CRESTEREA COMPETITIVITATII IMM

cresterea competitivitatii IMM

IMM si inovarea

IMM-urile reprezinta un motor al activitatilor inovatoare. Micile afaceri sunt puternice din punct de vedere al inovatiilor, privind aplicarea tehnologiilor de baza, al spatiilor destinate inovarii si implementarii rezultatelor, precum si in satisfacerea cererii pe segmentele mici de piata sau pe piete reziduale. Administrarea corespunzatoare a unei afaceri depinde mai degraba de capacitatea de a valorifica oportunitatile decat de dorinta intrinseca de a conduce o firma. In plus, o anumita combinatie de ordine, flexibilitate si creativitate stimuleaza inovarea; marile firme raman inovatoare adoptand in aceasta privinta comportamentul specific al firmelor mici. Micile firme sunt inovatori prolifici din mai multe motive. Un motiv este ca inovarea se realizeaza intr-un cadru probabilistic in care o firma nu stie niciodata daca un anumit rezultat va avea sau nu succes pe piata. Pentru fiecare noua solutie reusita a unui IMM, multe altele esueaza. Aceste riscuri sunt intolerabile pentru firmele mari, deoarece reprezinta un risc prea mare privind personalul. In acest context, urmatorii factori antreprenoriali sunt cruciali pentru succesul micilor firme inovatoare, inclusiv cele romanesti:

1. Buna orientare a afacerii: clientii trebuie sa fie implicati inca din etapa initiala, lucru care se intampla destul de rar in firmele romanesti.
2. Existenta expertilor si a specialistilor: angajamentul lor este o cerinta absolut necesara pentru a avea succes; la aceasta intreprinzatorii romani, persoane independente sau firme, vor trebui sa lucreze in mod constant.
3. Nevoia de planificare pe termen lung: obstacolele si timpul necesar pentru a reusi nu trebuie sa fie subestimate, desi aceasta nu pare a fi o problema majora pentru IMM-urile din Romania. Totusi, in graba de a depasi obstacolele si de a scurta timpul necesar pentru a reusi, intreprinzatorii cad adeseori in capcane.
4. Planificarea de costuri initiale scazute: daca o abordare nu reuseste, se pierd putin timp si bani. Aceasta este inca o problema semnificativa a intreprinzatorilor romani, in special din cauza lipsei expertizei / abilitatilor de management.
5. Disponibilitatea pentru abordari multiple: tehnologia tinde sa avanseze in mod neasteptat, iar intreprinzatorii implicati trebuie sa fie pregatiti sa compenseze decalajele. Aceasta este o cerinta dificila pentru intreprinzatorii romani care continua sa lupte pentru supravietuire, din cauza proceselor tehnologice invechite, a lipsei inovarii si a curajului de a-si asuma riscuri.

Principalele politici si rezultate in sectorul de cercetare-dezvoltare

Avand in vedere ca exista un decalaj economic semnificativ intre Romania si majoritatea statelor membre, importanta sectorului de cercetare-dezvoltare (C&D) si a politicilor in acest domeniu a crescut in ultimul timp. Prioritatile Guvernului roman sunt orientate in principal spre:

dezvoltarea de relatii mai puternice intre invatamantul superior si lumea afacerilor, in scopul asigurarii conditiilor pentru transferul de tehnologie;

dezvoltarea unui sector functional al tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC), capabil sa transforme Romania intr-o zona tehnologica de varf, jucand rolul de furnizor de tehnologie;

dezvoltarea unui sector de tehnologie de varf in domeniul retelelor de proiectare a software-ului si producerii de componente hardware. Ideea de baza este crearea de parcuri de software pentru fiecare oras universitar din Romania.

In vederea imbunatatirii competitivitatii economiei romanesti, Guvernul se preocupa in mod constant de ridicarea nivelul de constientizare in scopul intensificarii "unui set complex de activitati comune la nivelul intreprinderii si al concentrarilor industriale sustinut institutional si prin politica locala si nationala". O problema identificata este deteriorarea progresiva a nivelului valoric al activitatilor comerciale traditionale care nu sunt inlocuite de activitati moderne pe baza de tehnologii de varf. Politica guvernamentala vizeaza in momentul de fata substituirea sectoarelor traditionale, cu sectoare noi orientate spre tehnologie (de ex.: TIC).

Masurile fundamentale care stimuleaza cooperarea intre cercetare si industrie sunt programele desfasurate pe baza Planului National de Cercetare-Dezvoltare Inovare pentru 2000-2005, care cuprinde un numar de 14 programe cu rezultate satisfacatoare privind parteneriatului dintre unitatile si afacerile C&D.

Prin actele normative aplicate in perioada 2001-2003, Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania (MEC) a creat un cadru de lucru mai coerent in acest domeniu. Principalele directii de dezvoltare au fost:

C&D si proiecte de inovare realizate in cooperare intre unitati economice si institutele de cercetare;

dezvoltarea de centre de excelenta in domeniile prioritare: domeniul tehnic si domeniul stiintific;

dezvoltarea unui parteneriat tehnologic si stiintific international.

Guvernul Romaniei si-a propus si a inceput sa implementeze infrastructuri pentru transferurile de tehnologie si inovatii, cum ar fi:

centre specializate pentru servicii de asistenta tehnico- stiintifica si informare; centre pentru transfer de tehnologie; birouri de relatii cu sectorul industrial; centre de pregatire a auditorilor, a consilierilor autorizati in domeniul proprietati intelectuale si agenti pentru diferite domenii tehnologice;

zone si infrastructuri cu facilitati speciale pentru constituirea si functionarea unor unitati economice inovatoare. O prioritate este stabilirea si dezvoltarea de parcuri tehnologice si stiintifice in fiecare dintre cele opt regiuni ale tarii;

crearea si functionarea unor parcuri tehnologice - cadru de lucru de reglementare necesar pentru a dezvolta tehnologia de varf, integrata care a fost creata.

Un alt set de masuri a fost menit sa incurajeze si sa sprijine investitiile in firmele inovatoare, prin folosirea instrumentelor de capital de risc financiar si prin constituirea de firme de investitii pentru transferul de tehnologie si dezvoltare.

In ceea ce priveste aderarea la UE, cerintele legate de acest subiect specific sunt: dezvoltarea cooperarii cu statele membre si cresterea eficientei participarii la programele C&D ale UE.

Documentul privind Strategia Nationala pune de asemenea accentul pe anumite actiuni corective specifice, menite sa sporeasca absorbtia de tehnologii si de cunostinte de specialitate de catre firme. Se asteapta ca acesta sa aiba un impact direct asupra competitivitatii economiei in ansamblu. Actiunile vizate sunt dupa cum urmeaza:

stimularea parteneriatului intre agentii economici si unitatile C&D prin programele Planului National de Cercetare-Dezvoltare Inovare;

stimularea in continuare a activitatilor C&D ale agentilor economici, in special ale IMM-urilor, punand accentul pe domeniile tehnologice de varf.

intensificarea eforturilor pentru stimularea crearii de noi firme inovatoare, prin sprijinirea proiectelor noi si a firmelor bazate pe noi tehnologii, precum si a dezvoltarii lor ulterioare.

cresterea competitivitatii agentilor economici si in special a IMM-urilor, prin introducerea de produse, tehnologii sau servicii noi sau modernizate

adaptarea activitatii agentilor economici si in special a IMM-urilor, la cerintele si exigentele pietei

promovarea unei culturi referitoare la inovare printre agentii economici romani, in special la nivelul IMM-urilor

In prezent, in cadrul Planului National de Cercetare-Dezvoltare Inovare se desfasoara urmatoarele programe:

Relansin - Relansare economica prin cercetare si inovare (www.mct.ro)

Invent - Stimularea aplicarii inovatiilor (www.mct.ro)

Calist - Calitate si standarde (www.mct.ro)

Infras - Imbunatatirea infrastructurilor de standardizare (www.renar.ro)

Corint - Parteneriat si cooperare S/T internationala (www.mct.ro)

Infrateh - Program pentru sustinerea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic (www.mct.ro)

O contributie importanta la finantarea activitatilor o au fondurile UE, in special prin finantarea proiectelor deschise firmelor din Romania. Astfel, in cadrul Programul Cadru 6 al UE exista initiativa stimularii IMM-urilor pentru a participa la proiecte. In acest sens s-a constituit un comitet pentru integrarea si consolidarea cercetarii la nivel european, dedicat atragerii IMM-urilor in acest proces. Ministerul Educatie si Cercetarii a infiintat la randul sau un grup de lucru care sa sprijine IMM-urile din Romania sa intocmeasca si deruleze proiecte in cadrul Programului (https://www.mct.ro). MEC are pagina web www.edu.ro

Adrese utile pentru mai multe informatii privind Programul Cadru 6:

PC 6 pas cu pas : https://www.cordis.lu/fp6/step.htm

CORDIS : https://www.cordis.lu/fp6

EUROPA :

https://europa.eu.int/comm/research/fp6/index_en.html

ERA-NET :

https://europa.eu.int/comm/research/fp6/era-net.html

Dezvoltarea de intreprinderi bazate pe tehnologie

Stimularea inovatiilor

Dezvoltarea resurselor umane in Romania reprezinta in prezent obiectivul central al Guvernului. Scopul este acela de "a imbunatati comunicarea si de a incuraja legaturile dintre comunitatile de cercetare internationale si cele din Romania". Principalele masuri in acest sens sunt cresterea numarului de cercetatori, integrarea unitatilor romanesti C&D in reteaua de programe internationale, dezvoltarea unei infrastructuri informationale si imbunatatirea studiilor post-universitare. Accentul este pus pe invatamantul superior, si putine demersuri in aceasta directie au fost intreprinse cu privire la ciclul primar si secundar.

O initiativa utila in stimularea climatului inovativ a fost intensificarea activitatii de diseminare a rezultatelor cercetarii. Pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii, www.mct.ro (vezi pag 26), sunt disponibile informatii privind rezultatele unor proiecte C&D, iar la adresa www.cercetare.ro se inregistreaza rezultatele obtinute prin implementarea programelor C&D finantate din fondurile publice.

De asemenea, trebuie mentionata semnarea Acordului de cooperare intre Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie si Organizatia Mondiala pentru Dreptul de Proprietate Intelectuala (WIPO), pentru elaborarea studiului "IMM si proprietatea intelectuala".

Crearea unui cadru de lucru favorabil inovatiilor

In ultima perioada s-a realizat un progres semnificativ cu privire la cadrul de lucru destinat protectiei proprietatii intelectuale. A fost elaborata Strategia Nationala privind Proprietatea Intelectuala care s-a aprobat prin Hotarare de Guvern (1424/2003).

Armonizarea completa cu legislatia europeana privind protectia proprietatii intelectuale si a proprietatii industriale s-a produs in anul 200 Exista doua institutii in Romania implicate in legislatia privind drepturile de autor: Oficiul Roman de Stat privind Inventii si Marci (OSIM) si Oficiul Roman pentru Drepturile de autor (ORDA).

Prin masurile de simplificare a administrarii, Romania a facut cateva eforturi semnificative si eficiente. In anul 2001, simplificarea administrativa a avut impact asupra inovarii, cu rezultate vizibile in ceea ce priveste procedurile de constituire a noilor firme. Noile proceduri reduc costul si timpul necesar pentru deschiderea unei firme noi. S-a avut in vedere totodata si simplificarea procedurilor administrative pentru investitorii straini.

Tendintele de imbunatatire a cadrului legal au avut drept rezultat aprobarea unui numar semnificativ de legi, precum Legea privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica care creeaza un cadru de lucru unitar pentru reglementarea C&D. Au aparut noi organisme in domeniu, cum ar fi:

- Consiliul National pentru Politica Stiintei si Tehnologiei

- Centrul National pentru Managementul Programelor

- Consiliul National pentru Certificarea Cercetarii

- Compania de Investitii pentru Transferul de Tehnologie

Din punct de vedere fiscal, au fost luate o serie de masuri de stimulare a activitatilor C&D:

- facilitati fiscale pentru studentii care isi deschid propriile afaceri, HG nr. 166/2003 si facilitati pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 16-24 ani, elevi de liceu si studenti care doresc sa lucreze in domeniul cercetarii, DG 44272003.

- O masura cu impact pozitiv in demararea de noi proiecte a fost schimbarea impozitarii microintreprinderilor, cu numai 1,5% din cifra de afaceri, fata de cota de 25% aplicata celorlalte firme. Legea recent introdusa privind parcurile industriale va fi un punct de referinta in formularea viitoarei politici de dezvoltare a acestui tip de organizatii.

Intre masurile privind competitia, principalele rezultate ale Romaniei pot fi vazute in liberalizarea pietei telecomunicatiilor la inceputul anului 2003 si incheierea oficiala a monopolului Romtelecom. Rezultatele acestei politici se pot vedea in numarul mare de proiecte demarate in acest domeniu.

Pe langa programele deja mentionate destinate stimularii sectorului cercetare-dezvoltare, au mai fost derulate in cadrul Planului National de Cercetare-Dezvoltare Inovare:

- Agral si Mener care vizeaza cresterea competitiei intre producatorii agricoli, respectiv in domeniul energetic si cel al resurselor minerale.

- Amtrans care promoveaza cooperarea in vederea inovarii in domeniul logistic si in infrastructura.

Orientarea cercetarii spre inovare

Orientarea cercetarii spre inovare reprezinta unul dintre aspectele cele mai slabe ale economiei romanesti care se confrunta inca cu o serie de dificultati, in ceea ce priveste transformarea rezultatelor cercetarii in produse sau servicii efective. Doua sunt principalele cauze ale acestei situatii. Pe de o parte exista un interes limitat in sectorul privat in privinta inovatiilor, iar pe de alta parte nu exista un sistem de transfer de tehnologie ca infrastructura intermediara intre cercetare si afaceri. Lipsa asocierilor spontane intre intreprinzatori si lipsa interesului public in ceea ce priveste crearea unor astfel de forme de stimulare pare sa reprezinte obstacolul principal cu care se confrunta Romania in asigurarea dezvoltarii economice in perioada urmatoare. Exista cateva tendinte care trebuie avute in vedere in identificarea principalele probleme de aceasta natura si a actiunilor corective posibile. Receptivitatea modesta a operatorilor economici poate fi rezumata conform surselor UE dupa cum urmeaza:

Majoritatea IMM-urilor sunt orientate spre importul de produse din strainatate, in ciuda faptului ca acestea pot gasi aceleasi produse in tara, la acelasi nivel calitativ (uneori chiar la un nivel calitativ superior) si la preturi mai scazute.

Majoritatea agentilor economici acorda foarte putin timp activitatilor C&D din cauza resurselor financiare si umane insuficiente pentru finantarea unei cercetari aprofundate. Pe de alta parte majoritatea unitatilor C&D existente nu dispun de resursele financiare necesare pentru a valorifica cercetarea in produse si in servicii finite.

Agentii economici sunt interesati aproape in exclusivitate in productia si vanzarea produselor si serviciilor existente. Aceasta este o consecinta a unor scaderi anterioare ale vanzarilor si a cresterii constrangerilor financiare care contribuie la insuficienta resurselor ce ar putea fi directionate spre productie prin cercetare si inovare.

Firmele nu sunt foarte deschise in ceea ce priveste asumarea riscurilor financiare asociate activitatilor C&D. Acest lucru este valabil in special in cazul IMM-urilor care nu au inca nici un instrument clar de lucru pentru a reduce riscul. Cu alte cuvinte problema de baza consta in existenta unei infrastructuri insuficient dezvoltate, capabile sa transfere tehnologie si inovatie. In plus institutiile financiare nu ofera inca servicii specifice.

Imbunatatirea cooperarii dintre cercetare, universitati si firme se desfasoara in Romania in baza Planului National pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare cu rezultate satisfacatoare. In acest sens "Relansin", "Calist" si "Corint" sunt programele cele mai relevante. In ultimii ani acestea au avut rezultate concrete in ceea ce priveste cooperarea intre firme si universitati.

Dezvoltarea concentrarilor de firme - clustere

Concentrarile (clusterele) sunt aglomerari de firme si organizatii localizate in aceeasi regiune geografica si legate intre ele prin interdependenta in ceea ce priveste furnizarea unei anumite grupe de produse si/sau de servicii. Datorita apropierii dintre acestea - atat din punct de vedere geografic cat si al activitatilor - componentii concentrarilor se bucura de beneficiile economice ale catorva tipuri de factori externi pozitivi, specifici locatiilor. Acesti factori includ, de exemplu, accesul la resurse umane specializate si la furnizori, existenta unui flux de cunostinte, presiunea competitiei "fata in fata" si acumularea de cunostinte in urma interactiunii stranse cu clientii si furnizorii specializati.

Clusterele pot fi clasificate in functie de tipul produse si/sau servicii pe care le furnizeaza. Exista grupuri in sectorul automobilistic, in sectorul financiar, in turism, in domeniul produselor ceramice si in multe alte domenii. In aceste grupuri, dupa cum au aratat cercetarile recente, locatiile diferite joaca roluri diferite.

Clusterele sunt caracterizate in functie de specializarea lor intr-o anumita faza a lantului valorii din domeniul respectiv, prin zona geografica specifica sau prin satisfacerea anumitor nevoi ale clientilor sau anumitor segmente de piata. Un bun exemplu este cel a incaltamintei: Italia de Nord este locatia unei mari concentrari de firme de incaltaminte, cu succes rasunator, care serveste piata mondiala si care pune accentul de design, crearea de marci si realizarea unei productii de mare valoare. Portugalia este gazda unei alte concentrari din acelasi domeniu, dar aceasta pune accentul pe productia de incaltaminte si pe seriile scurte, servind pietele de moda din Europa. Timisoara, din Romania, apare ca alta concentrare industriala specifica, functionand complementar cu cea italiana si vizand productia de valoare mai scazuta si medie. De asemenea, exista concentrari importante in special din Asia, China si Vietnam, functionand pe baza contractelor cu volum mare de produse si cu valoare scazuta, pentru pietele din SUA si respectiv din Europa.

Clusterele se dezvolta in timp si nu reprezinta doar un fenomen care apare si dispare peste noapte. Multe concentrari s-au dezvoltat spontan, fara masuri speciale in acest sens. Economia inerenta a proximitatii a stat la baza atragerii unui numar mare de firme si organizatii, antrenand un ciclu de auto-consolidare generat adesea de un eveniment intamplator. Unele concentrari s-au dezvoltat mult mai rapid datorita initiativelor locale are au identificat potentialul din regiunea lor pentru dezvoltarea unui anumit domeniu/sector etc.

Clusterele se dezvolta si sunt importante deoarece creeaza beneficii economice. Beneficiile unei concentrari prezinta trei dimensiuni:

- In primul rand, firmele pot sa-si desfasoare activitatea la un nivel mult mai eficient pe baza activelor specializate si a furnizorilor, cu timpi de reactie mai redusi, decat ar face-o fara acestea.

- In al doilea rand, firmele si institutiile de cercetare pot atinge nivele superioare de inovare deoarece fluxul de cunostinte si interactiunea stransa cu clienti si cu alte firme genereaza mai multe idei noi si creeaza o presiune intensa in sensul inovarii, in timp ce mediul concentrarii scade costul experimentarii.

- In al treilea rand, nivelul formarii profesionale tinde sa fie superior, avand in vedere faptul ca noile firme se bazeaza mai mult pe furnizorii si partenerii pe care ii gaseste in interiorul concentrarii. Concentrarile reduc de asemenea costul in caz de nereusita, avand in vedere faptul ca intreprinzatorii se pot folosi de oportunitatile locale de angajare, in multe alte firme din acelasi domeniu.

Aceste beneficii sunt importante atat pentru membrii clusterului cat si pentru interesul public. Din punctul de vedere al firmelor, valoarea adaugata depaseste de obicei costurile mai ridicate datorate competitiei intense pentru spatii, mana de lucru si clientii in locatia respectiva. De aceea, concentrarile apar in mod natural ca rezultat al deciziilor de maximizare a profitului. Sub aspectul interesului public, productivitatea superioara si inovarea in cadrul concentrarilor sunt foarte importante deoarece reprezinta factori care pe termen lung definesc nivelul de prosperitate durabila dintr-o regiune. Este de remarcat totusi faptul ca interesele celor doua parti nu sunt identice: interesul public nu pune accentul pe distribuirea profiturilor obtinute in concentrari intre firme, angajati si actionarii acestora, in timp ce membrii acestia din urma vizeaza aceste beneficii.

Initiativele clusterelor se manifesta printr-o gama larga de activitati, cu accentul pe domenii precum: cercetare / comunicare, politica, cooperare comerciala, educatie / instruire, inovare / tehnologie si atragerea investitiilor.

Exista patru etape principale in ciclul de viata al clusterului:

- In primul rand, exista o perioada inainte de lansarea initiativei de concentrare, in care se discuta problemele de competitivitate. Uneori exista chiar o prima incercare de lansare a unei concentrarii care esueaza, dar care este importanta ca premiza pentru eforturile ulterioare.

- In al doilea rand, exista o perioada in care concentrarea este implementata in mod organizat. Aceasta faza este importanta pentru a defini zonele de actiune. In acelasi timp incepe sa apara perceptia apartenentei la concentrarea respectiva care este comunicata comunitatii respective. Pe acesta baza se pot dezvolta planuri de actiune specifice, de ex.: organizarea de evenimente de comunicare sau asigurarea prezentei reunite a unei concentrari la un targ comercial.

- In al treilea rand, concentrarea implementeaza planurile de actiune. In cadrul procesului, initiativa trebuie sa implice o parte cat mai mare a membrilor pentru a avea impact.

- In al patrulea rand, in timp, grupurile de initiativa formate pe baza proiectelor se transforma in forme organizationale mai stabile. Aceste organizatii - forme tipice de institutii de colaborare - pot realiza revizuiri periodice ale planurilor de actiune ale concentrarii si pot propune noi activitati.

Pe scurt, concentrarile contribuie la:

cresterea nivelului de ocupare in zona;

promovarea inovarii;

ridicarea nivelului calificarii;

cresterea calitatii produselor;

cresterea productivitatii firmelor membre;

cresterea volumului exporturilor;

folosirea mai eficienta a resurselor, cum ar fi C&D, marketing, acces la finantare, etc.;

imbunatatirea climatului economic general;

dezvoltarea investitiilor in infrastructura;

incurajarea activitatilor asociative in cadrul comunitatii de afaceri;

stimularea legaturilor dintre universitati / institutii de cercetate si sectorul privat;

finantarea activitatilor concentrarii prin agentii de dezvoltare locala, agentii imobiliare, consultanta, instruire, indrumare etc.;

incurajarea legaturilor dintre firme, dintre industrii si dintre firme si institutii de asistenta.

Participare la retelele IMM pan-europene;

Atunci cand se incearca stabilirea de relatii comerciale, de colaborari industriale sau identificarea potentialilor investitori straini, este foarte important ca:

partenerul roman sa se prezinte cat mai bine, adica, cu o prezentare atractiva si actuala a produselor si un profil al firmei, etc.;

sa formuleze foarte clar informatiile dorite sau tipul de afaceri vizat, bunurile dorite, serviciile cerute etc.

In mod ideal, promovarea si propagarea retelelor contribuie la sustinerea serviciilor ieftine pentru afaceri.

In toate tarile occidentale exista la nivel national organisme publice (organizatii guvernamentale si mai ales institutii in subordinea Ministerului National al Economiei), precum si diverse organizatii non profit (Camere de Comert, asociatii, grupuri de interese, etc.) care promoveaza comertul si investitiile.

In plus bancile mari emit lunar sau o data la doua saptamani o circulara in care se publica gratuit informatii comerciale. Aceste informatii sunt accesibile prin intermediul asociatiei / organizatiei sectoriale de servicii sau prin intermediul Camerei de Comert.

Abordarea acestor organizatii de servicii este o chestiune de experienta si ar fi bine daca IMM-urile ar apela regulat la aceste institutii pentru a testa:

comunicarea efectiva;

aproprierea lor de cercurile de afaceri;

promptitudinea serviciilor lor sau feed-back-ul catre client;

Pentru lansarea unei cereri intr-o retea trebuie pregatita o documentatie completa, de preferat in limba engleza, care sa includa;

o descriere scurta dar completa a capacitatii de export, a bunurilor dorite, un model de cooperare etc.;

o descriere a bunurilor: cantitate si calitate, ambalare, capacitati de productie, termene de plata etc.;

tipul de importator cautat: producator, exportator, importator, reprezentant sau vanzator en gros etc.;

toate informatiile suplimentare de baza cu privire la societate, telefoane si numere de fax etc.;

relatiile bancare si, daca este posibil, referintele despre activitate de la o societate mai mare cu care a facut afaceri, (in majoritatea cazurilor, trebuie mentionata organizatia de sustinere a afacerii).

Canalul ales pentru lansarea cererilor de informatii este foarte important si este preferabil sa se inceapa cu cele mai specializate, de ex. daca se intentioneaza o colaborate in sectorul cauciuc este de dorit sa se inceapa cu asociatia industriala din sectorul respectiv.

Numai in putine cazuri asociatiile industriale vor raspunde; motivul este simplu: asociatia nu doreste ca societatile membre sa fie coplesite cu tot felul de cereri de informatii comerciale.

Daca un IMM are la vanzare o masina industriala specializata, pentru o anumita piata de marfuri de larg consum, ar fi mai eficient sa contacteze asociatia industriala ai carei membri pot avea nevoie de acest echipament. Aceasta asociatie poate identifica cei mai mari importatori ai acestui tip de echipament sau pot fi chiar in pozitia de a numi un agent care sa actioneze ca reprezentant.

Asociatiile pot fi o forta in reprezentarea comunitatilor profesionale pentru promovarea profesiei, obtinerea unui statut convenabil, a unor conditii de munca corespunzatoare, obtinerea de facilitati precum si in dezvoltarea de programe de instruire specifice. In afara obiectivului fundamental al asociatiilor profesionale de a servi si proteja interesele membrilor, in ultimul timp acestea devin actori importanti ai vietii economice si sociale prin definirea unor valori specifice si dezvoltarea de programe pentru promovarea acestora.

Dupa 1990 numarul asociatiilor profesionale si patronale din Romania a crescut simtitor, dar rolul si prezenta acestora in viata societatii este inca redus. Este necesara dezvoltarea si implicarea mai activa a asociatiilor profesionale in viata publica in vederea:

• reprezentarii si indrumarii membrilor in cursul procesului de integrare europeana,
• promovarii profesionalismului si eticii profesionale,
• implicarii in parteneriate public-privat pentru dezvolatrea de proiecte,
• dezvoltarii de programe de instruire.

Serviciile de sprijinire a afacerilor pot fi foarte importante pentru IMM-uri in abordarea retelelor internationale. Carta Europeana pentru Micile Intreprinderi din 2000 solicita "Suport pentru afaceri de prima clasa" si pe baza analizei bunelor practici identificate, Comisia Europeana, impreuna cu expertii statele membre au prezentat caracteristicile serviciilor de sprijin de prima clasa.

"Crearea serviciilor pentru afaceri de prima clasa" este un document care prin concluziile sale puncteaza un numar considerabil de particularitati care caracterizeaza buna practica in acest domeniu. Acestea includ:

importanta fundamentala a orientarii catre client in asigurarea serviciilor de sustinere;

asigurarea coerentei si coordonarii serviciilor, evitand derutarea clientilor, de ex. prin furnizarea de servicii disparate;

fundamentarea acestei coerente printr-o metodologie avand ca scop asistarea intreprinderilor in consolidarea capacitatii proprii de management;

dezvoltarea capacitatii furnizorilor de servicii in sensul adaptarii acestora la necesitatile individuale ale clientilor;

asigurarea competentei regionale prin planificarea accesului la toate informatiile specializate pe care le solicita clientii;

selectarea resurselor umane si materiale in concordanta cu misiunile de indeplinit, in special in privinta tehnologiei informatiei;

incurajarea profesionalismului in randul personalului prin recrutare, training si a programe de dezvoltare a resurselor umane;

crearea unei culturi de evaluare impact asupra proiectarii si functionarii serviciilor de afaceri;

promovare eficienta.

Furnizorilor de servicii li se cere sa completeze si sa actualizeze aceste informatii o data pe trimestru cu informatii de ultima ora.

Reteaua de centre europene de informare

Reteaua de centre europene de informare (CEI) reprezinta initiativa cea mai importanta a Comisiei Europene dedicata sprijinirii mediului de afaceri. Reteaua cuprinde in prezent peste 300 de centre in tarile membre, tarile candidate si tarile mediteraneene. Principalele activitati ale Centrelor europene de informare sunt:

furnizarea de informatii firmelor locale / regionale si oferirea de informatii ale expertilor cu privire la zonele de politica UE;

asigurarea de consiliere IMM;

asistarea IMM-urilor in pozitionarea pe piata europeana; si

ajutarea firmelor in obtinerea accesului la diferitele programe si initiative europene si valorificarea oportunitatilor oferite de integrarea europeana.

CEI-urile desfasoara aceste activitati la nivel local / regional si sunt in centrul sistemului de parteneriat care include asociatii comerciale, institutii financiare, universitati, institute tehnice, organizatii de dezvoltare regionala si Camere de Comert, etc. Centrele europene de informatii promoveaza si relatiile stranse cu autoritatile locale, regionale si nationale care sunt responsabile de implementarea initiativelor europene, inclusiv in domeniul inovarii si cercetarii.

Reteaua CEI este in general dublata/intarita prin Centrele de Afaceri si Inovare (BIC - engl). Acest sistem are rolul de a sprijini cooperarea intre membri sai in scopul constituirii de retele moderne si puternice care sa contribuie la dezvoltarea respectivelor comunitati. De asemenea, reteaua este conectata la alte sisteme de informare-asistenta, cum ar fi centrele releu pentru inovare (IRC - engl), reteaua organizatiilor pentru promovarea tehnologiilor energetice (OPET -engl), punctele de contact nationale pentru Programul Cadru C&D" (NCP - engl), centre de competenta (observatoare, centre de studiu si cercetare sau alte organisme de acest tip) la nivel national, regional si local. Ideea care sta la baza sistemului este participarea deschisa si voluntara a tututror centrelor.

CEI-urile dispun de specialisti care pot asista societatile in dezvoltare sau in derularea de noi proiecte. Accesarea retelei CEI se poate face prin web site-ul https://europa.eu.int/comm/enterprise/networks/CEI sau contactand un CEI din orice tara. Prin contactarea retelei CEI, IMM-urile pot beneficia de informatii relevante si actuale si consiliere in domenii cum ar fi:

Achizitiile publice - CEI-urile furnizeaza informatii despre oportunitatile de afaceri, furnizeaza asistenta si consiliere firmelor cu privire la diferitele stadii ale procedurilor si ajuta la gasirea partenerilor adecvati in caz de sub-contractare;

Accesul pe piata - daca o firma doreste sa investeasca in sau sa exporte intr-o tara straina, CEI-urile pot furniza informatii si servicii care pot facilita internationalizarea. CEI-urile pot oferi consiliere cu privire la regulamentele vamale, restrictiile si cerintele legislative, precum si motivatii de investitie.

Evaluarea conformitatii - CEI-urile furnizeaza informatii si consiliere cu privire la certificarea si marcajul CE si pot furniza liste ale organizatiilor de certificare.

Finantari UE - CEI-urile pot asista in identificarea celei mai adecvate surse de finantare UE pentru un proiect. Pot de asemenea sa consilieze si sa asiste IMM-urile cu privire la procedurile de aplicare si sa le asiste in cursul acestui proces.

Mediu si dezvoltare durabila - CEI poate furniza informatii cu privire la:

legislatie si standarde cu privire la mediu;

certificare EMAS;

Etichete ecologice; si

Surse de asistenta in domeniul protectiei mediului.

Cercetare & dezvoltare - informatiile cu privire la programele de cercetare si de dezvoltare europene si inclusiv formularele necesare pentru inscriere.

Cooperare in afaceri si cautarea de parteneri - in cazul in care firmele doresc sa faca afaceri in interiorul sau chiar in afara UE, CEI-urile pot cauta un partener si pot furniza informatii cu privire la:

finantare si oferte;

proceduri pentru ajutor extern UE;

analiza pietei si prevederi legale, si

initiative de cooperare.

Euro - CEI-uri furnizeaza firmelor consiliere si informatii cu privire la EURO pentru a-i pregati din timp pentru schimbarea monedei. Acest lucru se va mai intampla atunci cand tarile candidate sau alte state membre vor decide sa participe la moneda unica.

Tehnologia informatiei - Strategia e-Europe a Comisiei are ca scop consolidarea pozitiei Europei in domeniul noilor tehnologii ale informatiei si comunicatiilor. Reteaua CEI a jucat un rol in aceasta strategie prin campania sa e-business, care se concentreaza pe e-commerce transfrontalier. Unele CEI-uri furnizeaza si asistenta, si training IMM-urilor cu privire la subiecte specifice cum ar fi marketing pe web si asigurarea vizibilitatii prin intermediu Internetului.

Centrele releu pentru inovare

Vasta retea europeana de Centre releu pentru inovare (IRC - engl) furnizeaza servicii pentru afaceri, cu scopul de a facilita transferul transnational de tehnologie si au ca prima tinta IMM-urile. Aceste servicii includ asistenta in cautarea unui partener / a tehnologiei, asistenta in accesarea finantarii pentru inovare, organizarea de evenimente de brokeraj de tehnologie, consiliere din partea expertilor cu privire la alte aspecte cheie si asistenta in promovarea sau facilitatea inovatiilor si transferurilor de tehnologie.

IRC furnizeaza servicii la preturi accesibile, care promoveaza cooperarea internationala in domeniul tehnologic pentru nevoile regionale, fiind racordate la structurile nationale si regionale ale sistemului.

Reteaua care a fost infiintata de catre Comisia Europeana in 1995 si cuprinde acum 68 IRC-uri in 31 de tari (care a ajuns la 71 IRC-uri in 33 tari pana in aprilie 2004). Nu numai ca reteaua cuprinde toate tarile membre UE, tari ale EEA si Tari Candidate Asociate, dar participa si tari terte. Coordonarea omogena a retelei internationale este asigurata de o Unitate Centrala, care are sediul in Luxemburg.

Pana in prezent, IRC-urile au furnizat asistenta in mai mult de 5.000 de negocieri de transfer de tehnologie si au asistat mai mult de 65.000 de firme.

Mai multe informatii, despre centrele releu pentru inovare sunt disponibile la adresa de Internet: https://irc.cordis.lu sau urmatoarele linkuri:

https://irc.cordis.lu/whoswho/home.cfm; - pentru contact IRC-uri;

https://irc.cordis.lu/calendar; - pentru evenimente;

https://irc.cordis.lu/ircnetwork; - pentru servicii;

https://irc.cordis.lu/showroom/home.cfm; - pentru nevoi de tehnologie.

"SME Tech.Web" - Portal de Informatii pentru Cercetare si Dezvoltare pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii

SME TechWeb este un serviciu online care furnizeaza cele mai recente informatii disponibile cu privire la "Programul Cadru Sase" (FP6). Este o sursa importanta de informatii si servicii pentru IMM-urile care doresc sa aplice pentru finantarea FP6. SME TechWeb va ghideaza pas cu pas in cautarea de proiecte, de la identificarea necesitatilor, la exploatarea comerciala a rezultatelor. Site-ul furnizeaza exemple de proiecte in desfasurare si finalizate.

Prin ponderea insemnata in numarul total al intreprinderilor Uniunii Europene (99,8%) si pe piata fortei de munca (peste 60%), IMM-urile joaca un rol crucial in competitivitatea economica a Europei. Ele trebuie sa se mentina si dezvolte prin noi tehnologii, eventual elaborate in cadrul Programelor Cadru anterioare.

SME TechWeb este un punct de contact util pentru IMM-urile care cauta informatii si consiliere cu privire la oportunitatile de cercetare ale UE. Este un instrument practic in special pentru IMM-urile orientate catre tehnologie cu mai putin de 250 de angajati care sunt interesate in participarea la programele de cercetare finantate de UE si care au nevoie de indrumare. Limbajul simplu si colectia de studii de caz recomanda SME TechWeb ca punct de plecare ideal pentru orice IMM care doreste sa solicite finantare pentru cercetare.

Pagina initiala are o bara de navigare care permite accesul direct la informatii valoroase pentru IMM-urile interesate de participarea la proiectele de cercetare. Sectiunea 'De la idee la rezultate', de exemplu, va ghideaza de-a lungul diferitelor etape ale unui proiect de cercetare. Include link-uri la alte organizatii finantatoare de UE care ofera consiliere si asistenta. Sectiunea 'Povesti de succes' furnizeaza detalii cu privire la proiectele C&D de succes, care este o sursa utila de inspiratie si de potentiali parteneri.

De exemplu, in industria lemnului, regulile stricte de ambalare incurajeaza utilizarea de ambalaje din materii prime naturale, reciclabile. Lana de lemn s-a dovedit a fi prea prafoasa initial, dar un proiect din cadrul Programului Cadru Patru si-a propus promovarea ambalarii in lana de lemn dupa elaborarea unei proceduri pentru diminuarea continutului de praf. Partenerii au gasit un lipici complet biodegradabil si flexibil pentru fixarea fibrelor, ceea ce a rezolvat problema prafului.

Meniurile tematice sunt suplimentate cu o gama de servicii interactive cum ar fi 'Documente esentiale', care ofera o scurta descriere a noilor instrumente FP6 si a actiunilor orizontale pentru IMM-uri, completate cu link-uri la cererile relevante de propuneri, programe de lucru, etc. 'Noutatile' si 'evenimentele' sunt selectate pentru relevanta pe care o au pentru IMM-urile europene.

SME Helpline . European Commission Research Directorate-General . B-1 049 Brussels

Tel: +32-2-29571 75 . Fax: +32-2-2957110

research-sme@cec.eu.int, https://sme.cordis.lu

"Gate2Growth" deschide o linie de asistenta pentru proiecte

Initiativa Gate2Growth sustine intreprinzatorii inovatori din Europa. Are un portal de internet, www.Gate2Growth.com, unde se pot intalni intreprinzatorii din domeniul tehnologic, investitorii si profesionistii inovatori. Pentru noii intreprinzatori, Gate2Growth.com furnizeaza instrumente, infrastructura si serviciile de sustinere care pot ajuta sa transforme ideile in planuri de afaceri. Intreprinzatorii pot beneficia de experienta echipei Gate2Growth privind capitalul de risc, de reteaua extinsa de investitori, de informatii exhaustive cu privire la fondurile europene care trebuie sa corespunda oportunitatilor de investitii si sustinere activa in promovarea planurilor de afaceri selectate pentru acesti investitori.

Initiativa ajuta toti participantii sa-si imbunatateasca capacitatea de a acorda asistenta intreprinzatorilor, prin comunicarea in retea, schimbul de experienta si bune practici la nivel european. Acest grup tinta include manageri ai fondurilor cu capital de risc pentru stadii tehnologice incipiente, birouri de transfer de tehnologie racordate la universitati si centre de cercetare, cercetatori si profesori in domeniul antreprenoriatului sau finante. Gate2Growth este sustinut de DG Enterprise al Comunitatii Europene in cadrul programului Inovatie FP5 /IMM-uri.

Echipa Gate2Growth.com a colaborat strans cu aproximativ 100 firme europene incepatoare care au fost selectate din aproximativ 2500 de cereri. In acest stadiu, multi intreprinzatori se afla inca in faza de a-si transforma ideile in afaceri operationale. Intreprinzatorii se confrunta adesea cu dificultati in intocmirea documentatiei complete, a planului de afaceri, a portofoliului de tehnologii, a situatiei drepturilor de proprietate intelectuala, a declaratiilor de profit si pierderi si in descrierea finalitatii proiectului investitorul potential. Instrumentele de pe website explica ce trebuie facut si ajuta la definirea rezultatului final.

O data acest obstacol depasit, Gate2Growth lucreaza cu intreprinzatorul pentru stabilirea detaliilor planului de afaceri si pentru elaborarea unui sumar executiv atractiv care abordeaza proiectul din punctul de vedere al investitorului care cauta o oportunitate serioasa de investitie. Echipa selecteaza apoi si contacteaza investitori relevanti din baza de date continand peste 1500 de investitori si fonduri si ramane pregatita pentru a furniza in continuare informatii suplimentare si pentru a asista sedintele de monitorizare cu partile interesate.

In prezent Gate2Growth.com ajuta un intreprinzator maghiar care traieste si munceste in SUA sa-si mute afacerile in Ungaria. Planul de afaceri este remodelat, se cauta investitori, se contacteaza incubatoare si profesionisti in inovare. In curand va fi lansata o noua societate de produse biofarmaceutice, 100% europeana care va fabrica produse imuno- terapeutice ce raspund la necesitatile clinice ale unor boli infectioase cum ar HIV/SIDA si cancer

Una dintre noutatile oferite de portalul Gate2Growth consta intr-un spatiu pentru date, adica un spatiu de lucru privat si un afisaj pentru proiecte care poate fi consultat de investitorii aflati in cautarea de oportunitati de investitii. Planurile de afaceri trebuie sa fie predate in engleza deoarece Gate2Growth se concentreaza pe proiecte cu potential international. Calitatea informatiilor de afaceri furnizate in spatiul pentru date este de asemenea importanta pentru a retine interesul investitorilor. Gate2Growth recomanda accesarea liniei de asistenta RTD pentru pre-verificarea resurselor. Linia de asistenta elibereaza un numar de actiune cu care se poate activa gratuit un spatiu pentru date si se poate obtine o reducere de 50% la diagnosticarea unui plan de afaceri.

RTD Helpline . lnbis Ltd . 11, Rue de Bitbourg L-1273 Luxemburg

Tel: +352-433944

jc.de-tauzia@inbis.lu - https://www.gate2growth.com/

Biroul de informatii pentru Drepturile de proprietate intelectuala (IPR-Helpdesk)

Biroul de informatii pentru drepturile de proprietate intelectuala (IPR-Helpdesk) este primul serviciu de asistenta care asigura asistenta pentru contractantii actuali si potentiali din cadrul Programului EURTD cu probleme de drepturi de proprietate intelectuala.

Infiintat de DG Enterprise in 1998, IPR-Helpdesk este un serviciu gratuit pus la dispozitie in prezent de un consortiu de parteneri din Belgia, Germania, Spania si Regatul Unit.

Principalele obiective ale serviciului IPR-Helpdesk sunt in aceasta faza:

furnizarea de asistenta cu privire la IPR contractantilor EURTD actuali si potentiali;

constientizarea asupra importantei protejarii si exploatarii IPR europene; se da o atentie speciala rezultatelor proiectelor C&D finantate de UE din cadrul FP6 si tuturor initiativelor de cercetare ale Comisie Europene;

asistarea cercetatorilor europeni in aceste proiecte, pe aspecte de IPR, precum si a viitorilor aplicanti ai programelor de cercetare finantate de UE; asistarea acestor cercetatori pentru a intelege cum, unde si de ce este necesara aceasta asistenta pentru inregistrarea, protejarea si exploatarea IPR.

Rolul IPR-Helpdesk este de a furniza prima asistenta contractorilor actuali si potentiali care intreprind activitati de cercetare finantate de UE. Din acest punct de vedere serviciul permite utilizatorilor sa obtina asistenta gratuita si sprijin concret privind aspecte ale dreptului de proprietate intelectuala, care intervin in cursul pregatirii si implementarii activitatilor de cercetare.

Unul dintre cele mai importante domenii de interes pentru care se recurge la IPR-Helpdesk pentru consiliere este realizarea "acordului prealabil al partenerilor", deoarece implementarea oricarui proiect de cercetare implica acordul initial al tuturor partilor. IPR-Helpdesk a primit numeroare solicitari de asistenta in problemele legate de neintelegerea modului de realizare a acestui acord si a aspectelor legate de dreptul de proprietate intelectuala al fiecarui partener inainte, in timpul si dupa activitatile de cercetate. Exista fara indoiala multe capcane in pregatirea acestor documente, iar IPR-Helpdesk, a elaborat un tutorial sau 'lista de verificare' pentru pregatirea unui acord al partilor pentru activitatile de cercetare.

Proiectele cu finantare UE trebuie sa fie bune exemple de colaborare transnationala in care participantii din diferite medii culturale, cu diferite metode de lucru, instrumente de comunicare, etc., colaboreaza pentru acelasi obiectiv. Aceste proiecte reunesc diferite tipuri de entitati, de exemplu firme multinationale, IMM-uri, laboratoare, universitati, centre de cercetare - entitati care au diferite interese. Managementul lor impune ca toti membrii sa faca eforturi pentru o intelegere reciproca si cooperare pentru a rezolva dificultatile aferente diferentelor de limba, metode si, probabil, anumite asteptari. Stabilirea de reguli interne si de prevederi adecvate cu privire la managementul drepturilor de proprietate intelectuala este esentiala pentru asigurarea succesului proiectului. Un proiect puternic va solicita un nivel mare de intelegere si CA este instrumentul care trebuie obtinut din prima zi. Acordul participantilor este semnat de toate partile implicate in proiect dar nu si de Comisie. Spre deosebire de Programul Cadru 5, in care acordul participantilor nu era obligatoriu, dar era recomandat, in Programul Cadru 6 incheierea acestuia este obligatorie, cu exceptia cazului in care se specifica altfel in cererea de propuneri.

Ghidul Biroului de informatii pentru drepturile de proprietate intelectuala

IPR Helpdesk . President Building 106, avenue Louise . B-1050 Brussels

Tel: +32-2-6495333 Fax: +32-2-6475934

Asistenta pentru IMM este larg raspandita, deoarece diferitele organisme si consultantii trebuie sa-si gaseasca propria 'piata', ceea ce creeaza sinergii si modificari la nivel local prin lansarea si obtinerea rezultatelor operationale. Este un proces continuu de constientizare a actorilor locali si ar trebui sa aiba un efect mobilizator.

Este dificil de produs o lista completa a tuturor organizatiilor de interes pentru IMM care doresc sa exporte sau sa demareze o cooperare tehnica. Cea mai rapida procedura este de regula depistarea organismului guvernamental responsabil in domeniu care poate fi:

Ministerul Economiei si Comertului - Departamentul de Comert Exterior

Centrul Roman pentru Comert Exterior

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ANIMMC)

Lista de control

Ar trebui sa aveti o imagine clara a obiectivelor pe termen lung, pe care firma dumneavoastra doreste sa le realizeze prin intermediul unei cooperari internationale si a avantajelor unui astfel de parteneriat cu o societate straina!

Trebuie sa stiti sub ce forma de parteneriat pot fi atinse cel mai bine obiectivele dvs.!

Trebuie sa fiti constient de punctele slabe si tari ale firmei si de aspectele relevante pentru afacerile dvs. internationale!

Trebuie sa fiti capabili sa specificati exact cum poate firma dumneavoastra sa contribuie la o astfel de cooperare si ce anume asteptati de la partenerul dvs. strain!

Trebuie sa descrieti in mod detaliat cooperarea si sa intocmiti si un profil al partenerului!

Trebuie sa aveti un concept cu privire la locul unde (printre clientii si sub-contractantii dvs., la targuri comerciale), si cum (utilizand retele, baze de date, mediatori etc.) identificati un partener corespunzator!

Trebuie sa fiti pregatit sa evaluati partenerii identificati pe baza unor criterii (hard sau soft) pentru a va asigura ca un potential partener respecta cerintele dvs.!

Trebuie sa va pregatiti cu atentie pentru primul contact si pentru negocieri, specificand exact ce informatii suplimentare mai sunt necesare de la partenerul dvs. si ce informatii sunteti dvs. dispus sa furnizati!

Daca ati (pre-)selectat un partener, trebuie sa fiti deschis pentru o discutie cu privire la forma exacta a parteneriatului, dar tineti cont de faptul ca omologul dvs. va avea si el obiective pe care doreste sa le realizeze!

Fiti constienti deoarece compromisurile sunt aproape inevitabile!

Asigurati-va ca toate detaliile relevante ale cooperarii sunt fixate printr-un acord scris, eventual cu ajutorul unui avocat!

Trebuie sa va informati personalul cu privire la planul dvs. de cooperare imediat ce acest lucru este posibil si sa specificati in procedurile interne responsabilitatile etc. pentru a asigura realizarea nestingherita a cooperarii in cadrul firmei!

Trebuie sa evaluati succesul cooperarii la intervale regulate si sa fiti pregatit sa luati masuri adecvate daca si cand este necesar!

Activitatile in retea si aspectele organizationale

Lucrul in retea este in primul rand o metoda informala de a face lobby sau de a obtine beneficii in scopul unui obiectiv comun, iar formal reflecta o parte a activitatii unei organizatii care nu tine de un serviciu anume ci contribuie la dezvoltarea regionala.

In situatia in care membrii unei retele sunt interesati de cooperarea si interactiunea pe termen lung, ei vor trece la stabilirea unei structuri organizatorice oficiale, adica vor stabili un comitet si eventual se vor alatura unei asociatii nationale care se poate califica pentru fonduri europene.

Tipuri de retele

retele personale - utilizate in special pentru munca din spatele scenei, verificarea ipotezelor, obtinerea de informatii, mobilizarea sprijinului, abordarea aspectelor delicate si consolidarea increderii;

retele informale - folosite in special pentru declansarea unei actiuni intr-o maniera mai eficienta decat prin utilizarea metodelor conventionale; poate implica anumite persoane capabile sa realizeze un obiectiv specific

retele oficiale - utilizate pentru asigurarea unui nod de comunicare pentru actiunile in desfasurare, in care membrii au suficiente interese comune pentru a fi interesati de schimburi; o organizatie poate facilita contactele in mod continuu, (de ex. prin training), identificarea tehnicilor transferabile si schimbul de cunostinte intre mai multe tari etc.

Argumente pentru lucrul in retea

Functionarii administratiei publice locale trebuie sa lucreze de multe ori in cadrul unor organizatii birocratice si ierarhice sau dupa regulile acestora, activitatea lor depinzand de multe ori de grupari sau relatii informale in cadrul sau intre organizatii. Retelele si comunicarea intre retele inseamna mobilizarea acestor grupari si relatii pentru obtinerea de rezultate.

Din aceasta perspectiva retelele si interconectarea completeaza organizatiile conventionale si actioneaza ca o contragreutate a efectelor sufocante ale birocratiei. Deoarece toata lumea ar trebui sa aiba acces la retele, oamenii care lucreaza prin metode pertinente si creative ar trebui sa obtina rezultate pozitive.

Caracteristici ale lucrului in retea

se bazeaza mai mult pe oameni decat pe organizatii;

membrii selectati au propriile contacte si retele;

se bazeaza pe interese mutuale deoarece membrii retelei au ca scop comun succesul acesteia;

se bazeaza pe incredere deoarece necesita multa responsabilitate la fel ca orice alta actiune profesionista;

orientata spre actiune, adica reteaua are ca scop obtinerea de rezultate clare si practice.

Cum opereaza o retea

Da posibilitatea membrilor de a fi in legatura directa cu alti membri ai retelei si de a utiliza resursele reunite ale fiecarui membru pentru atingerea scopurilor retelei.

Componentele cheie ale lucrului in retea sunt:

accesul membrilor retelei la toti ceilalti membri;

utilizarea constienta a resurselor si abilitatilor fiecarui membru; si

viteza si caracterul direct al actiunii;

Crearea de retele

Reteaua va functiona mai eficient daca se identifica si agreaza un scop bine definit. Scopul trebuie sa fie accesibil, adica la indemana persoanelor din cadrul retelei. Trebuie sa se aprobe un plan de actiune simplu, care sa implice persoanele care isi folosesc abilitatile si resursele.

Felul in care ar trebui sa functioneze reteaua, adica regulile care guverneaza contactul si revizuirea, trebuie de asemenea sa fie identificat si aprobat.

Sustinerea retelelor

Recunoscand ca trebuie sa existe o conducere a retelei, este probabil ca o persoana cheie sa actioneze ca facilitator pentru retea, dar vor trebui recunoscute si alte roluri de conducere pe masura ce se dezvolta reteaua.

Retelele au nevoie de servicii si prin urmare informatia trebuie sa circule, trebuie sa se asigure actualizari, trebuie sa se asigure fonduri pentru cheltuieli generale si trebuie sa se faca programul de intalniri. Progresul retelei trebuie sa fie monitorizat atat prin intermediul persoanelor direct implicate in retea, cat si prin sedinte cu o parte sau cu totii membrii retelelor. Important este ca sarcinile sau scopul trebuie modificate, grabite sau incetinite in modul cel mai eficient prin monitorizare atenta.

La un moment dat o retea poate ajunge intr-un punct in care fie inceteaza sa mai existe, fie devine o organizatie formala. Aceste decizii trebuie sa faca parte din procedura de monitorizare sugerata mai jos.

Promovarea sistemelor de certificare a calitatii

Pentru ca societatile romane sa supravietuiasca dupa aderarea la UE este necesar sa inteleaga si aplice standardele armonizate, cerintele esentiale pentru certificare si un sistem al calitatii care sa asigure respectarea efectiva a cerintelor.

Diverse organisme competente din domeniul marcarii, standardelor si calitatii au in desfasurare programe pentru constientizarea asupra cerintelor respective si acorda o importanta deosebita sectorului IMM: RENAR, ASRO, Ministerul Economiei si Comertului (MEC), ANIMMC. Acest proces este continuu si intensitatea lui trebuie sa creasca in perioada urmatoare pentru ca Romania sa faca fata cu succes procesului de aderare.

Calitatea trebuie sa fie bine administrata deoarece satisfacerea asteptarilor clientului este obiectivul primordial al oricarei firmei.

Standardul ISO 9000 privind Managementul Calitatii (QMS) elaborat de Organizatia Mondiala pentru Standardizare este cel mai popular dintre Standardele QMS care se folosesc in zilele noastre. Spre deosebire de multe standarde, care sunt specifice unei industrii sau produs specific, ISO 9000 este un standard generic care poate fi aplicat tuturor organizatiilor din orice sector de afaceri.

Implementarea cu succes a ISO 9000 necesita o revizuire atenta a metodelor de desfasurare a activitatii, introducerea schimbarilor necesare pentru respectarea cerintelor sistemului si apoi elaborarea de proceduri care sa indice cum se abordeaza fiecarei cerinta QMS in cadrul firmei. Personalul firmei va trebui instruit inainte de a incepe utilizarea efectiva a noilor practici de lucru cum sa lucreze in noul sistem.

Intotdeauna este loc pentru imbunatatirea calitatii intr-o firma, atat timp cat din procesul de productie rezulta deseuri si rebuturi, iar testele si inspectiile necesare pentru controlul calitatii sunt costisitoare.

Ministerul de Economiei si Comertului deruleaza un Program pentru sporirea competitivitatii produselor industriale (HG 357/2004) accesibil atat companiilor mari, cat si intreprinderilor mici si mijlocii, cu activitate de productie industriala, care prevede acoperirea de la bugetul de stat a cheltuielilor agentilor economici pentru urmatoarele tipuri de proiecte:

a)      Implementarea si certificarea managementului sistemului calitatii si/sau a managementului sistemului mediului, in proportie de 50%;

b)      Implementarea si certificarea calitatii managementului sistemului sanatatii si sigurantei ocupationale, a sistemelor de management pentru siguranta informatiei in proportie de 50%;

c)      Acreditarea laboratoarelor de testare si standardizare, precum si dotarea in proportie de 50%;

d)      Certificarea produselor in proportie de 50%;

pentru domeniile reglementate

pentru domeniile nereglementate

e)      Executarea de modele, prototipuri experimentale, asimilarea de noi tehnici care se realizeaza prin intermediul agentilor economici in baza unitatilor de cercetare - dezvoltare, in proportie de 50%;

f)        Executarea de analize ale evaluarii comparative pentru activitatile din industria de prelucrare in vederea realizarii planurilor de reorganizare - dezvoltare - viabilitate, a caror implementare va fi monitorizata in proportie de 50%;

g)      organizarea si amenajarea in unitatile economice a expozitiilor si/sau standurilor de prezentare si promovare pe piata straina a marcilor, schitelor si modelelor romanesti, in proportie de 30%;

h)      inregistrarea si protectia pe piata straina a marcilor, schitelor si modelelor romanesti, in proportie de 45%.

Suma minima alocata de la bugetul de stat pentru un proiect este egala cu echivalentul a 2.500 EURO, iar suma maxima este de 50.000 EURO.