing se concretizeaza in conceperea proiectului cercetarii. Acest proiect este de fapt un ghid al cercetarii propriu-zise, alcatuit, de obicei, din urmatoarele elemente:

Ø       formularea problemei care face obiectul cercetarii;

Ø       definirea obiectivelor cercetarii;

Ø       conturarea calendarului cercetarii.

O cercetare de marketing continua cu etapa culegerii informatiilor. O importanta deosebita au, la acest nivel, metodele care vor fi utilizate in culegerea informatiilor. De definirea riguroasa a acestor metode depinde calitatea cercetarii realizate: fiabilitatea rezultatelor obtinute va fi apreciata de beneficiarul cercetarii si vor fi evitate eventualele litigii ulterioare intre cele doua parti (realizatorul cercetarii si clientul acestuia).

Avand la dispozitie informatiile necesare, urmatoarea etapa a unei cercetari de marketing consta in analiza acestora. In cadrul acestei etape, se poate face apel la metode statistice, la diferite teste, la diverse metode de analiza a datelor.

Ultima etapa a unei cercetari de marketing consta in elaborarea raportului final. Acest document contine:

Ø       prezentarea cadrului general al cercetarii;

Ø       concluziile si recomandarile rezultate;

Ø       analiza detaliata a rezultatelor;



Ø       anexele necesare.

Metode de culegere si analiza a informatiilor in cercetarile de marketing

Informatiile pot fi obtinute fie facand apel la sursa care le-a emis si realizand o cercetare de marketing specifica, fie consultand baze de date existente, interne sau externe intreprinderii:

a)     sursele interne. Intreprinderea reprezinta, prin ea insasi , o sursa de informatii. Aceste informatii se refera la activitatea desfasurata de intreprindere, in perioada anterioara sau in prezent. Intre elementele care pot fi transformate din necunoscute in realitati (apeland doar la ,,sursa' intreprindere), amintim:

Ø       rezultatele de productie obtinute;

Ø       costurile inregisirate;

Ø       cheltuielile de publicitate;

Ø       relatiile cu clientii si cu furnizorii etc.

Aceasta sursa este importanta, dar nu este suficient exploatata. Sursele interne au un aport partial la informarea specialistului de marketing deoarece se refera strict la activitatea intreprinderii si, de obicei, ceea ce ne intereseaza este piata in ansamblul acesteia;

b)     sursele externe In aceasta categorie sunt incluse informatiile produse si obtinute in exteriorul intreprinderii. Putem face distinctie intre doua categorii de surse extere: primare si secundare.

Sursele primare sunt specifice activitatilor de cercetare si nu fac obiectul unei difuzari prealabile; ele sunt destinate exclusiv beneficiarului cercetarii. Spre deosebire de sursele primare, cele secundare sunt deja colectate si fac obiectul difuzarii catre toti cei interesati, fie gratuit, fie contra unei sume de bani. Intre sursele secundare de informare, cel mai frecvent utilizate sunt: informarea punctuala si informarea permanenta.

Informarea punctuala cuprinde datele colectate in anumite momente, atunci cand exista o cerere precisa in acest sens. Inconvenientul acestei metode de obtinere a informatiilor este acela ca nu este suficient de explicita incat sa raspunda unei nevoi concrete (de obicei nu este precizata modalitatea construirii esantionului sau a colectarii datelor), iar avantajele constau in costul redus al obtinerii informatiilor, respectiv accesul rapid la acestea. Informarea punctuala utilizeaza atat surse publice, cat si private de obtinere a informatiilor, iar informarea permanenta se realizeaza sub forma panelurilor.

Datele primare de care dispune la un moment dat specialistul implicat in realizarea unei cercetari de marketing vor fi utilizate in elaborarea informatiilor necesare derularii cercetarii. Aprecierea valorii informatiei se face prin intermediul evaluarii instrumentelor utilizate in cercetare, precum si a metodelor de culegere a informatilor.

In sfera metodelor de culegere a informatiilor, putem face distinctie intre metodele de observare, care constau in culegerea informatiilor fara a antrena persoana care detine informatiile respective si metodele de ancheta, derulate prin antrenarea purtatorului informatiei. La cele doua metode se adauga categoria metodelor experimentale, in cadrul carora se procedeaza la controlarea anumitor factori care influenteaza evolutia fenomenului cercetat.

Metodele de observare sunt utile deoarece comportamentul cumparatorilor sau consumatorilor contribute la obtinerea de informatii care, in situatia implicarii directe a acestora ar fi diferite. In cadrul acestei categorii de metode, una din tehnicile frecvent utilizate consta in inregistrarea gesturilor consumatorilor in timpul actului de cumparare. Se pot obtine astfel o serie de informatti care vor putea fi analizate ulterior. Ca metoda de observare mai poate fi utilizata si inregistrarea de tip mecanic a anumitor informatti. Observarea permite obtinerea unor informtii extrem de importante si de valoroase pentru cercetarea de marketing, insa ele se rezuma la analiza comportamentulut consumatorului , lasand pe un loc secund atitudinile sau motivatile consumatorilor.

Metodele de ancheta utilizate in cercetarile de marketing sunt rezultatul a doua tipuri de abordari: o abordare de natura calitatva, respectiv una de natura cantitativa. Abordarea calitativa pune accentul pe descrierea universului pshihologic al consumatorului in relatie cu un anumit produs, o anumita marca sau un domeniu concret. In acest context sunt importante atitudinile, opiniile, motivele de cumparare sau de non-cumparare, asteptarile consumatorilor. Demersul abordarii de natura calitativa se sprijina pe caracterul liber al comunicarii intre anchetator si respondent. Sunt vizate doua aspecte, si anume: explorarea unei probleme concrete, sub multiplele sale aspecte, ghidarea cercetatorului in directia elaborarii unui studiu cantitativ.



In primul caz este ajutat in mod implicit decidentul, pe cand in cel de-al doilea este vorba de un instrument orientat spre definirea variabilelor ce urmeaza a fi masurate, formularea intrebarilor si o mai buna interpretare a rezultatelor. Studiile de motivatie fac parte din categoria studiilor calitative, ele incearca sa explice si sa gaseaseasca motivatia actelor de cumparare sau de consum.

Demersul de natura cantitativa aflat la baza metodelor de ancheta are drept obiectiv cuantificarea variabilelor utilizate in cercetarea de marketing; poate fi vorba de fapte sau de opinii care vor fi evaluate din punt de vedere statistic. Se utilizeaza, in acest scop, ca instrumente concrete, esantioanele; de asemenea, se face apel la anchetele de tip structural, de natura chestionarelor.

In cercetarile de marketing, un alt instrument deosebit de important este reprezentat de tehnicile de investigare. Complexitatea si dinamica fenomenelor cercetate fac necesara utilizarea a numeroase tehnici, intre care ne vom opri in cele ce urmeaza asupra unui numar de patru, si anume:

Ø       tehnicile de investigare libera;

Ø       tehnicile de investigare structurata;

Ø       tehnicile de sondaj;

Ø       tehnicile experimentale.

Tehnicile de investigare libera utilizate in cadrul cercetarilor de marketing au drept scop determinarea respondentului sa se exprime liber, pentru a furniza, in acest fel, informatiile de care avem nevoie in cercetarea de marketing. Intre tehnicile de investigare mai frecvent utilizate, amintim:

Ø       ancheta in profunzime

Ø       ancheta semidirectiva

Ø       reuniunea de grup.

Ancheta in profunzime exploreaza un anumit subiect, pornind de la o tema propusa de anchetator. Rolul sau este acela de a permite exprimarea libera si spontana a respondentului; pe parcursul acestui tip de ancheta se procedeaza doar la o eventuala reformulare a intrebarilor; nu se adreseaza intrebari suplimentare; anchetatorul it stimuleaza pe respondent sa raspunda la intrebarile formulate.

Ancheta semidirectiva se aseamana cu ancheta in profunzime, insa, pe parcursul sau, anchetatorul introduce mai multe teme spre a fi dezbatute. Este utilizat, in acest caz, un ghid de ancheta, ghid definit in prealabil cu ajutorul responsabilului studiului.

Reuniunea de grup este o tehnica ce permite obtinerea unui volum insemnat de informatii in urrna unei discutii purtate intr-un cadru organizat, intre 10-12 persoane (de obicei), pe parcursul a cateva ore. Discutia este condusa de un animator care controleaza comunicarea in interiorul grupului respectiv.

Tehnicile de investigare structurata se bazeaza pe o modalitate directa de culegere a datelor pe o tehnica specifica de comunicare cu respondentul, si anume ancheta de tip chestionar. In practica, administrarea chestionamlui se face sub forma a trei modalitati distincte:

Ø       interviul direct;

Ø       chestionarul autoadministrat (direct sau prin intermediul postei)

Ø       chestionarul telefonic.

Interviul direct (sau fata in fata) consta in administrarea unui chestionar, de catre un anchetator, unei persoane numita de obicei, respondent. Anchetatorul isi noteaza raspunsurile (chestionar deschis) sau incercuieste raspunsurile (chestionar inchis)exprimate de respondent. Aceasta tehnica permite utilizarea unor ajutoare vizuale in scopul de a permite persoanei intervievate sa aleaga raspunsul sau de a provoca o anumita reactie. Prezenta anchetatorului este de asemenea indispensabila atunci cand sunt necesare anumite explicatii in legatura cu intrebarile formulate sau precizari in legatura cu modalitatea de raspuns.

Chestionarul autoadministrat. Acest tip de chestionar este completat in intregime de catre persoana intervievata, anchetatorul limitandu-se la asigurarea colaborarii cu respondentul. Comparativ cu interviul fata in fata, chestionarul autoadministrat este mai economic, dar mai putin flexibil.

Chestionarul telefonic este utilizat cu o frecventa mai mare in mediile profesionale si se dezvolta in domeniul marelui public. Are avantajele de a se desfasura rapid si cu costuri relativ reduse, iar ca limita faptul ca intrebarile trebuie sa fie simple.

Tehnicile de sondaj . Atunci cand se realizeaza o ancheta in randul cumparatorilor sau consumatorilor, nu se poate intervieva intreaga colectivitate. Cercetarea se limiteaza la un anumit segment al colectivitatii totale, iar rezultatele obtinute se extrapoleaza la nivelul intregii colectivitati. Segmentul ce urmeaza a fi analizat va fi determinat fie cu ajutorul unor metode probabiliste, fie al unora de tip empiric.

Tehnicile experimentale. Daca in cazul tehnicilor prezentate anterior cercetatorul obtine informatiile fara a modifica mediul, tehnicile experimentale pun in evidenta raporturile cauza-efect care se manifesta ca urmare a modificarii anumitor variabile. In general se utilizeaza o serie de teste referitoare la produs, la marca, la pret etc. Testele pot fi realizate in mediul natural sau intr-un mediu artificial, construit.

Principalele tehnici de studiere a pietei

Pentru a analiza si a prelucra diverse categorii de informatii referitoare la activitatea care se desfasoara pe o anumita piata, specialistii de marketing au la dispozitie numeroase tehnici de studiu; problema care se ridica in acest caz este aceea a alegerii celei mai potrivite tehnici.

Vor fi prezentate in cele ce urmeaza principalele tehnici de studiere a pietei, si anume:

Ø       studiile documentare;

Ø       studiile calitative;

Ø       sondajele

Ø       panelurile.


Studiile documentare

In situatia in care dorim sa obtinem informatii in legatura cu un anumit subiect sau domeniu, metoda cea mai simpla ar fi sa apelam la informatiile deja existente. Daca aceste informatii nu sunt publice sau pot fi accesate mai greu, proprietarul lor este de acord sa ni le puna la dispozitie(eventual sa ni le vanda), le vom putea utiliza pentru a doua oara. Acesta este motivul pentru care in practica se utilizeaza notiunea de date secunclare, iar studiile documentare mai sunt cunoscute si sub denumirea de analiza datelor secundare



In acelasi timp, intreprinderea poate utiliza ca surse de informare evidentele sale interne referitoare la evolutia intrarilor, a iesirilor, a miscarilor de marfuri, materii prime etc. De multe ori insa, intreprinderile nu exploateaza suficient aceste surse de informare, surse care au avantajul de a fi ieftine si la indemana. Indiferent de sursa utilizata, scopul final al utilizatorului informatiei este acela de a cunoaste si de a satisface cat mai bine clientii actuali si pe cei potentiali.

Avantajele utilizarii unor informatii deja existente rezida in costul redus al culegeri lor; de asemenea, aceste informatii sunt rapid disponsbile (nu putem omite faptul ca procesul de culegere a informatilor necesita timp si resurse considerabile). Exista, evident, si anumite limite ale utilizarii acestor date secundare. Astfel, daca informatiile referitoare la dimensiunile cantitative ale consumului pot fi gasite cu destul de multa usurinta, cele referitoare la caracteristicile, comportamentele si motivatiile consumatorilor nu sunt la fel de disponsbile. Si, avand in vedere faptul ca acest tip de informatii este extrem de util in ceea ce priveste adoptarea deciziilor, consideram ca aceasta este o limita importanta a studiilor documentare. De asemenea, chiar daca avem la dispozitie informatiile referitoare la variabilele care ne intereseaza, de cele mai multe ori cuantificarea indicatorilor nu este facuta in concordanta cu cerintele studiului de piata pe care il elaboram. O alta limitare a datelor secundare consta in aceea ca nu ne putem pronunta asupra exactitatii, a preciziei cu care acestea au fost culese, cuantificate si eventual analizate de purtatorul primar al acestora, iar de multe ori in practica nu dispunem si de informatiile referitoare la metodologia obtinerii datelor respective.

Studiile calitative

Studiile calitative, denumite si studii in profunzime sau studii motivationale, au drept obiect studierea comportamentelor mentale ale publicului, indeosebi nevoile, motivatiile si atitudinile acestuia. Studiile de tip calitativ se disting de cele cantitative prin complexitatea metodelor utilizate (anumite metode sunt inspirate de tehnicile psihologice). Pentru specialistii de marketing este extrem de importanta cunoasterea motivatiilor consumatorilor, si nu doar a comportamentelor acestora. Trebuie sa tsim nu doar ce cumpara sau nu un anumit consumator, ci si de ce se comporta in maniera respective. Informatiile referitoare la comportamentul consumatorilor sunt destul de greu de descoperit prin intermediul intrebarilor directe, fie datorita faptului ca oamenii nu constientizeaza adevaratele motivatii(care determine un comportament explicit de cumparare sau non-cumparare de exemplu), fie ca urmare a faptului ca acestia ascund anumite lucruri, din diverse motive. De aceea, pentru a descoperi atitudinile si motivatiile profunde ale consumatorilor, este necesar sa facem apel la metode indirecte de obtinere a informatiilor. Dintre acestea, amintim:

discutiile libere. In cadrul acestei metode, nu se pun intrebari, ci se lass intervievatul se vorbeasca liber in legatura cu un anumit subiect, procedandu-se la inregistrarea discutiei respective. Persoana care intervieveaza se rezuma la relansarea discutiei, la anumite intervale de timp, scopul sau fiind acela de a realiza nu un dialog ci, dimpotriva, de a „indruma' un monolog. In aceste conditii, intervievatul se simte liber si nu are senzatia ca ar fi supus unui interogatoriu. Discutia de acest tip ae bune rezultate atunci cand este suficient de lunga (eel putin o ore) si cand sunt utilizati specialisti cu experienta in domeniu. Aceasta metoda nu poate fi utilizate insa pentru toate produsele sau in cazul tuturor consumatorilor;

reuniunea de grup. Reuniunea de grup este o metoda care consta in realizarea unei discutii in cadrul unui grup de cateva persoane(intre10 si 12), in legatura cu un anumit subiect. Ideile emise de cstre membrii grupului sunt diverse: sunt emise opinii pro si contra, se argumenteaza avantajele, respectiv dezavantajele produsul/domeniului analizat. Se stimuleaza, in interiorul grupului, creativitatea, inventivitatea persoanelor implicate; atmosfera trebuie sa fie una destinsa si relaxata, iar acolo unde este posibil este bine ca discutiile sa fie inregistrate;

testele prospective, utilizate de foarte multa vreme in domeniile orientarii profesionale si psihoterapiei, iar in ultima vreme si in studiile motivationale. Aceste teste constau in determinarea persoanei intervievate ss se pronunte in legatura cu un subiect exterior acesteia si in legatura cu care isi exprima propriile idei, respectiv manifesta propria personalitate.

Sondajele

Sondajul reprezinta o tehnica clasica de ancheta, realizata intr-un interval de timp determinat, cu ajutorul unui chestionar. Se apeleaza, in mod frecvent, la estimari in legatura cu domeniul care urmeaza a fi studiat, respectiv la cercetarea partiala a colectivitatii totale, prin intermediul unui esantion. Se contureaza astfel ancheta prin sondaj. Validitatea si precizia sondajului depind de procedurile de esantionare utilizate.

Panelurile

Panelurile, ca tehnici de studiere a pietei, fac parte din categoria anchetelor repetitive. Anchetele repetitive constau in a pune, periodic, aceleasi intrebari unui public determinat, in scopul determinarii evolutiei in timp a comportamentelor efective sau afective ale publicului respectiv. Principalele tipuri de paneluri sunt cele ale consumatorilor, ale distribuitorilor si cele specializate. Panelurile consumatorilor urmaresc, in principal, comportamentul de cumparare al unui esantion permanent de consumatori. De asemenea, el poate fi utilizat si in analiza altor tipuri de comportamente sau chiar in evolutia opiniilor si intentiilor consumatorilor. Daca panelurile consumatorilor vizeaza cumpararile efectuate de diversi consumatori, panelurile distribuitorilor se refera la vanzari: un panel al distribuitorilor este reprezentat de un esantion de comercianti carora li se urmaresc, periodic, cumpararile, vanzarile si stocurile. Panelurile specializate se concentreaza asupra unui anumit domeniu, care va fi urmarit din punctul de vedere al comportamentelor sau opiniilor exprimate in legatura cu acesta.

Proiectarea unui studiu de piata

Elaborarea unui studiu de piata reprezinta una dintre cele mai importante responsabilitati ale specialistilor de marketing. Pentru a realiza un studiu de piata riguros, este absolut necesar ca anterior desfaurarii acestuia specialistii implicati sa intocmeasca un proiect al studiului de piata.

Proiectul unui studiu de piata presupune parcurgerea unnatoarelor etape:

definirea obiectului studiului de piata. Un studiu de piata nu este realizat niciodata doar in scop informativ; intotdeauna finalitatea studiului este concretizata in adoptarea unei decizii. De aceea, in primul rand este necesara o formulare clara a problemei care intereseaza;

inventarierea informatiilor necesare studiului. In realitate, un studiu de piata nu poate sa formuleze raspunsuri la toate intrebarile si problemele unui manager; el poate doar sa fumizeze informatii care sa-l ajute sa adopte deciziile cele mai potrivite.

Formularea precisa a informatiilor necesare solutionarii unei anumite probleme reprezinta faza cea mai importanta si in acelasi timp cea mai dificila a elaborarii proiectului studiului de piata.

alegerea tehnicilor de culegere a informatiilor. In momentul in care cunoastem tipul si numarul informatiilor de care avem nevoie, se cuvine sa fie aleasa si cea mai potrivita metoda prin intermediul careia sa le obtinem. Alegerea acestor tehnici se va face de catre un specialist in studii de piata;

evaluarea termenelor si a costurilor Orice proiect al unui studiu de piata este insotit de un calendar, care sa cuprinda desfasurarea tuturor activitatilor propuse, precum si un deviz al cheltuielilor ocazionate de aceste activitati;

adoptarea sau modificarea proiectului Decizia responsabilului de marketing referitoare la proiectul elaborat va fi luata in urma compararii, pe de o parte a importantei informatiilor obtinute, iar pe de alta parte a costului realizarii proiectului, cost cuantificat in unitati de timp, respectiv unitati monetare. De asemenea, poate fi evaluata si valoarea informatiilor care vor fi furnizate de studiul de piata, evaluare in urma careia se va cuantifica rentabilitatea acestuia.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1413
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site