RESEARCH PROPOSAL

Pentru " DIALEX INTERFRIG"

Cuprins

PROBLEME

I.1 Problema decizionala

I.2 Probleme de cercetare

OBIECTIVE

STRATEGIA   

KIT OPERATIONAL

OPERATIONALIZAREA   

Chestionar

Proceduri SPSS impuse

Testele T

1.1.One Sample T test.

1.2. Independent Sample T test.

2. Teste neparametrice

.1. Hi patrat (pentru un singur esantion)

2.2. Testul binomial

2.3. Testul Wilcoxon Signed Ranks

2.4 Kruskal - Wallis (pentru mai multe esantioane independente)

3. One-Way ANOVA

4. Modelul Liniar General   

5.1 Analiza de corelatie bivariata

5.2. Analiza de corelatie partiala

6. Analiza de regresie

7.Analiza discriminanta

8.Analiza factoriala

9. Analiza Cluster   

10. Scalarea multidimensionala

11. Analiza de incredere

PROBLEME

I.1 Problema decizionala

Datorita numarului din ce in ce mai mare de concurenti de talie nationala, si a faptului ca au crescut investitiile in publicitate realizate de firmele din domeniu, conducerea firmei isi pune problema daca este necesar sa investeasca sau nu intr-o campanie publcitara.

I.2 Probleme de cercetare

Nu se cunosc detalii privind

• modul in care este perceput produsul in randul consumatorilor de pe piata ieseana;
• pozitia pe care o ocupa produsele firmei in perceptia consumatorilor de produse din peste in raport cu cele ale concurentilor;
• preferintele iesenilor in materie de media de promovare;
• vehiculul de promovare preferat;
• emisiunea/rubrica preferata de respondenti;
• orele de concentrare a atentiei asupra vehiculului si emisiunii/rubricii preferate.

OBIECTIVE

Sa se afle notorietatea produselor brandului Nordika in randul consumatorilor de pe piata ieseana;

Sa se afle pozitia pe care o ocupa produsul firmei Dialex Interfrig in perceptia consumatorilor de produse din peste in raport cu cele ale concurentilor;

Sa se afle preferintele iesenilor in materie de media de promovare;

Sa se afle vehiculul de promovare preferat;

Sa se afle orele de concentrare a atentiei asupra vehiculului si emisiunii/rubricii preferate.

Sa se afle preferintele in materie de produse din peste a consumatorilor din municipiul Iasi;

STRATEGIA

Pentru efectuarea studiului, in cazul firmei "Dialex Interfrig" am hotarat sa incepem cu o cercetare exploratorie, care consta in realizarea unui Focus Grup. Ulterior, vom folosi ca alta metoda de cercetare ancheta interceptata pe baza unui chestionar aplicat la nivelul municipiului Iasi. Ancheta interceptata prezinta avantajul costului scazut si al rapiditatii obtinerii de date. Este potrivita in situatia in care nu exista surse secundare de culegere a datelor ; in cazul nostru nu exista studii recente despre piata produselor din peste pentru orasul Iasi.

Astfel, ancheta prin contact direct este cea mai buna cale de clarificare a raspunsurilor de catre anchetator si asigura cele mai mari posibilitati de intelegere a scopului studiului de catre subiectul cercetat.

Ancheta interceptata permite abordarea cu usurinta a populatiei tinta, operatorul de chestionar aflandu-se in contact direct cu intervievatul, si de asemenea permite obtinerea de informatii pentru procesare direct de la sursa.

Produsele NORDIKA sunt produse cu adresabilitate larga si vizeaza toate categoriile de consumatori neexistand restrictii legate de varsta, nivel de educatie, sex, mediu rural sau urban si pot fi cumparate atat din magazine alimentare, supermarketuri, restaurante, cat si retele de tip cash & carry.

Deoarece este un produs care se adreseaza consumatorilor indiferent de varsta, pentru ancheta am ales sa utilizam intreaga populatie a municipiului Iasi cu varsta intre 11 si 60 de ani. Conform Institutului National de Statistica si Studii Economice, in anul 2003 populatia Iasului numara 348.399 locuitori. Dintre acestia aproximativ 48,1% erau barbati, iar restul de 51,9% femei. In valori absolute rezulta un numar de 167.580 barbati si 180.819 femei.

Structura pe varste a acestora era urmatoarea: 15,2% intre 11 si 20 ani, 16,9% intre 21 si 30 de ani, 15,8% intre 31 si 40 de ani, 16,7% intre 41 si 50 de ani si 11,8% intre 51 si 60 de ani.

Pentru ancheta ne-am propus chestionarea unui esantion de 320 de persoane din Iasi care se regasesc in intervalul de varsta 11 - 60 ani.

Pentru constituirea esantionului am folosit sondajul aleatoriu stratificat proportional. Stratificarea am realizat-o dupa doua variabile:

Varsta - am folosit cinci grupe de varsta - intre 11 si 20 ani, intre 21 si 30 de ani, intre 31 si 40 de ani, intre 41 si 50 de ani si intre 51 si 60 de ani.

Sexul - masculin 48,1% si feminin 51,9%.

Conform Institutului National de Statistica si Studii Economice, in segmentul de varsta 10 - 60 ani repartizarea locuitorilor din mediul urban este conform urmatoarelor proportii :

19,9% apartin segmentului 11 - 20 ani (50 persoane), iar persoanele de sex feminin din segmentul 11 - 20 ani reprezinta 26 persoane;

22,1% apartin segmentului 21 - 30 ani (55 persoane), iar persoanele de sex feminin cu varsta intre 21 - 30 ani reprezinta 29 persoane;

20,7% apartin segmentului 31 - 40 ani (52 persoane), iar persoanele de sex feminin cu varsta intre 31 si 40 de ani reprezinta 27 persoane;

21,9% apartin segmentului 41 - 50 ani (55 persoane), iar persoanele de sex feminin cu varsta intre 41 - 50 de ani reprezinta 29 persoane;

15,4% apartin segmentului 51 - 60 de ani (38 persoane), iar persoanele de sex feminin cu varsta intre 51 - 60 de ani reprezinta 20 persoane.

Structura pe sexe a esantionului este de 51,9 % femei ( 131 persoane ) si 48,1% barbati ( 119 persoane ).

Modalitatea de selectare a celor chestionati a fost aleatoare.

KIT OPERATIONAL

Kitul operational cuprinde modul de abordare a participantilor la focus grup si a persoanelor intervievate, comportamentul operatorilor de interviu si moderatorului de focus grup .

In ceea ce priveste modalitatea de abordare a participantilor, inainte de inceperea discutiei proriu-zise, moderatorul focus grupului:

se prezinta si face o scurta prezentare a institutiei pe care o reprezinta; spune care este rolul sau;

prezinta tema discutiei;

explica regulile discutiei (faptul ca nu exista raspunsuri corecte sau gresite, ca este de dorit ca subiectii sa vorbeasca tare si pe rand si toti sa participe la discutie; nu se urmareste consensul, ci schimbul de idei si experiente);

explica necesitatea inregistrarii discutiei (moderatorul nu poate retine sau nota tot ceea ce se discuta, inregistrarea faciliteaza prelucrarea ulterioara a datelor) si asigura subiectii de confidentialitatea celor discutate (numele subiectilor nu vor aparea in nici un document, importante fiind opiniile lor);

cere subiectilor sa se prezinte pe rand.

Pentru ca succesul focus grupului sa fie deplin este necesar sa avem si un moderator bun. Calitatile personale ale moderatorului sunt extrem de importante.

Moderatorul trebuie sa poata relationa usor cu oameni de diferite conditii sociale, trebuie sa faca fata unor situatii dificile de grup care pot aparea, cum ar fi grupuri de persoane tacute, passive sau dimpotriva, active, exuberante, agresive etc. In grup putem avea persoane care nu inteleg intrebarile, care raspund in afara subiectului sau care ofera raspunsuri inconsistente, incomplete etc.

Moderatorul poate fi perceput ca o persoana placuta sau antipatica si intreaga discutieva fi afectata de aceasta perceptie. De la primele interactiuni ale moderatorului cu grupul, atmosfera care se creeaza poate fi una constructiva, pozitiva sau una tensionata, negativa. Astfel ca personalitatea moderatorului poate fi o variabila importanta in dinamica de grup. Moderatorul trebuie sa-si adapteze comportamentul de la un grup la altul, in functie de caracteristicile socio-demografice si personale ale subiectilor prezenti la discutie si de tema discutiei. Desi regulile generale de moderare sunt aceleasi, este evident ca altfel se modereza un grup de barbati, unul mixt, unul de copii, unul de batrani, unul de gospodine, unul de oameni de afaceri etc.

Moderatorul trebuie:

sa se imbrace adecvat grupului in fata caruia se prezinta;

sa cunoasca foarte bine tematica discutiei si ghidul de interviu;

Unii autori recomanda chiar invatarea pe dinafara a ghidului inainte de moderarea propriu-zisa. In masura in care moderatorul este una si aceeasi persoana cu cea care a realizat ghidul de interviu, cunoasterea foarte buna a ghidului este de la sine inteleasa:

sa-si respecte participantii la grup;

sa fie calm cu persoanele care se exprima mai greu, fara sa piarda insa timp si sa fie ferm cu cele care perturba discutia;

sa fie empatic;

sa se incadreze in timpul acordat discutiei si fiecarei problematici in parte;

sa aiba simtul umorului;

sa fie atent la toti participantii si la ceea ce se discuta;

sa nu se repete;

sa aiba o memorie buna; participantilor le face placere sa fie apelati cu numele pe care si le -au ales pentru discutie, sa le fie retinute unele obiceiuri sau preferinte anuntate anterior etc. Se creeaza astfel impresia unei cunoasteri mai profunde si va creste increderea subiectilor in moderator. Memoria buna este necesara si in legatura cu tema discutiei: moderatorul trebuie sa stie tot timpul ce puncte din discutie au fost atinse, ce mai are de aflat. In acest fel este pregatit si pentru ideile noi care, eventual, pot sa apara.

sa nu-si manifeste opiniile personale (aprobarea / dezaprobarea) in legatura cu un subiect de discutie sau cu discursul vreunui participant;

sa-si manifeste curiozitatea in legatura cu tot ceea ce se vorbeste legat de tema discutiei;

"sa joace teatru" pentru a stimula subiectii sa raspunda sau sa-si completeze raspunsurile (poate arata naivitate, indoiala, curiozitate, lipsa de intelegere a unei situatii etc.);

sa fie prietenos, destins, relaxat;

sa multumeasca pentru un raspuns, chiar daca acesta i se pare un nonsens;

sa vorbeasca tare, clar si in cuvinte simple, usor de inteles;

sa poata rezuma un schimb de idei, o discutie care a avut loc;

sa treaca usor, logic, firesc de la o intrebare la alta si de la o tema la alta;

sa acorde egala consideratie si timp egal de interventie tuturor participantilor;

sa nu fie si sa nu para participantilor in afara subiectului discutiei;

sa fie un bun ascultator ;

sa fie flexibil, adaptabil;

sa fie un bun organizator, sa conduca grupul incadrandu-se in timpul pe care il are

la dispozitie;

sa fie o gazda buna.

Uneori moderatorul este ajutat in sarcinile sale de un asistent de moderare , care are rolul de a lua notite (pentru a usura munca celor care transcriu discutiile), de a monitoriza aparatura de inregistrare pe parcursul discutiei, de a nota detalii privind

comportamentul non-verbal al subiectilor si, eventual, de a interveni in discutie in cazul in care "simte" ca un obiectiv al discutiei n-a fost atins sau cand se iveste un element nou, util cercetarii, care n-a fost luat in considerare in proiectarea studiului.

Recrutarea pentru focus grup se face pe baza unui chestionar de recrutare , in functie de obiectivele studiului, de informatiile pe care le avem despre grupul tinta si de caracteristicile acestuia. In cele mai multe situatii recrutarea se face aleator, pe strada sau in locurile in care presupunem ca avem o incidenta mai mare a persoanelor de care avem nevoie la grup. In cazul nostru , recrutarea o vom face in zonele apropiate alimentarelor sau Supermarketurilor, acolo unde putem gasi persoane care isi fac cumparaturile si care sunt dispuse sa ne ofere cateva minute din timpul lor. Vom aborda acele persoane cu varsta de peste 15 ani, fara a face discriminare legata de sex.

Chestionarul de recrutare cuprinde o scurta prezentare a operatorului si a firmei Dialex Interfrig, scopul intalnirii, tema generala a discutiei, intrebari filtru, intrebari nespecifice, intrebari de natura demografica si intrebari despre coordonatele persoanei chestionate (numar de telefon, disponibilitate de timp in zilele in care sunt programate discutiile de grup).

Intrebarile filtru se formuleaza in functie de obiectivele cercetarii si sunt cele care "filtreaza" subiectii astfel incat sa ne asiguram ca acestia sunt exact persoanele de care avem nevoie. De exemplu, aceste intrebari pot fi despre obiceiurile de timp liber, obiceiuri mass-media, obiceiurile de consum, despre modul in care se iau deciziile, despre detinerea unor bunuri (masina, calculator etc.), functii sau responsabilitati. Chestionarul de recrutare mai contine si o serie de intrebari demografice (varsta, sex, venit, ocupatie, numarul de copii din familie s.a.).

Nu se recruteaza subiecti care lucreaza intr-o firma similara de cercetare sau intr-o firma similara cu cea care a comandat studiul, deoarece acestia cunosc modul in care decurge cercetarea si pot inhiba reactiile celorlalti subiecti datorita unei cunoasteri a manierei de lucru in grup sau unei cunoasteri specifice a domeniului de activitate implicat (participanti "profesionisti").

Este preferabil, deci, sa se evite competitorii directi si persoanele care lucreaza in publicitate sau in cercetare.

De asemenea, nu este indicat sa se recruteze subiecti care au mai participat la un focus grup cu mai putin de trei, sase luni in urma, pentru a se evita aducerea in grupul de discutie a asa-numitilor "vanatori de recompense", adica a persoanelor care vin la astfel de intalniri in special pentru recompensa financiara acordata.

Intrebarile nespecifice se pun pentru a nu da posibilitatea subiectilor sa cunoasca in detaliu tema discutiei de grup, astfel incat acestia sa nu aiba raspunsuri gandite, pregatite dinainte. Anticiparea unui subiect de discutie micsoreaza spontaneitate raspunsurilor

Chestionarul de recrutare mai cuprinde coordonatele institutiei unde va avea loc discutia, timpul alocat discutiei si recompensa acordata pentru participarea la discutie. Este de preferat ca recompensa sa fie in bani si nu in produse (rata de acceptare a invitatiei este mai mare).

Persoanelor care au acceptat invitatia la focus grup li se va da ulterior telefoane de reconfirmare a acceptului si, eventual, de clarificare a locului, datei si orei discutiei. Daca este nevoie (persoane in varsta, persoane foarte ocupate), li se asigura subiectilor deplasarea.

La focus grup vor fi invitate mai multe persoane decat numarul de subiecti cu care intentionam sa purtam discutia. Numarul de persoane in plus se stabileste in functie de caracteristicile subiectilor (venit, nivel de educatie, statut social, caracteristici de consum, mediu de rezidenta, disponibilitati de timp liber etc.), deoarece unii sunt mai disponibili decat altii (de exemplu, o femeie casnica sau un om

de afaceri).

Persoanele care vin in plus si nu participa la discutie sunt recompensate, de asemenea, pentru efortul lor (de regula cu jumatate din suma acordata participantilor). Recompensa variaza in mod proportional cu statutul social al participantilor. In cazul persoanelor cu un statut social inalt, interesul pentru recompensa materiala este relativ scazut, acestea putand fi motivate mai degraba prin interesul pentru rezultatele cercetarii.

In chestionarul de recrutare nu se foloseste termenul de focus grup, considerat tehnic, inhibitiv, ci mai degraba cel de discutie sau dezbatere, in care subiectii sunt invitati sa-si impartaseasca parerile unii altora.

Pentru ancheta vom folosi un chestionar care va fi aplicat de catre patru operatori de interviu. Acestia, adica noi, membrii echipei, vom participa la un traning de instruire pentru a ne insusi cunostinte teoretice necesare unui operator de interviu.

Profilul operatorului de interviu:

persoana tanara pana in 30 de ani

excelente abilitati de comunicare

adaptabil, spontan, maleabil

capacitate de ascultare

rabdare

perseverenta

fizic agreabil

capacitate de efort fizic si intelectual

capacitate de a lucra in conditii de stres

abiltati organizatorice

OPERATIONALIZAREA

CE?

Pentru efectuarea studiului, in cazul firmei "Dialex Interfrig" am hotarat sa incepem cu o cercetare exploratorie, care consta in realizarea unui Focus Grup. Ulterior, vom folosi ca alta metoda de cercetare ancheta interceptata pe baza unui chestionar aplicat la nivelul municipiului Iasi.

CINE ?

Moderatorul focus grupului este Marius Paraschiv.

Operatorii de interviu sunt :

Chiorpec Anda Elena si Antonica Mihaela, zona I si zona II

Savin Elena Nicoleta si Paraschiv Marius, zona III si zona IV

UNDE ?

Locurile in care se vor realiza anchetarea subiectilor sunt impartite in sase zone, dupa cum urmeaza:

Zona I: Pacurari, Gara,

Zona II: Alexandru, Dacia;

Zona III: Tatarasi, Tudor,

Zona IV: Podu Ros, Independentei

Aceasta structurare a Iasului pe zone a fost preluata de la firma Dialex Interfrig, model dupa care se ghideaza agentii de vanzari.

CAND ?

Ancheta propriu-zisa se va desfasura in perioada 19 februarie 18 martie 2007.

Operationalizarea este prezentata in continuare sub forma de diagrama, cu ajutorul graficului Gant, folosind Microsoft Project.

BUGET

Proceduri SPSS impuse

Testele T

1.1.One Sample T test.

Item 21 Iar venitul lunar de care dispuneti se incadreaza in intervalul'

Scop - dorim sa aflam daca venitul persoanelor chestionate difera semnificativ de 400 RON.

1.2. Independent Sample T test.

Itemii 19 si 20. "Varsta dvs. este" "Sexul"

Scop - Verificam daca exista diferente semnificative intre media varstei persoanelor de sex feminin si media varstei persoanelor de sex masculin.

2. Teste neparametrice

2.1. Hi patrat (pentru un singur esantion)

Item 7 - Ce post / ziar / revista / site urmariti?"

Scop - testam daca frecventele de aparitie a postului vizionat corespund cu frecvente de aparitie considerate egale.

2.2. Testul binomial

Item 4 Ati auzit de produsele din peste marca Nordika?

Scop - Testam daca proportia respondentilor care au auzit de produsele sub marca Nordika si proportia celor care nu au auzit difera semnificativ de proportia 50/ 50

2.3. Testul Wilcoxon Signed Ranks pentru doua esantioane dependente)

Itemii 7 si 10 - Ce post / ziar / revista / site urmariti?" si "Ce emisiune / rubrica?"

Scop - testam daca exista legatura din punct de vedere statistic intre postul TV urmarit si emisiunea vizionata

2.4 Kruskal - Wallis (pentru mai multe esantioane independente)

Itemii 7 si 19 - "Ce post / ziar / revista / site urmariti?", "Varsta dvs. este

Scop - dorim sa aflam daca varsta respondentilor influenteaza postul TV urmarit.

3. One-Way ANOVA

Itemii 2 si 19 - Ce tip de produse din peste preferati?" si " Varsta dvs. este"

Scop - testam daca numarul mediu de consumatori din fiecare categorie difera semnificativ in functie de varstele respondentilor.

4. Modelul Liniar General

Itemii 18,19, 20 - Cat de des cumparati produse din peste in medie pe luna (cu aproximatie)? si Varsta dvs. este" si "Sexul"

Scop - aratam cum influenteaza virsta si sexul respondenttilor frecventa de cumparare a produselor din peste.

5.1 Analiza de corelatie bivariata

Itemii - 18 si 22 - Cat de des cumparati produse din peste in medie pe luna (cu aproximatie)" si "Numarul membrilor familiei dumneavoastra este:"

Scop - aflam daca exista o legatura intre frecventa de cumparare si numarul membrilor familiei.

5.2. Analiza de corelatie partiala

Itemi 14 si 15 "Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin prezent, 6 = cel mai prezent) pentru prezenta in magazine a urmatoarelor marci" si "Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin promovat, 6 = cel mai promovat) pentru promovarea (reclama la TV, radio, ziare, reviste, etc.) de care au beneficiat urmatoarele marci"

Scop - Dorim sa aflam intensitatea legaturii dintre cea mai promovata marca de produse din peste si marca preferata a consumatorilor, tinand cont de tipul de media.

6. Analiza de regresie

Itemi 13 si 21 "Pe care dintre urmatoarele marci de produse din peste o considerati ca fiind cea mai ieftina (bifati cu "I") si respectiv cea mai scumpa (bifati cu "S"):" si "Iar venitul lunar de care dispuneti se incadreaza in intervalul:"

Scop - dorim sa aflam legatura de cauzalitate dintre venitul respondentilor si marcile cele mai ieftine.

7.Analiza discriminanta

Item 4 ,Item19, Item 21, Item 22 " Ati auzit de produsele din peste marca Nordika?", " Varsta dvs. este" "Iar venitul lunar de care dispuneti se incadreaza in intervalul:" si "Numarul membrilor familiei dumneavoastra este"

Scop - Cum difera intre ele persoanele care au auzit de produsele sub marca Nordika si cele care nu au auzit in functie de varsta, venit si numarul membrilor familiei.

8.Analiza factoriala

Item 17 "Notati in lista de mai jos motivele care va determina sa cumparati un produs din peste sau altul in ordinea importantei lui (1 = cel mai putin important, 6 = cel mai important):"

Scop - care sunt cele mai importante criterii de selectare la alegerea produselor din peste si legaturile dintre ele.

9. Analiza Cluster

Item 5 si 17 "Ordonati in ordinea crescatoare a preferintelor (1 = cel mai putin important, 6 = cel mai important) urmatoarele marci de produse din peste" , "Notati in lista de mai jos motivele care va determina sa cumparati un produs din peste sau altul in ordinea importantei lui (1 = cel mai putin important, 6 = cel mai important):"

Scop - Vom indentifica grupuri omogene de cumparatori, astfel comportamentul de cuparare al fiecarui grup va fi observat separat, respondentii fiind grupati pe baza importantei pe care o acorda unui criteriu de alegere a produsului.

10. Scalarea multidimensionala

Item 5 "Ordonati in ordinea crescatoare a preferintelor (1 = cel mai putin important, 6 = cel mai important) urmatoarele marci de produse din peste"

Scop - Urmarim pozitionarea brand-ului Nordika in perceptia consumatorului tinand cont de marcile concurente

11. Analiza de incredere

Item 5,11, 13, 14, 15, 16

"Bifati in lista de mai jos marca de produse din peste pe care ati consumat-o cel putin o data."

Ordonati in ordinea crescatoare a preferintelor (1 = cel mai putin important, 6 = cel mai important) urmatoarele marci de produse din peste";

Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin prezent, 6 = cel mai prezent) pentru prezenta in magazine a urmatoarelor marci"

Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin promovat, 6 = cel mai promovat) pentru promovarea (reclama la TV, radio, ziare, reviste, etc.) de care au beneficiat urmatoarele marci"

Pe care dintre urmatoarele marci de produse din peste o considerati ca fiind cea mai ieftina (bifati cu "I") si respectiv cea mai scumpa (bifati cu "S"):"

"Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin placut ambalaj, 6 = cel mai placut ambalaj) pentru ambalajul urmatoarelor marci:"

Scop - Verificam gradul de credibilitate a raspunsurilor obtinute.

ANEXA 1.

Chestionar

Buna ziua! Numele meu este., sunt student(a) la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor si realizez un studiu de piata in domeniul consumului de peste si produse din peste. Parerea dvs. este foarte importanta, de aceea va rog sa-mi acordati cateva minute. Raspunsurile sunt strict confidentiale.

Sunteti consumator de peste si produse din peste?

DA NU

Ce tip de produse din peste preferati?

Produse marinate Produse sarate

Produse afumate Salate de icre

Care este prima marca de produse din peste care va vine acum in minte?

..

..

4. Ati auzit de produsele din peste marca Nordika?

Da Nu

5. Ordonati in ordinea crescatoare a preferintelor (1 = cel mai putin important, 6 = cel mai important) urmatoarele marci de produse din peste:

NEGRO 2000 OCEAN FISH PRET DE PRET

BONITO NORDIKA GOLDEN FISH

11. Bifati in lista de mai jos marca de produse din peste pe care ati consumat-o cel putin o data.

NEGRO 2000 OCEAN FISH PRET DE PRET

BONITO NORDIKA GOLDEN FISH

12. Scrieti in ordine descrescatoare primele trei marci de produse din peste, in functie de calitatea gustului:

Pe care dintre urmatoarele marci de produse din peste o considerati ca fiind cea mai ieftina (bifati cu "I") si respectiv cea mai scumpa (bifati cu "S"):

NEGRO 2000 OCEAN FISH PRET DE PRET

BONITO NORDIKA GOLDEN FISH

14. Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin prezent, 6 = cel mai prezent) pentru prezenta in magazine a urmatoarelor marci:

NEGRO 2000 OCEAN FISH PRET DE PRET

BONITO NORDIKA GOLDEN FISH

15. Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin promovat, 6 = cel mai promovat) pentru promovarea (reclama la TV, radio, ziare, reviste, etc.) de care au beneficiat urmatoarele marci:

NEGRO 2000 OCEAN FISH PRET DE PRET

BONITO NORDIKA GOLDEN FISH

16. Acordati o nota de la 1 la 6 (1 = cel mai putin placut ambalaj, 6 = cel mai placut ambalaj) pentru ambalajul urmatoarelor marci:

NEGRO 2000 OCEAN FISH PRET DE PRET

BONITO NORDIKA GOLDEN FISH

17. Notati in lista de mai jos motivele care va determina sa cumparati un produs din peste sau altul in ordinea importantei lui (1 = cel mai putin important, 6 = cel mai important):

18. Cat de des cumparati produse din peste in medie pe luna (cu aproximatie)?

o data pe saptamana o data la doua saptamani

o data pe luna mai rar de o data pe luna

19. Varsta dvs. este:

11 - 20 ani 31 - 40 ani 51 - 60 ani

21- 30 ani 41 - 50 ani

20. Sexul:

masculin feminin

21. Iar venitul lunar de care dispuneti se incadreaza in intervalul:

0 - 400 ron 400 - 700 ron 700 - 1500 ron

1500- 2500 ron peste 2500 ron

22. Numarul membrilor familiei dumneavoastra este:

2 membri 3 membri

4 membri peste 4 membri

Va multumim pentru timpul acordat!