Consumatorul European - elementul central, de referinta al euromarketingului

Consumatorul European - elementul central, de referinta al euromarketingului

In optica specifica marketingului modern, intreprinzatorii care isi propun sa actioneze pe anumite piete delimitate teritorial trebuie sa cunoasca foarte bine consumatorii la care urmeaza sa se adreseze cu oferta lor, pe care or incerca sa-i cucereasca.

In cazul angajarii intr-o astfel de lupta pe plan economic este evident ca pentru reusita in afaceri, intreprinzatorii din cadrul si din afara acestora trebuie sa -si unoasca cel mai bine elementul central, de referinta, respectiv consumatorul european (comunitar).

Pentru o raportare cat mai corespunzatoare la cerintele lor este necesar sa se cunoasca in prealabil nu numai aspecte de ordin cantitativ referitoare la numarul lor, ci si aspecte referitoare la structura socio-demografica a acestora, la capacitatea lor economica si la variate alte aspecte sub incidenta carora isi manifesta comportamentul de cumparare si de consum.

Fara indoiala ca oamenii care se afla plasati in aceste noi circumstante practice specifice pietei unice europene se afla intr-un proces de adaptare comportamentala in relatiile de piata, in conditiile in care se bucura de o tot mai mare prosperitate si de o crestere a gradului de civilizatie.

Desi s-au facut progrese mari in directia omogenizarii, totusi persista importante variatii ale consumatorilor in spatiul pietei unice europene.

Datele statistice referitoare la dinamica populatiei evidentiaza o crestere a duratei de viata a populatiei si o dezvoltare a pietei, precum si modificari pe grupe de varsta a populatiei.

Ca urmare a scaderii natalitatii, rata de crestere a populatiei, indiicator demografic semnificativ in conturarea viitoarelor dimensiuni ale pietei, inregistreaza o tendinta de scadere sau de stagnare in unele tari ale Uniunii.

Marimea medie a unei gospodarii (numarul de persoane care ocupa o locuinta) inregistreaza o tendinta descrescatoare in conditiile cresterii numarului divorturilor si scaderii numarului casatoriilor fapt ce a generat cresterea numarului gospodariilor formate dintr-o singura persoana. S-a ajuns astfel, ca fata de o medie de 2,7 persoane intr-o gospodarie, in tari ca Germania, Norvegia, cele mai frecvente gospodarii sa fie cele formate dintr-o singura persoana.

Puterea de cumparare a populatiei este un indicator important de apreciere a potentialului pietei, a inregistrat un trend general pozitiv in cadrul tarilor Uniunii in conditiile cresterii veniturilor populatiei si a unei stabilitati a preturilor.

Paritatea puterii de cumparare arata ca cat dintr-o moneda este necesar pentru a cumpara aceeasi cantitate de bunuri si servicii care se pot cumpara cu o unitate dintr-o alta moneda (ex: dolarul). Evidentiaza faptul ca fata de o medie de 22815 dolari/locuitor inregistrat pe ansamblul tarilor Uniunii in 1999, acest indicator inregistreaza importante variatii teritoriale: Belgia 25710, Danemarca 25700, Olanda 24410, Germania 23510, Franta 23020; sub medie: Grecia 15800, Portugalia 15860.

La nivelul anului 2000, 3 din tarile Uniunii se situau intre primele 10 tari din lume sub aspectul paritatii puterii de cumparare: Luxemburg 45470, Belgia 27470, Danemarca 27250.