Piata produselor sericicole (structura productiei, oferta, cerere, filiera). Piata subproduselor si deseurilor sericicole.

Piata produselor sericicole (structura productiei, oferta, cerere, filiera). Piata subproduselor si deseurilor sericicole.

Se fac referiri la principalul produs ce incadreaza obiectul cererii si ofertei si anume matasea naturala bruta, ca fir textil sau sub forma de produs semifinit si manufacturata ca produs finit. Tot ca produse ale acestei ramuri se mai pot adauga ouale de viermi de matase, frunza de dud si produsele secundare sericicole.

Cererea de matase. Are ca destinatie segmentele de piata a colectivitatilor de consumatori, cu un inalt potential economicsi cu traditionale cunostinte despre calitatile matasii.

In esenta, functiile de piata ale matasii nu sunt caracteristice unei piete de masa. Cererea pe piata matasii este determinata de: - avantaje, care sunt reprezentate de confort, stralucire, excelente calitati de drapaj, prestigiu vestimentar; - dezavantaje, care constau in obligativitatea de a fi curatata pe cale chimica, un nivel ridicat al pretului si pretentii de prezervare si conservare. Principalul motiv care a determinat declinul productiei de matase este considerat scaderea consumului de matase.

Filiera gogosilor de matase si    procesarea matasii Se refera la transformarea matasii brute in produse finite sau finisate. Recoltarea si predarea gogosilor de matase consta in operatiuni specifice care se efectueaza la locul de recoltare. Astfel filiera produselor sericicole incepe de la unitatile agricole si de crescatorii individuali, care predau aceste produse centrelor de colectare organizate si anuntate din timp. Centrele distribuie in mod gratuit producatorilor seminte si sunt dotate in mod corespunzator cu: afise exterioare de recunoastere a locului, obiecte de inventar si materiale, imprimate de evidenta primara, liste cu preturile gogosilor de matase pe calitati etc. - Receptia cantitativa si calitativa conform STAS-urilor si normelor interne se face pe loturi de un lucrator calificat (receptioner), care va controla daca gogosile au fost recoltate la cel putin 7-8 zile de la inceperea ingogosarii, perioade in care gogosile ajung la maturitatea comerciala. In etapa de receptie, o deosebita importanta o are clasarea pe calitati (in cazul cand acestea nu au fost facute de producator) sau verificarea acesteia. In cazul unor neintelegeri asupra clasificarii unui lot se procedeaza la luarea de mostre si formarea de probe ce se verifica pe loc la laborator, in prezenta producatorului. Centrele de colectare, dupa o depozitare prealabila de maximum 24 de ore, expediaza gogosile crude receptionate la bazele de uscare, intrucat orice intarziere poate duce la deteriorari calitative. Pentru expediere se folosesc cosuri (de maximum 25 kg), la care etichetarea va trebui sa precizeze calitatea (I, a II-a, B, a III-a A, a III-a), rasa, greutatea bruta etc. Procesarea a cat mai multa matase bruta preluata din tarile producatoare si de se exporta produse finite ( de exemplu China exporta peste 40% din cantitatea totala de matase produsa ), ceea ce constituie o tendinta actuala. Penru tarile consumatoare de matase, importul acestor produse finite din matase este avantajos datorita urmatoarelor elemente:

fluctuatie mica a pretului materiei prime in tarile exportatoare;

valoarea manoperei este la un nivel scazut in tarile ce manufactureaza produse finite de matase. De aici rezulta preturi rezonabile pentru aceste produse, din care rezulta un efect avantajos pentru tarile importatoare;

amplificarea veniturilor suplimentare si a locurilor de munca pentru tarile exportatoare de produse finite de matase.

Piata subproduselor si deseurilor sericicole Cu referire la categoriile de subproduse si deseuri:

- resturile uscate care se prelucreaza prin tehnologii specifice, obtinandu-se pulberea de matase, folosita in industria cosmetica; - resturile umede care sunt folosite pentru extractia serinei, utilizata in industria farmaceutica si alimentara; - lichidele uzate care se utilizeaza ca ingrasamant. Noile produse realizate de S. C. SERIACOM S. A. au constituit primele elemente ale formarii unei piete de produse secundare sericicole in Romania caracterizate prin:

- monopolul asupra productiei sericicole detinut de S. C. SERIACOM S. A., acestea fiind singura sursa de subproduse sericicole;

- volumul redus al ofertei de subproduse sericicole, datorat declinului accentuat al productiei de baza, gogosile de matase;

- cererea ridicata (cu referire la produsele noi obtinute si valorificate care s-au vandut in totalitate, fara stocuri) ce nu poate fi satisfacuta;

- lipsa initiativei de asumare a riscului transformarii subproduselor sericicole in produse principale, desi exista conditii de valorificare superioara si de rentabilitate economica.

Filiera subproduselor sericicole incadreaza    in Romania circuite directe, fara intermediari. Subprodusele sunt livrate de catre S. C. SERIACOM S. A. unor agenti economici ce prelucreaza, transforma si valorifica noile produse (crisalidele vii si uscate). Dupa o prealabila procesare unitatea SERIACOM valorifica o serie de alte subproduse altor unitati specializate, prin vanzarea catre agenti comerciali intermediari.