Marcile de calitate

Marcile de calitate

Marcile ecologice

Certificarea calitatii produselor

1. Marcile ecologice

^nca de acum doua decenii, unele organisme guvernamentale si

X neguvernamentale au atras atentia in mod constant asupra degradarii continue a mediului inconjurator si a necesitatii introducerii pe piata a produselor ecologice, care corespund mult mai bine necesitatilor actuale. Problemele ecologice au fost primite cu mult interes de publicul larg, astfel incat introducerea sistemelor de marcare ecologica a starnit atractia consumatorilor pentru produsele respective. Economia de piata determina si in prezent producatorii sa foloseasca argumente prin care sa sublinieze superioritatea produselor sale, fata de cele ale concurentei. Unul din argumente priveste latura ecologica, exprimand modul concret in care marca reflecta preocuparile producatorului fata de protectia mediului.

Primul sistem de marcare a produselor ecologica a aparut in Germania, in anul 1978, prin preocuparea Agentiei Federale a Mediului. Marca se numea ,31ue Angel' si arata ca produsele au fost evaluate prin prisma unor importante criterii ecologice. Avand succes, sistemul german a fost preluat si de celelalte state europene, Franta, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca.

intrucat problema protectiei mediului este tot in actualitate, o importanta realizare pentru organismele cu aceasta preocupare o constituie marcajul ecologic

la nivel european, prin introducerea etichetei ecologice europene. Ea semnifica faptul ca produsul si ambalajul sau au un impact redus asupra mediului in toate fazele sale de viata (din momentul conceptiei, pana in momentul post-consum). Dreptul de a aplica aceasta eco-eticheta se obtine foarte greu si dureaza trei ani, dupa care cererea trebuie reinnoita.

Si statele de pe alte continente sunt preocupate de aceasta problema. Canada, prin organismul sau - Consiliul pentru problemele mediului inconjurator, a emis marca "Environmental choise', care arata concordanta conceptiei produsului cu conceptiile de protejare a mediului si compatibilitatea produsului cu mediul. in Japonia, Agentia Mediului a emis marca "eco-ark' care, aplicata pe produse, indica performanta ecologica a acestuia.

Marcarea produselor ecologice a devenit atat de importanta, incat face obiectul reglementarilor internationale, prin familia de standarde ISO 14000. Prima data, in familia acestor standarde a aparut standardul ISO 14021 "Declaratii si etichetare de mediu', in 199 Se incerca prin introducerea acestui standard sa se realizeze cresterea puterii consumatorilor in ceea ce privesc imbunatatirile de mediu, precum si cresterea posibilitatii de a alege produse ecologice pe baza unor informatii clare, precise si reale.

2. Certificarea calitatii produselor

Prin certificare, se intelege totalitatea activitatilor efectuate de un organism neutru, independent de furnizor si beneficiar, competent din punct de vedere juridic si profesional, prin care se atesta in scris performantele unui produs sau serviciu precum si capabilitatea producatorului de a-1 reproduce in serie la parametrii calitativi stabiliti. Atestarea se face prin :

certificat de conformitate, care este un document eliberat ce indica un
nivel suficient de incredere ca un produs este conform standardului sau
normelor in vigoare;

certificat de capabilitate, care este un document ce atesta ca regulile
aplicate la proiectare, fabricare si control declarate de furnizor sunt
capabile sa asigure realizarea produselor a caror calitate sa
indeplineasca cerintele specificate.

Pentru produsele si serviciile care au fost realizate timp de un an cu respectarea permanenta a tuturor conditiilor care au stat la baza eliberarii certificatului de conformitate, producatorii pot solicita, acordarea "marcii de calitate'. Aceasta reprezinta un semn grafic aplicat pe produs sau pe ambalajul acestuia pentru a oferi beneficiarului garantia ca produsul respectiv indeplineste integral parametrii calitativi prevazuti si ca unitatea producatoare este recunoscuta pentru produse de calitate.

in Romania, o astfel de marca este LAREX. inregistrata inca din 1975 la Oficiul de Stat pentru Investitii si Marci si la Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale de la Geneva, aceasta marca certifica calitatea indubitabila a produselor pe care este aplicata.

in Uniunea Europeana este cunoscuta marca CE, care atesta conformitatea produselor cu cerintele esentiale prevazute in "Noua abordare' a Uniunii Europene, indicand existenta increderii ca produsul sau serviciul este conform asteptarilor. Dupa armonizarea standardelor europene, un important sistem de certificare este sistemul de marci europene, astfel incat, dupa intrarea in vigoare a acestui sistem, unui produs ii va fi repartizata o singura marca europeana de certificare, acceptata de

toate statele membre, in cadrul unei scheme de certificare in care se folosesc aceleasi proceduri si aceleasi standarde. O asemenea marca este marca europeana CEN / CENELEC. Este o marca de conformitate care atesta ca produsele pe care este aplicata sunt in conformitate cu standardele europene.

O alta marca Keymark, este acordata de organisme independente, care indeplinesc cerintele impuse de Sistemul Marcii Europene CEN / CENELEC, fiind o marca de conformitate europeana voluntara, care furnizeaza cumparatorilor garantia calitatii si un sistem de supraveghere a pietei.

in Germania, certificarea produselor cu standardele europene se refera la: certificarea sigurantei in functionare certificarea conformitatii cu standardele sau alte documente de referinta.

Certificarea sigurantei in functionare se realizeaza prin aplicarea marcii GS (verifica siguranta in functionare) care este acordata de TUV (Techniche Werwohrunasvereine). Acesta este un organism de certificare a produselor abilitat de guvern si este atat de cunoscut in Germania, incat, desi nu acorda marci obligatorii, nici un produs din domeniu (aparatele tehnice) care nu are aplicata aceasta marca, nu se vinde in aceasta tara. Certificarea conformitatii cu standardele sau alte documente de referinta este realizata de marcile "DIN Geruft' (verifica DIN) si marca "DIN' urmata de numarul standardului de referinta. Acestea sunt marci gestionate de Institutul German de Standardizare DIN (Deutsches Institut fur Normung). Caracteristic acestui institut este principiul autoevaluarii. DIN primeste declaratia producatorului care se inregistreaza, iar acesta primeste automat dreptul de aplicare a siglei DIN. Este totusi important de stiut ca piata germana este puternic controlata de autoritatile landurilor si de organizatiile pentru

protectia consumatorilor, iar producatorul care s-a autoevaluat gresit, risca amenzi foarte mari si excluderea din circuitul comercial.

Alte marci bine cunoscute in Germania sunt:

>          marca " TESTU' atribuita de Fundatia pentru incercarea marfurilor
(Worentest), organism federal care ia in considerare fiabilitatea si
securitatea produselor in corelatie cu pretul lor;

>          marca "QUELLE', aplicata de Institutul pentru incercarea
marfurilor al Casei de Comert en-gros QUELLE;

>          marca "RAL' atribuita de Institutul german pentru asigurarea
calitatii si marcare (se refera la produse alimentare, textile,
electrocasnice, produse ecologice, materiale de constructii).
Franta cunoaste actiunea de certificare a produselor si serviciilor din anul

1938, prin crearea marcii de conformitate cu standardele franceze (NF). in 1978 a fost emisa Legea Scrivener prin care se reglementa certificarea de calificare a produselor industriale, in timp ce produsele agroalimentare aveau din anul 1960 deja un sistem de certificare bine pus la punct. in 1988 legislatia se imbunatateste pentru produsele agroalimentare aparand si certificarea de conformitate. in acest domeniu functioneaza asa numitul "sistem al etichetelor', care sunt de fapt marci colective ce atesta "calitatea superioara a unor produse' (avand un ansamblu de caracteristici specifice, precizate in prealabil).

in aceasta tara, exista mai multe organisme de certificare, fiecare dintre ele detinand o marca. Astfel, AFNOR (Asociatia franceza de normalizare) gestioneaza marca de conformitate enuntata mai sus Norm Francaise (NF), pentru produse industriale, ecologice, agroalimentare,

servicii. Este cea mai respectata institutie in domeniu, din Franta, realizand Aproximativ 70% din totalul certificarilor. incercarile si analizele sunt efectuate in laboratoarele Retelei Nationale de incercari, si un numar impresionant de experti independenti isi ofera serviciile acestei institutii.

O alta institutie este Laboratorul national de incercari (LNE) care gestioneaza marca LNE. Aceasta este de fapt un laborator de stat, extrem de bine echipat, care efectueaza expertize si analize si pentru alte organisme de certificare. Aplica chiar certificatul NF pentru ambalaje. Asociatia dentara franceza, aplica marca ADF pentru pasta si periute de dinti. Asociatia pentru promovarea si asigurarea calitatii in domeniul textil si imbracaminte - ASQUAL, promoveaza marca care ii poarta numele pentru respectivele domenii. Centrul tehnic al lemnului - CTB isi pune sigla in domeniul prelucrarii materialului lemnos. Uniunea tehnica a automobilului, motocicletei si bicicletei - UTAC gestioneaza marca UTAC in domeniul tehnic. Aceste organisme, create din initiativa statului si a federatiilor profesionale, sunt grefate pe centre tehnice, oferind certificarea in domenii strict specializate.

in Marea Britanie, certificarea se face de catre BSI, care este detinatorul marcilor Kitemark si Sofety-mark (marca de securitate). Daca kitemarca certifica faptul ca produsele marcate corespund standardelor britanice in vigoare, Sofety-mark accentueaza acele caracteristici ale produsului care privesc cerintele de siguranta ale standardelor britanice.

Ambele sunt marci voluntare, care pun in evidenta cerintele de performanta pe care le indeplineste produsul marcat, scotandu-1 in evidenta fata de restul produselor existente pe piata.