Infiintarea societatilor pe actiuni

Infiintarea societatilor pe actiuni

1. Notiuni generale

Constituirea societatii pe actiuni este reglementata de dispozitiile Legii nr. 31/1990, care privesc constituirea oricarei societati comerciale, precum si anumite dispozitii speciale privind aceasta forma de societate.

Societatea pe actiuni se constituie prin vointa asociatilor exprimata in actul constitutiv.

Pentru formarea capitalului social, legea reglementeaza doua modalitati de constituire a societatii : constituirea obisnuita, prin aporturile asociatilor si constituirea prin subscriptie publica.

Indiferent de modalitatea folosita, pentru constituirea societatii pe actiuni trebuie indeplinite formalitatile prevazute de lege.

2. Actele constitutive ale societatii pe actiuni

Potrivit art. 5 din Legea nr. 31/1990, societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate si sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de catre fondatori.

Contractul de societate. Contractul de societate trebuie sa se incheie in forma autentica si sa cuprinda elementele prevazute de art. 8 din Legea nr. 31/1990.

a) Asociatii. Ca in orice societate comerciala, asociatii societatii pe actiuni, denumiti actionari, pot fi persoane fizice sau juridice.

Pentru aceasta forma de societate, legea impune un numar minim al actionarilor; numarul actionarilor nu poate fi mai mic de cinci.

b) Firma societatii. In cazul societatii pe actiuni, firma se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate pe actiuni", sau scrisa prescurtat "S.A".

In orice act care emana de la societate, trebuie sa se arate, pe langa elementele obisnuite (denumirea, numarul de ordine din registrul comertului, forma juridica si sediul societatii) si capitalul social, din care cel efectiv varsat, potrivit ultimului bilant aprobat.

c) Capitalul social. In contractul de societate trebuie sa se prevada capitalul social subscris si cel varsat.

Capitalul societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei. Deci, capitalul social subscris nu poate fi sub plafonul minim prevazut de lege.

La constituirea societatii, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris , daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social, va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii.

d) Aporturile asociatilor. In contractul de societate trebuie aratat aportul fiecarui asociat. Aportul poate fi in numerar, in natura sau in creante. In societatea pe actiuni, aportul constand in prestatii in munca nu este permis.

In cazul aportului in natura, in contractul de societate trebuie sa se prevada valoarea bunurilor aduse ca aport, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea.

e) Actiunile. Contractul de societate trebuie sa arate numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se va arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni.

Valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 1000 lei (art. 93 din Legea nr.31/1990).

f) Administratorii societatii. In contractul de societate, asociatii trebuie sa mentioneze numarul, numele, prenumele si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna. De asemenea, trebuie sa se arate puterile administratorilor si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; drepturile speciale de administrare si de reprezentare acordate unora dintre ei.

g) Cenzorii societatii. In contractul de societate trebuie sa se prevada numele, prenumele, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice.

In cazul constituirii societatii prin subscriptie publica, cenzorii sunt numiti de adunarea constitutiva.

h) Clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii. In contractul de societate se pot prevedea clauze speciale privind luarea hotararilor in adunarea generala si modul de lucru al administratorilor.

De asemenea in contract trebuie sa se prevada clauze privind controlul gestiunii societatii de catre organele statutare si controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care actionarii vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul.

i) Avantajele rezervate fondatorilor. Contractul de societate trebuie sa prevada eventualele avantaje conferite fondatorilor pentru activitatea lor legata de constituirea societatii.

j) Operatiunile incheiate de asociat in contul societatii. Constituirea societatii pe actiuni implica anumite operatiuni si cheltuieli. Intrucat acestea se realizeaza in contul societatii, legea prevede ca in contractul de societate trebuie sa se prevada operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care societatea urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.

Statutul societatii Statutul societatii pe actiuni se incheie in forma autentica. Asa cum am aratat, statutul societatii cuprinde aceleasi elemente ca si contractul de societate, cu deosebirea ca statutul dezvolta elementele care privesc organizarea si functionarea societatii.

3. Modalitatile de constituire a societatii pe actiuni

Capitalul social al societatii pe actiuni trebuie sa fie de minimum 25.000.000 ROL. Legea stabileste doua modalitati de formare a capitalului social, care sunt considerate si ca modalitati de constituire a societatii pe actiuni.

O prima modalitate consta in formarea capitalului social prin aporturile asociatilor care constituie societatea. Aceasta modalitate este denumita constituire simultana sau constituie fara apel la subscriptia publica.

A doua modalitate presupune formarea capitalului social si cu contributiile altor persoane decat cele care initiaza constituirea societatii (fondatorii). Aceasta modalitate este denumita constituire continuata sau constituire prin subscriptie publica.

Asociatii sunt liberi sa aleaga modalitatea de constituire a societatii, in functie de interesele si posibilitatile lor.

3.1. Constituirea simultana

Constituirea simultana sau concomitenta consta intr-o procedura simpla de constituire a societatii pe actiuni, care este cea folosita in cazul constituirii societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata.

In cazul in care exista cel putin cinci asociati, care acopera prin aporturile lor intregul capital social si fiecare efectueaza varsaminte de minimum 30% din capitalul social subscris, acestia vor putea trece la constituirea societatii pe actiuni, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.

Constituirea societatii este simultana sau concomitenta, deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive ale societatii.

3.2. Constituirea continuata sau prin subscriptie publica

Daca asociatii care initiaza constituirea societatii pe actiuni nu au resursele financiare necesare pentru a subscrie intregul capital social al societatii si sa verse minimul cerut de lege, ei pot apela la subscriptia publica, adica pot face o oferta de subscriere, adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca

prin cumpararea de actiuni.

In acest caz, constituirea societatii presupune o faza premergatoare, necesara formarii capitalului social pe calea subscriptiei publice.

Intrucat constituirea societatii se realizeaza in timp, in mai multe faze, ea este denumita constituire continuata sau succesiva.

Constituirea societatii prin subscriptie publica implica urmatoarele operatiuni: intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor; subscrierea actiunilor; validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor.

Operatiunile mentionate sunt realizate de fondatorii societatii. Avand un rol determinant la constituirea societatii, fondatorii sunt cei care semneaza actele constitutive. Ei au drepturile, obligatiile si raspunderile prevazute de lege.

Prospectul de emisiune a actiunilor. Prospectul de emisiune este inscrisul care cuprinde o oferta adresata publicului de a subscrie actiunile societatii care se constituie. Sub aspect juridic, prospectul apare ca o oferta de contract (act unilateral) facuta unor persoane nedeterminate.

a) Intocmirea prospectului de emisiune. Prospectul de emisiune este intocmit de fondatorii societatii care se constituie (art. 17 din Legea nr. 31/1990).

Avand rolul unei oferte, prospectul de emisiune trebuie sa cuprinda anumite elemente privind viitoarea societate, care trebuie cunoscute de catre cei interesati in subscrierea actiunilor societatii. Aceste elemente sunt cele prevazute de art. 8 din Legea nr. 31/1990, care sunt elementele actului constitutiv. Sunt exceptate mentiunile referitoare la administratorii si cenzorii societatii; acestia vor fi numiti de adunarea constitutiva.

Prospectul de emisiune mai trebuie sa cuprinda si participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, precum si data inchiderii subscriptiei.

Potrivit legii prospectul de emisiune trebuie sa imbrace forma autentica (art. 17 alin(2) din Legea nr. 31/1990).

Ca o masura de protectie pentru subscriitori, legea sanctioneaza cu nulitatea prospectul de emisiune care nu cuprinde toate mentiunile legale. Nulitatea se acopera, daca subscriitorul a luat parte la adunarea constitutiva sau daca si-a exercitat drepturile si indatoririle care revin actionarilor.

Necesitatea asigurarii protectiei subscriitorilor impune aplicarea sanctiunii nulitatii, chiar in absenta unei dispozitii legale exprese, si in cazul nerespectarii formei autentice a prospectului de emisiune.

b) Autorizarea publicarii prospectului de emisiune. Pentru a putea fi publicat, prospectul de emisiune, intocmit in conditiile aratate, trebuie autorizat de organul competent.

Prospectul de emisiune semnat de fondatori in forma autentica va fi depus, inainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul in care se va stabili sediul societatii.

Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului va verifica legalitatea prospectului de emisiune si, constatand indeplinirea conditiilor legale, va autoriza publicarea lui.

c) Publicarea prospectului de emisiune. Legea nr. 31/1990 nu reglementeaza conditiile de publicare a prospectului de emisiune. In consecinta, nu este necesara o publicare a prospectului de emisiune in Monitorul Oficial, fiind suficienta publicarea in presa.

Subscrierea actiunilor cunoscand prospectul de emisiune, persoanele interesate vor subscrie actiunile viitoarei societati comerciale.

a) Notiunea subscrierii. Subscrierea este manifestarea de vointa a unei persoane prin care se obliga sa devina actionar al societatii, prin efectuarea unui raport la capitalul social al acesteia, in schimbul caruia va primi actiuni de o valoare nominala egala.

Prin actul subscrierii, subscriitorul adera la conditiile prospectului si isi manifest intentia de a dobandi una sau mai multe actiuni ale societatii.

In conceptia Codului comercial, subscrierea actiunilor este asimilata cumpararii actiunilor societatii comerciale si deci este considerata fapta de comert. (art. 3, pet. 4).

b) Modul de subscriere. Pentru a proteja pe subscriitori, legea reglementeaza modul in care se realizeaza subscrierea actiunilor.

Subscrierea de actiuni se face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune, care trebuie sa poarte viza judecatorului delegat (art. 18 din Legea nr. 31/1990).

Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului, numarul in litere al actiunilor subscrise, data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune (art. 18 alin (2) din Legea nr. 31/1990). Se intelege ca inscrisul trebuie semnat de catre subscriitor.

c) Conditiile subscrierii. Pentru a avea ca efect formarea capitalului social si, implicit, constituirea societatii, subscrierea actiunilor trebuie sa indeplineasca cerintele legii.

Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social prevazut in prospectul de emisiune a fost subscris.

Legea cere ca fiecare subscriitor sa fi varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la o societate bancara sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii.

Potrivit legii, in cazul unui aport in natura, actiunile acordate subscriitorului trebuie acoperite integral cu valoarea bunului care constituie obiectul aportului.

Aporturile in creante nu sunt admise in cazul subscriptiei publice (art. 15 alin (3) din Legea nr. 31/1990).

In cazul in care subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune ori sunt mai mici decat acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei (art. 21 din Legea nr. 31/1990).

Validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva. Odata terminata subscrierea actiunilor, rezultatele ei trebuie verificate si validate de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor (acceptatilor). Aceasta adunare va discuta si aproba si actele constitutive ale viitoarei societati.

a) Convocarea adunarii constitutive. Convocarea se face printr-o instiintare publicata in Monitorul Oficial si in doua ziare cu larga raspandire, cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare.

Instiintarea trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: locul si data adunarii si aratarea amanuntita a problemelor care vor face obiectul discutiilor.

De mentionat ca data adunarii nu poate trece peste doua luni de la data inchiderii subscrierii (art. 19 din Legea nr. 31/1990).

In scopul bunei organizari a adunarii, fondatorii sunt obligati sa intocmeasca lista celor care, in temeiul subscriptiei, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva.

Aceasta lista trebuie sa cuprinda, pe langa numele si prenumele, respectiv denumirea subscriitorilor, si numarul actiunilor fiecaruia.

Lista subscriitorilor va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile inainte de data adunarii.

b) Atributiile adunarii constitutive. Adunarea constitutiva are atributii conferite, in principal, de art. 27 din Legea nr. 31/1990. Aceste atributii sunt considerate si obligatii ale adunarii constitutive.

Adunarea constitutiva trebuie sa verifice respectarea cerintelor legale privind capitalul social: subscrierea intregului capital social, raportul dintre capitalul subscris si cel varsat, precum si existenta varsamintelor. Totodata, va decide, daca este cazul, asupra maririi sau micsorarii capitalului social, in functie de rezultatele subscriptiei.

Daca exista aporturi in natura adunarea constitutiva numeste unul sau mai multi experti care isi vor da avizul asupra evaluarilor.

Dupa depunerea raportului expertilor, fondatorii convoaca din nou adunarea constitutiva.

Adunarea constitutiva examineaza si valideaza raportul de evaluare intocmit de experti.

In cazul aporturilor in natura, daca valoarea acestora stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazuta de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori. Actiunile acestor acceptanti pot fi preluate de fondatori, in termen de 30 de zile, sau, ulterior, de alte persoane prin subscriptie publica (art 26 din Legea nr. 31/1990).

Cu privire la fondatori, adunarea constitutiva trebuie sa aprobe avantajele rezervate acestora. Ea va hotara asupra participarii fondatorilor la beneficiile viitoarei societati. Trebuie aratat ca participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, desi acceptate de subscriitori nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.

O importanta contributie a adunarii constitutive o constituie discutarea si aprobarea contractului de societate si a statutului societatii sau a actului constitutiv sub forma inscrisului unic, dupa caz. Adunarea va desemna si persoanele care se vor prezenta la notarul public pentru autentificarea actelor constitutive si vor indeplini formalitatile prevazute de lege pentru constituirea societatii.

O alta atributie a adunarii constitutive este numirea administratorilor si cenzorilor societatii.

c) Desfasurarea adunarii constitutive. Adunarea alege un presedinte, care va conduce lucrarile, precum si doi sau mai multi secretari.

Participarea subscriitorilor la adunare se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si un secretar.

Inainte de a se intra in ordinea de zi oricare subscriitor poate face observatii asupra listei participantilor, afisata de fondatori.

Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unul din numarul subscriitorilor si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti.

In adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de numarul actiunilor subscrise.

Legea permite acceptantului sa fie reprezentat in adunare prin procura speciala. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.

Acceptantii care au facut aporturi in natura nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei au efectuat si aporturi in numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.

Drepturile, obligatiile si raspunderile fondatorilor

Intrucat fondatorii au un rol important in constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, legea reglementeaza drepturile, obligatiile si raspunderile ce le revin.

a) Drepturile fondatorilor. Potrivit art. 31 din Legea nr. 31/1990, fondatorii au dreptul la o cota din beneficiul net al societatii constituite prin subscriptie publica.

Aceasta cota este stabilita de adunarea constitutiva; ea nu poate depasi 6% din beneficiul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.

Dreptul la o cota din beneficiul societatii il au numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondatori prin actul constitutiv.

Daca societatea se dizolva anticipat, fondatorii au dreptul sa ceara despagubiri de la societate, cu conditia dovedirii ca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. In acest caz, dreptul la actiune al fondatorilor se prescrie in termen de 6 luni de la data adunarii generale a actionarilor care a hotarat dizolvarea anticipata a societatii (art. 33 din Legea nr. 31/1990).

b) Obligatiile fondatorilor. Fondatorii trebuie sa indeplineasca obligatiile prevazute de Legea nr. 31/1990 in scopul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica.

Dupa constituirea societatii, fondatorii sunt obligati sa predea administratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii.

Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si cheltuielilor necesare constituiri societatii prin subscriptie publica.

Daca, din orice cauza, societatea nu se constituie, fondatorii nu se pot indrepta impotriva acceptantilor pentru cheltuielile facute.

c) Raspunderea fondatorilor. Potrivit art. 30 din Legea nr. 31/1990, fondatorii si primii administratori sunt solidar raspunzatori, fata de societate si de terti pentru: subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; existenta aporturilor in natura; veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.

De asemenea, fondatorii sunt raspunzatori pentru valabilitatea operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de societate asupra sa.

Pentru faptele care constituie infractiune, fondatorii raspund penal, in conditiile art. 265 si 266 din Legea nr. 31/1990.

Regulile speciale privind subscriptia publica. Art. 34 din Legea nr. 31/1990 prevede ca societatile pe actiuni constituite prin subscriptie publica vor fi considerate societati deschise.

Societatea deschisa este o societate comerciala pe actiuni constituita prin subscriptie publica sau o societate comerciala pe actiuni emitenta de valori mobiliare din care cel putin o categorie face sau a facut obiectul unei oferte publice regulat promovate.

Asadar, societatea pe actiuni fiind o societate deschisa, orice subscriptie publica in vederea constituirii societatii pe actiuni trebuie sa indeplineasca cerintele instituite prin Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare. Cerintele esentiale sunt doua.

O prima cerinta consta in aceea ca orice oferta publica privind subscrierea actiunilor necesita, inainte de publicarea prospectului de emisiune, autorizarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

O a doua cerinta priveste subscrierea actiunilor, care se face numai prin intermediari autorizati de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, adica prin societati de valori mobiliare.

Din cele aratate rezulta ca, in prezent, subscriptia publica in vederea constituirii societatii pe actiuni este supusa dispozitiilor Legii nr. 31/1990 si dispozitiilor speciale ale Legii nr. 52/1994.

Intocmirea actelor constitutive

Punctul de plecare in constituirea unei societati comerciale este intocmirea actului sau actelor constitutive ale viitoarei societati.

Prin intocmirea actelor constitutive se intelege redactarea si autentificarea inscrisurilor actelor respective.

In cazul societatii pe actiuni, actele constitutive sunt: contractul de societate si statutul societatii "sau inscrisul unic".

Redactarea inscrisurilor actelor constitutive. Intelegerea asociatilor privind constituirea societatii se concretizeaza in inscrisurile actelor respective.

Intrucat incheierea contractului de societate si a statutului reclama cunostinte juridice, trebuie sa se apeleze la un specialist pentru redactarea inscrisurilor actelor de constituire a societatii.

Art. 44 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale prevede ca inscrisurile pentru care legea prevede forma autentica vor fi redactate numai de notarii publici, de avocatul partilor interesate sau de consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice.

Legea permite, insa, persoanelor care au pregatire juridica superioara sa redacteze inscrisurile in care figureaza ca parte, ele, sotii, ascendentii sau descendentii lor.

Autentificarea inscrisurilor actelor constitutive. Inscrisurile actelor constitutive sunt prezentate notarului public, pentru autentificare, de catre persoana desemnata in calitate de administrator al societatii ori de catre un asociat anume imputernicit.

In vederea autentificarii inscrisurilor, legea impune prezenta tuturor asociatilor, personal sau prin mandatar cu procura speciala in forma autentica.

La autentificarea actului sau actelor constitutive trebuie prezentata dovada eliberarii de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si a emblemei.

Verificarea disponibilitatii firmei si a emblemei se face de catre oficiul registrului comertului, inainte de intocmirea actelor constitutive sau, dupa caz, de modificarea firmei si /sau a emblemei.

Aceasta cerinta a legii este menita sa ateste ca firma sau emblema stabilita de asociati in actul constitutiv este disponibila si, deci, sa evite riscul respingerii cererii de inmatriculare a societatii, pe motiv ca firma sau emblema stabilita de asociati este inregistrata in registrul comertului.

Procedura de autentificare a inscrisurilor actelor constitutive ale societatii este cea prevazuta de lege pentru autentificarea inscrisurilor, care este reglementata in art. 58-67 din Legea nr. 36/1995.

Art. 6 din Legea nr. 36/1995 prevede obligatia notarilor publici de a verifica actele pe care le instrumenteaza pentru a nu cuprinde clauze contrare legii sau bunelor moravuri in cazul in care actul solicitat este contrar legii sau bunelor moravuri, notarul public va refuza intocmirea lui.

Inscrisurile redactate de partii ori de catre reprezentantii lor vor fi verificate cu privire la indeplinirea conditiilor de fond si de forma, notarul public putandu-le aduce modificarile si completarile corespunzatoare, cu acordul partilor.

Potrivit legii, pentru autentificarea actului sau actelor constitutive se vor plati taxele de timbru si onorariile notariale legale .

Efectele intocmirii actelor constitutive asupra viitoarei societati. Intocmirea actelor constitutive in conditiile cerute de lege are anumite consecinte juridice asupra viitoarei societati pe actiuni.

De la data autentificarii inscrisurilor actelor constitutive, societatea aflata in curs de constituire, dobandeste "capacitate de folosinta". Aceasta capacitate priveste numai drepturile si obligatiile de care depinde valabila constituire a societatii pe actiuni. Se au in vedere actele referitoare la aporturile asociatilor si, implicit, patrimoniul societatii, precum si formalitatile ulterioare privind constituirea societatii.

Actele juridice necesare constituirii valabile a societatii sunt exercitate de catre persoanele desemnate prin actele constitutive in calitate de administratori ai societatii. In absenta desemnarii administratorilor societatii, actele juridice pot fi exercitate de oricare dintre asociat.

Actele incheiate in contul societatii trebuie aprobate de asociati (art. 35. alin. 1 lit. (d) din Legea nr. 31/1990).

Inmatricularea societatii pe actiuni

Organul competent sa inmatriculeze societatea. Potrivit art. 35 din Legea nr. 31/1990, competenta privind inmatricularea societatii pe actiuni apartine oficiului registrului comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea respectiva.

Inmatricularea societatii in registrul comertului se face in conditiile stabilite de Legea nr. 31/1990.

Cererea de inmatriculare. Inmatricularea societatii in registrul comertului se face in temeiul cererii de inmatriculare.

Inmatricularea societatii se cere de catre fondatori sau persoanele desemnate ca administratori ai societatii ori un imputernicit al acestora.

a) Cuprinsul cererii. Cererea de inmatriculare trebuie sa cuprinda datele necesare inmatricularii, care, in esenta, sunt elementele cuprinse in actul constitutiv.

b) Anexele cererii. Cererea de inmatriculare trebuie insotita de actele prevazute de lege care sunt urmatoarele:

i)           actul sau actele constitutive, in forma autentica;

ii)         dovada efectuarii varsamintelor, in conditiile stabilite in actul constitutiv; dovada atesta liberarea aportului de catre asociat si, implicit, existenta capitalului social varsat. O astfel de dovada se face prin documente emise de banca sau CEC;

iii)       actele privind proprietatea asupra bunurilor care fac obiectul aportului in natura. Aceste acte pot fi acte de vanzare-cumparare, donatie, brevete de inventie, contract de concesiune etc. In cazul bunurilor imobile, trebuie anexat si certificatul de constatare a sarcinilor de care sunt grevate;

iv)       actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;

v)         declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990.

La cererea de inmatriculare trebuie sa se anexeze si dovezi privind existenta unei suprafete locative destinate sediului societatii.

c) Termenul de inmatriculare. Inmatricularea societatii trebuie ceruta de catre persoanele obligate sa indeplineasca aceasta formalitate in termen de 15 zile de la data autentificarii actului constitutiv.

Avizele si actele de autorizare. In anumite cazuri prevazute de lege, pentru constituirea societatii sunt necesare unele avize sau acte de autorizare din partea autoritatilor publice competente.

Potrivit legii, toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de catre autoritatile publice competente, in functie de obiectul de activitate al societatii, vor fi solicitate de catre oficiul registrului comertului, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de inmatriculare.

Autoritatile publice competente au obligatia sa emita avizele sau actele de autorizare in termen de 15 zile de la data solicitarii.

Potrivit legii, nu este necesar a se depune la oficiul registrului comertului avizele sau autorizatiile tehnice si nici cele a caror eliberare este legal conditionata de inmatricularea societatii.

Controlul legalitatii inmatricularii societatii. Potrivit art. 36 din Legea nr. 31/1990, controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de catre justitie prin judecatorul delegat la oficiul registrului comertului.

Deci, inmatricularea societatii este supusa controlului de legalitate, care este realizat de catre judecatorul delegat. Obiectul controlului de legalitate i1 reprezinta respectarea normelor privind constituirea societatii.

Astfel, judecatorul delegat examineaza actele constitutive, in privinta conditiilor de fond si de forma prevazuta de lege.

Apoi, se verifica respectarea cerintelor legale privind cuprinsul actelor constitutive, (numarul asociatilor, capitalul social, subscris si varsat, aporturile asociatilor, obiectul societatii etc.)

De asemenea, se verifica existenta sediului societatii, care este esentiala pentru existenta societatii ca persoana juridica.

In sfarsit, judecatorul delegat verifica existenta si valabilitatea actelor anexate cererii de inmatriculare.

In actiunea de verificare a legalitatii inmatricularii societatii, judecatorul delegat are dreptul sa dispuna administrarea de dovezi si efectuarea unei expertize.

Legea prevede ca, in cazul societatii pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni incheiate de fondatori in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de inmatricularea cereri de inmatriculare, unul sau mai multi experti.

In calitate de experti pot fi numite numai persoanele care figureaza in lista expertilor autorizati si nu sunt incompatibile datorita cauzelor prevazute de art. 38 din Legea nr.31/1990.

Expertii desemnati vor intocmi un raport care va cuprinde raspunsurile expertilor privind elementele indicate de judecatorul delegat.

In privinta aporturilor in natura, raportul trebuie sa cuprinda descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si va preciza daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb asociatului. Pentru bunurile mobile noi va fi luata in considerare factura.

Raportul intocmit de experti trebuie depus in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului. El va putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau alte persoane interesate, care pot cere si copii, integrale sau partiale, ale raportului.

Incheierea de inmatriculare. In cazul in care cerintele legale privind constituirea societatii sunt indeplinite, judecatorul delegat va da o incheiere, prin care va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul comertului.

Judecatorul delegat trebuie sa pronunte incheierea in termen de 5 zile de la data implinirii cerintelor legale privind inmatricularea societatii.

Incheierea de inmatriculare va cuprinde, dupa caz, mentiunile actului constitutiv prevazute de art. 7 si 8 din Legea nr. 31/1990.

In cazul cand cerintele legale privind constituirea societatii nu sunt indeplinite, judecatorul delegat va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, afara de cazul cand neregularitatile sunt inlaturate, in conditiile art. 46 din Legea nr. 31/1990.

Incheierea judecatorului delegat privind inmatricularea societatii este supusa recursului.

Termenul in care se poate exercita calea de atac a recursului este de 15 zile de la data pronuntarii incheierii.

Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea cererii de inmatriculare. Oficiul registrului comertului are obligatia ca, in termen de 3 zile de la data depunerii recursului, sa il inainteze tribunalului in a carui raza teritoriala se afla0 sediul societatii.

Motivele recursului pot fi depuse cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata (art. 60 alin (4) din Legea nr. 31/1990).

Efectuarea inmatricularii societatii in registrul comertului. Inmatricularea dispusa prin incheierea judecatorului delegat se efectueaza in termen de 24 de ore de la data la care incheierea a devenit irevocabila.

Pe data inmatricularii in registrul comertului, societatea se considera constituita. Ca efect al inmatricularii, societatea devine persoana juridica. In acest sens, art. 40 din Legea nr. 31/1990 dispune: ,,Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului".

Potrivit legii, persoanele desemnate ca reprezentanti ai societatii sunt obligate sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor.

Publicitatea privind constituirea societatii. Constituirea societatii trebuie adusa la cunostinta celor interesati.

Potrivit legii, odata cu efectuarea inmatricularii, incheierea judecatorului delegat se comunica, din oficiu, Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare, pe cheltuiala partilor.

Pe langa publicarea incheierii judecatorului delegat, la cererea si pe cheltuiala partilor, se poate publica si actul constitutiv al societatii, integral sau in extras. In acest caz, actul constitutiv, vizat de judecatorul delegat, se publica in acelasi Monitor Oficial al Romaniei.

Inscrierea fiscala a societatii. Potrivit legii, odata cu efectuarea inmatricularii, incheierea judecatorului delegat se comunica, din oficiu, si administratiei financiare in raza careia se afla sediul societatii, pentru evidenta fiscala (art. 41 din Legea nr. 31/1990).

Se va comunica si numarul de inmatriculare a societatii in registrul comertului.

6. Consecintele incalcarii cerintelor legate de constituirea societatii pe actiuni

Solutia care trebuie aplicata societatii constituite cu incalcarea cerintelor legale, potrivit legii, se distinge in functie de data cand se constata neregularitatea, inainte sau dupa inmatricularea societatii in registrul comertului. In cazul neregularitatilor constatate inainte de inmatricularea societatii, se impune regularizarea societatii, pe cand in cazul neregularitatilor constatate dupa inmatricularea societatii, solutia este regularizarea si, exceptional, nulitatea societatii.

6.1. Consecintele neregularitatilor constatate inainte de inmatricularea societatii

Anumite incalcari ale cerintelor legale de constituire a societatii pot fi constatate anterior inmatricularii societatii in registrul comertului, deci inainte ca societatea sa devina persoana juridica.

Cazul neinmatricularii societatii. Este posibil ca persoanele interesate sa constituie o societate pe actiuni sa fi intocmit actele constitutive, dar fara ca fondatorii sau reprezentantii societatii sa fi cerut inmatricularea societatii in termenul legal. Intr-un asemenea caz, societatea poate fi regularizata prin indeplinirea formalitatii inmatricularii societatii in registrul comertului.

Potrivit legii, in cazul cand nu s-a cerut inmatricularea societatii in termenul legal, oricare asociat are dreptul sa puna in intarziere, prin notificare sau scrisoare recomandata, pe fondatorii sau reprezentantii societatii abilitati, cu privire la indeplinirea formalitatii inmatricularii societatii. Daca acestia nu se conformeaza in cel mult 8 zile de la primirea somatiei, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii.

In cazul cand societatea nu a fost inmatriculata in termenul de 8 zile mentionat si au trecut 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, asociatii sunt eliberati de obligatiile care decurg din subscriptiile lor, in afara de cazul cand actul constitutiv prevede altfel.

Cazul neregularitatilor constatate de judecatorul delegat cu ocazia verificarii legalitatii inmatricularii. Atunci cand verifica legalitatea cererii de inmatriculare si a actelor care insotesc cererea, judecatorul delegat poate sa constate ca actul constitutiv nu cuprinde clauzele prevazute de art. 7 sau 8 din Legea nr. 31/1990 sau ca nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii asemenea cazuri, judecatorul delegat trebuie sa solicite asociatilor inlaturarea neregularitatilor constatate. Prin aceasta operatiune societatea va fi regularizata.

Neregularitatile vor fi inlaturate in mod diferit, in functie de natura lor.

Unele neregularitati pot privi actul constitutiv, ceea ce inseamna ca inlaturarea neregularitatilor impune modificarea actului constitutiv. Legea permite ca modificarea actelor constitutive sa se faca de catre asociati in fata judecatorului delegat, care va lua act in incheiere de regularizarile efectuate.

Alte neregularitati impun, pentru inlaturarea lor, anumite demersuri din partea asociatilor. In acest caz, judecatorul delegat trebuie sa ceara indeplinirea acestor demersuri.

Dupa inlaturarea neregularitatilor semnalate de judecatorul delegat, fiind indeplinite conditiile legii, societatea va fi inmatriculata si, deci, regularizata.

In toate cazurile, daca neregularitatile constatate nu sunt inlaturate, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricarui asociat ori a altor persoane interesate, va respinge prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare.

Impotriva incheierii judecatorului delegat se poate exercita calea de atac a recursului in conditiile art. 60 din Legea nr. 31/1990.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile constatate anterior inmatricularii societatii Pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile privind constituirea societatii, constatate anterior inmatricularii, raspunderea apartine fondatorilor, reprezentantilor societatii si primilor membri ai organelor de conducere, administrare si de control ale societatii. Raspunderea acestor persoane este "nelimitata si solidara".

6.2. Consecintele neregularitatilor constatate dupa inmatricularea societatii

Sunt cazuri cand neregularitatile constituirii societatii sunt constatate dupa inmatricularea societatii in registrul comertului. Si in aceste cazuri, legea permite regularizarea societatii. Fiind vorba de o societate neamatriculata, regularizarea societatii se poate obtine pe cale judecatoreasca, prin "actiunea de regularizare". Dar, in aceste cazuri, datorita consecintelor pe care neregularitatile le-ar avea asupra securitatii raporturilor juridice, legea permite si declararea nulitatii societatii, prin "actiunea in anulare".

Actiunea in regularizare. Daca dupa inmatricularea societatii in registrul comertului se constata anumite neregularitati privind constituirea societatii, legea obliga organele societatii sa ia masurile necesare pentru inlaturarea lor, in termen de 8 zile de la constatarea neregularitatilor.

Daca organele societatii nu aduc la indeplinirea aceasta obligatie in termenul legal, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa indeplineasca masura necesara pentru regularizarea societatii.

Actiunea de regularizare poate fi intentata de orice persoana interesata: asociatii, salariatii societatii, creditorii societatii etc.

Dreptul la actiune poate fi exercitat numai daca organele societatii nu au luat masurile de regularizare, in termen de 8 zile de la constatarea neregularitatilor.

Potrivit legii, dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii.

Pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile constatate raspund nelimitat si solidar fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor d conducere, de administrare si control ale societatii (art. 49 din Legea nr. 31/1990).

Actiunea in anulare Anumite neregularitati ale constituirii societatii, constatate dupa inmatricularea societatii in registrul comertului, pot duce la nulitatea societatii.

Potrivit art. 56 din Legea nr. 31/990, nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand:

lipseste actul constitutiv sau cand acesta nu a fost incheiat in forma autentica;

toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili la data constituirii societatii;

obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;

lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;

lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;

actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris;

s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;

nu s-a respectat numarul minim de asociati prevazut de lege.

Cererea de anulare a societatii poate fi facuta de orice persoana interesata.

In scopul de a salva societatea, legea prevede ca nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.

Legea nr. 31/1990 nu prevede un termen de prescriptie pentru anularea societatii, asa cum reglementeaza pentru actiunea de regularizare.

Potrivit legii, pe data la care hotararea tribunalului de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea isi inceteaza existent si "intra in lichidare".

Tribunalul care a pronuntat hotararea de declarare a nulitatii societatii are obligatia sa comunice dispozitivul hotararii oficiului registrului comertului, pentru efectuarea mentiunii corespunzatoare in registrul comertului.

Dupa efectuarea mentiunii, oficiul registrului comertului va trimite dispozitivul hotararii Monitorului Oficial, pentru publicare.

Intrucat declararea nulitatii societatii nu are efect retroactiv, actele incheiate in numele societatii isi pastreaza valabilitatea. In consecinta, nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

Legea nu reglementeaza o raspundere pentru prejudiciile cauzate de neregularitatile care au dus la declararea nulitatii societatii.

6.3. Efectele nerespectarii cerintelor legale privind publicitatea constituirii societatii

Constituirea societatii, existenta ei ca persoana juridica, trebuie adusa la cunostinta tertilor. In acest scop, se publica in Monitorul Oficial incheierea judecatorului delegat prin care s-a autorizat constituirea societatii si s-a dispus inmatricularea ei in registrul comertului.

Pentru a proteja tertii, legea prevede obligatia societatii de a verifica identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat in Monitorul Oficial sau in presa.

Art. 50 din Legea nr. 31/1990 prevede ca actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor. In afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau.

Prin urmare, in cazul in care nu au fost indeplinite cerintele legale de publicitate prin Monitorul Oficial, constituirea societatii nu este opozabila tertilor.

In mod exceptional, constituirea societatii poate fi opusa tertilor, daca societatea face dovada ca tertii cunosteau inmatricularea societatii in registrul comertului.

Intrucat cerintele de publicitate sunt instituite in favoarea lor, tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte ( art. 51 din Legea nr. 31/1990).

Nevoia de protectie a tertilor impune ca, chiar in cazul cand s-au indeplinit cerintele de publicitate, anumite acte juridice sa nu poata fi opuse tertilor, daca acestia nu au putut lua cunostinta de ele, datorita timpului scurt de la data efectuarii publicitatii. In acest sens, art. 50 alin (2) din Legea nr. 31/1990 prevede ca operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor care dovedesc ca au fost in imposibilitatea de a lua cunostinta despre ele.