Dimensiunea pietei unice europene

Dimensiunea pietei unice europene

Desi de la savarsirea pietei unice europene a trecut mai mult de un deceniu, aceasta nu este nici pe departe uniforma la nivelul componentelor. Exista o diversitate intre tari si o diversitate regionala.

Diversitatea regionala a pietei unice europene este reflectata si de diversitatea factorilor de productie, a sistemelor juridice, a modurilor de organizare a productiei, precum si de conditiile de lucru.

Firmele de mici dimensiuni care sunt foarte numeroase in prezent asigura 70% din locurile de munca din cadrul Uniunii Europene.

Fragmentarea pietei de desfacere specifica Uniunii Europene se reflecta in mod pregnant in preturile sale. Cercetarile sistematice intreprinse in acest domeniu au evientiat faptul ca preturile produselor si serviciilor oferite consumatorilor comunitari pot diferi semnificativ in cadrul Uniunii Europene.

Un studiu efectuat asupra a 53 de produse din zona euro a relevat diferente medii ale preturilor de 24%. Un sondaj efectuat printre directorii de marketing a pus in evidenta o variatie medie de 80% intre preturile cele mai mari si cela mai mici. (in portugalia, tara cu preturi mici, ercetarile efectuate au aratat ca pretul sarii este de 12 ori mai mare decat in Italia). Sperantele atenuarii acestor diferente sunt legate in special de misiunea pe care urmeaza sa o indeplineasca moneda euro "o singura moneda pentru o singura piata".

Prin asigurarea unei depline transparente si a tranzactiilor economice, in general in compararea preturilor, moneda euro ar trebui sa puna capat acestei stari de fapt si sa contribuie la reducerea preturilor pentru ca si consumatorii situati in diferite spatii euro sa aiba posibilitatea sa caute mai usor cele mai bune preturi pentru un anumit produs. Euro va inlesni procesul de comparare al preturilor, mai ales la produsele simple; carburanti, lapte, alimente sau produse transnationale care ar urma sa convearga spre n spatiu european.

Ofertantii de bunuri si servicii pep iata unica europeana var dispune in continuare de un intreg arsenal de mijloace pentru a crea si obtine diferente de preturi la produsele oferite diferitelor tari membre ale Uniunii Europene.

Lansarea oficiala a monedei euro a avut loc pe 31 decembrie 1998 la Bruxelles si a functionat in primii 3 ani ca moneda scripturala, iar de la 1 ianuarie 2002 ca moneda fiduciara. Exista 8 tipuri de monede: 1, 2, 5, 10, 20, 50 de eurocenti si 1, 2 euro; 7 bancnote: 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 euro. Un simbol al Uniunii Europene aflat pe aceste bancnote este drapelul.

Prin moneda unica europeana, multitudina de economii nationale mai mici orientate spre export se vor contopi treptat intr-unmare spatiu economic european integrat orientat spre piata sa interna.

Asa cum se preciza inca din 1999 intr-un raport al Comisiei Europene intitulat "O piata, o moneda" realizarea Uniunii Monetare va conduce la amplificarea beneficiilor economice oferite pietei interne unice. 2 mari categorii de efecte se vor face simtite ca urmare a crearii Uniunii Economice si Monetare: cresterea eficientei la nivel microeconomic si cresterea stabilitatii macroeconomice.

Puterea economica a Uniunii Europene ca partener comercial a creste in urma introducerii euro urmand a oferi noi opotunitati pentru firmele de pretutindeni.

In esenta, ideea crearii unei Uniuni Monetare Europene are la baza 2 motivatii: principiile legate de asigurarea cadrului necesar pentru functionarea in conditii optime a pietei unice europene si a mobilitatii complete a factorilor de productie.

De asemenea, euro face din Uniunea Monetara cea mai mare putere monetara din lume, ea urmand a deveni prima moneda mondiala de rezerva si de schimb, inaintea dolarului sau a yenului.

12 tari au adoptat euro, mai putin: Marea Britanie, Suedia si Danemarca.

Pe fondul general al cresterii nivelului de trai in Uniunea Europeana a fost intarita protectia drepturilor si intereselor cetatenilor in toate statele membre prin adoptarea unor decizii majore vizand acordarea unor drepturi politice suplimentare privind garantarea liberei circulatii a persoanelor in Uniunea Europeana, dreptul rezidentilor de a participa la alegeri locale, chiar daca sunt cetateni ai altui stat comunitar, protectia cetateanului european in calitate de consumator prin impunerea de standarde de calitate obligatorii pentru toti producatorii europeni si pentru exportatorii straini, constituirea progresiva a unor zone de libertate, securitate si justitie.

Studii recente evidentiaza atenuarea dupa 1988 a dispritatilor intre venitul national dintre cei mai saraci 4 membri ai Uniunii (Grecia, Portugalia..) si media comunitara. PIB-ul pe locuitor din tarile mai putin dezvoltate a crescut de la 41% din media comunitara la 51%.

Performantele cele mai evidente pe linia dezvoltarii economice si a eliminarii discrepantelor sunt evidente in cazul regiunilor cu un grad ridicat de urbanizare: Lisabona si Dublin.

Exista o legatura directa intre gradul de dezvoltare si gradul de urbanizare

Primele 10 regiuni cu cel mai mare venit din Uniunea Europeana sunt regiuni cu grad ridicat de urbanizare, fiind dezvoltate in jurul unor metropole. Aceste regiuni au un PIB pe locuitor mai mare cu 20% decat PIB-ul mediu comunitar pe locuitor.

Regiunile rurale se caracterizeaza printr-un nivel redus al productiei si venitului regional.

Regiunile urbanizate sunt, de regula, fie regiuni in care ponderea cea mai mare in cadrul economiei revine sectorului tertiar (ex: cele cuprinse intre Roma si Coasta de Azur), in timp ce regiunile dezvoltate in jurul unor orase mai mici fac parte de regula din a II-a categorie.

Capacitatea pietei unice europene poate fi exprimata atat prin volumul efectiv al tuturor bunurilor si serviciilor achizitionate, vandute sau consumate efectiv la nivelul acesteia, cat si prin marimea sa potentiala.

Volumul tranzactiilor pentru caracterizarea capacitatii pietei Uniunii Europene poate fi abordat cel putin pe 3 nivele:

un nivel local - la nivelul comertului intern al fiecarei tari membre (volumul vanzarilor cu amanuntul)

comertul intracomunitar - realizat de catre intreprinzatori pe intreg spatiul comunitar

comertul extracomunitar

70% sunt schimburi intracomunitare.

Volumul pietei internationale este dat de volumul sau valoric

Structura pietei la nivel macroeconomic, in functie de contributia tarilor participante la tranzactii si la nivel microeconomic pe categorii de ofertanti si de cumparatori prezinta o importanta deosebita pentru intreprinzatorii care actioneaza sau isi propun sa intre pe aceasta piata.

Pentru Uniunea Europeana, cel mai are aport la cresterea PIB-ului l-a avut consumul privat care a participat cu 58%, investitiile 21% si consumul public cu 20%.

Pentru Marea britanie, Italia si Franta , consumul privat a constituit cel mai important factor al cresterii PIB-ului; pentru Germania, Luxemburg si Finlanda aceasta pozitie a fost ocupata de alti factori: pentru Germania - comertul exterior cu 34%, pentru Danemarca - investitiile.

Cel mai mare PIB - Luxemburg, Danemarca si Finlanda.

Cel mai mic PIB - Grecia si Portugalia.

Comertul exterior este o componenta majora a economiei Uniunii Europene contribuind foarte mult la cresterea importantei acesteia pe plan mondial; 40% din comertul mondial se desfasoara in cadrul tarilor din Uniune. Principalii exportatori: Germania, Franta, Marea Britania, Italia

Comertul intracomunitar a reprezentat mai mult de 50% din totalul comertului esterior. Azi reprezinta peste 60% si volumul acestui comert a crescut o data cu extinderea Uniunii Europene.

Structura comertului intracomunitar: peste 16% produse de baza, peste 80% cu produse manufacturate

Comertul cu servicii este unul din sectoarele ce contribuie cel mai mult la succesul Uniunii in plan economic; reprezinta 2/3 din economia Uniunii si din numarul de angajati; din exporturile sale si din investitiile in alte regiuni ale lumii.

Investitiile sunt o componenta esentiala alaturi de comertul exterior care asigura succesul Uniunii Europene pe plan mondial.

La nivelul anului 2002, in cadrul triade

ca suprafata, Uniunea Europeanp este pe locul 2, dupa SUA;

din punct de vedere al populatiei, Uniunea Europeana (380 milioane locuitori) este pe loc I, urmata de SUA (220 milioane locuitori) si Japonia (127 milioane locuitori)

PIB: SUA (10400 mld dolari), UE (9508 mld dolari), Japonia (3550 mld dolari)

PIB/locuitor: SUA (37600 dolari), Japonia (28000 dolari), UE (26600 dolari).

Cea mai mare pondere in PIB in UE o au: Germania, Franta, Italia.

Cel mai ridicat PIB/locuitor se gaseste in Luxemburg.

Intre tarile candidate, ca suprafata si populatie - locul I - Polonia; densitatea cea mai mare - Malta, PIB/locuitor cel mai mare - Slovenia si Malta.

Din totalul suprafetei Uniunii Europene, cea mai mare pondere o are Franta, iar ca populatie: Germania, Franta si Marea Britanie.