Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Politica de produs

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic



Politica de produs

Politica de produs comporta o multitudine de activitati, cu un grad ridicat de complexitate. O structurare a acestor activitati conduce la urmatoarele ansambluri :



- cercetarea produsului, care are in vedere analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau vanzare, analiza circulatiei produselor si urmarirea comportarii lor in utilizare sau consum;

- strategiile de produs: semnifica principalele directii in care intreprinderea poate sa-si mobilizeze potentialul uman, material si financiar pentru a atinge indicatorii economici maximi;

- activitatea de inovatie: constituie principala orientare ofensiva a politicii de produs. Ea priveste nu numai obtinerea de soiuri si rase noi, ci si descoperirea de noi tehnologii, stimularea capacitatilor creatoare din cercetare si productie;

- modelarea produsului: este reprezentata de totalitatea activitatilor prin care o intreprindere producatoare confera identitate bunurilor sale, asigurarea unei calitati constante sub marca unitatii de productie;

- asigurarea legala a produsului: constituie ansamblul de actiuni juridice prin care acesta este protejat impotriva contrafacerilor

Fata de acceptiunea clasica ce defineste produsul ca o suma de atribute si caracteristici tangibile, fizice si chimice reunite intr-o forma identificabila, in conceptia marketingului produsul reprezinta un ansamblu sistematic al insusirilor sale fizico-chimice, corelat cu intreaga ambianta ce-l inconjoara.

Pornind de la aceste considerente, componentele ce definesc un produs in acceptiunea marketingului, se pot grupa astfel:

- componente corporale: cuprinzand caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau, determinate de substanta materiala a acestora, precum si de utilitatea lor functionala;

- componente acorporale: cuprinzand elemente ce nu au suport material nemijlocit;

- comunicatiile privitoare la produs: cuprind ansamblul informatiilor transmise de producator sau distribuitor cumparatorului potential;

- imaginea produsului: semnifica sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul consumatorilor.

Una din problemele de prim ordin in abordarea metodologica a procesului de innoire a structurii productiei o reprezinta operationalizarea conceptului de produs. Trebuie pornit de la ideea ca produsul corespunde unui ansamblu de bunuri, mai mult sau mai putin diferentiate, dar intre care exista un grad ridicat de substituire. Fiecare produs poate fi operationalizat cu ajutorul unui numar de criterii de apreciere C1, C2, Cn, ficare criteriu, la randul sau, prezentand un numar de nivele ale caracteristicii n1, n2,.., ni, care variaza in functie de natura si specificul criteriului de apreciere. In tabelul nr. 5 se prezinta o propunere de operationalizare a conceptului de produs horticol. In functie de ansamblul conditiilor de piata cu care se confrunta, de fortele interne de care dispune, de strategia sa de piata, intreprinderea isi alege cea mai potrivita strategie de produs. Ea are posibilitatea optiunii dintr-o paleta destul de larga de variante strategice, ale caror directii principale sunt:

- strategia stabilitatii gamei de produse, care urmareste pastrarea si consolidarea pozitiei castigate de intreprindere pe piata, intarirea prestigiului de care se bucura in randul consumatorilor;

- strategia restrangerii gamei de produse, care urmareste simplificarea structurii sortimentale a marfurilor din fabricatie pana la limitele ce permit o demarcatie clara intre produse, asigurand totodata o concentrare a potentialului material si uman al intreprinderii;

- stategia diversificarii gamei de produse, care urmareste sa nuanteze modalitatile de satisfacere a nevoii careia se adreseaza produsul si sa duca, pe aceasta cale, la largirea pietei acestuia;

- strategia diferentierii unui produs in cadrul gamei de fabricatie urmareste detasarea acesteia in cadrul unei structuri sortimentale date;

- strategia perfectionarii produselor, care urmareste imbunatatirea periodica a parametrilor calitativi ai acestora;

- strategia innoirii gamei de produse, care urmareste inlocuirea produselor imbatranite cu altele noi, superioare calitativ .

Directiile strategice prezentate se regasesc, in principal, in politica de produs a unei intreprinderi producatoare. Se poate insa vorbi de directii ale politicii de produs si in sfera circulatiei marfurilor, respectiv a vanzarii produselor horticole. in diferite variante concrete, aceste strategii privesc dimensionarea si structura gamei sortimentale a intreprinderilor comerciale, fiind componente ale politicii sortimentale.

Gama de produse

Fiecare produs se incadreaza intr-un ansamblu de bunuri mai mult sau mai putin diferentiate intre care exista un grad ridicat de substituire.

Identitatea unui produs se stabileste cu ajutorul unui numar de criterii de apreciere, care la randul lor, fiecare prezinta un anumit numar de nivele ale unei caracteristici. Numarul de nivele ale unei caracteristici varieaza in functie de natura si specificul criteriului de apreciere.

Totalitatea bunurilor cu acelasi sistem de caracteristici formeaza un produs. Valoarea de intrebuintare a produselor este determinata de sistemul de caracteristici pe care le prezinta. Diferentierea produselor modernizate, perfectionate sau noi, fata de produsul initial se face prin compararea sistemelor de caracteristici ale acestora. Daca intre sistemele de caracteristici ale produselor comparate apare un criteriu nou de apreciere este vorba de un produs nou, iar in situatia cand apar diferente numai la nivelele unei caracteristici, este cazul unor produse modernizate, perfectionate.

Tabelul 2

Operationalizarea conceptului de produs

Criterii

Nivelele

caracteristice

C1-natura produsului

n1= legume

n2= fructe

n3= flori

C2-spatiu de cultura

n1- sere, solarii

n2- camp

n1- camp

n1- sere, solarii

n2- camp

C3- tehnologii de cultura

n1-clasica cu variante

n2- hidroponica

n1- clasica

n2- intensiva

n3-super intensiva

n1-clasica cu variante

n2- hidroponica

C4-destinatia productiei



n1-consum in stare

proaspata

n2-materie prima pentru

industrializare

n1-consum in stare

proaspata

n2-materie prima pentru industrializare

n1-taiate

n2-ornamentale

n3-ghivece

n4-aranjament floral

C5- segment de piata

n1-copii

n2-maturi

n3-batrani

n4-gravide

n5-regim (boli speciale)

n1-copii

n2-maturi

n3-batrani

n4-gravide

n5-regim(boli

speciale)

n1-sarbatori religioase

n2-evenimente

demografice

n3-aniversari, onomastici

C6- mod de ambalare

n1-vrac

n2-ambalat

n3-preambalat

n1-vrac

n2-ambalat

n3-preambalat

n1-buchete

n2-ghivece

n3-aranjamente florale

C7- mod de vanzare

n1-vanzare directa

n2-autoservire

n3-casa de comenzi

n4-consumuri colective si industrie

n1-vanzare directa

n2-autoservire

n3-casa de comenzi

n4-consumuri colective si industrie

n1-vanzare directa

n2-autoservire

n3-casa de comenzi

n4-consumuri colective

C8-transport

n1-transport in vrac

n2-transport in ambalaje specifice

n3-transport preambalat

n4-transport paletizat

containerizat

n5-transport

transcontainerizat

n1-transport in vrac

n2-transport in ambalaje specifice

n3-transport preambalat

n4-transport paletizat containerizat

n1-transport paletizat

n2-transport in ambalaje specifice



Prin gama de produse se intelege o grupa de produse inrudite prin destinatia lor comuna la satisfacerea unei nevoi de consum si prin caracteristici esentiale similare privitoare la materia prima folosita, tehnologia de fabricatie.

Exemplu : gama produselor din carne; gama produselor lactate, gama tractoarelor, automobilelor, incaltaminte, confectii barbati etc.

In cadrul unei game de produse se pot intalni mai multe linii de produse.

O linie de produse semnifica un grup omogen de produse sub aspectul materiei prime folosite sau a tehnologiei de fabricatie. Exemplu : in cadrul gamei produselor din carne avem : linia salamurilor crude; linia salamurilor uscate, linia carnatilor, linia caltabosilor.

in cadrul unei linii de produse se pot intalni un numar mai mare de sortimente, acestea se pot divide in varietati, iar acestea in articole. Totalitatea articolelor de produse oferite spre vanzare constituie lista articolelor. Marime si complexitatea listei de articole depinde direct de numarul de game de produse si de profunzimea (adancimea), gamei de produse.

In sfera distributiei se intalneste in general termenul de gama sortimentala care cuprinde un ansamblu de marfuri grupate dupa un reper comun de sistematica.

Dimensiunile unei game de produse se definesc prin urmatoarele elemente:

a) largimea gamei - este data de numarul de linii de produse ce o compun (gama produselor lactate - linia: lapte proaspat, lapte praf, branzeturi, unt,iaurturi, smantana, frisca)

b) profunzimea (adancimea) gamei - este data de numarul de produse distincte pe care le contine o linie : (linia branzeturilor, branzeturi dulci, telemea, cascaval, branza de burduf, branzeturi topite etc.);

c) lungimea gamei - este data de numarul produselor tuturor liniilor si semnifica sfera de cuprindere a unei game de produse in satisfacerea unei anumite trebuinte umane.

Analiza dimensiunilor gamei sortimentale la diferite produse constituie baza de pornire in compararea cu diferite firme concurente pe piata si in fundamentarea diferitelor strategii de produs ce pot fi adaptate la societatea comerciala.

Ambalajul si functiile sale in marketing

Productia, circulatia si valorificarea pe piata a diferitelor categorii de marfuri necesita ambalarea acestora in ambalaje corespunzatoare. Ambalajul este definit ca un sistem format din invelitoare si elemente de prezentare, avand functii de protectie si de promovare a produselor pe piata. Ambalajul ca invelitoare trebuie sa asigure un anumit mediu de ambalare corespunzator cerintelor produselor ambalate.

Ambalajul in sistemul integrat productia de marfuri - circulatia marfurilor - valorificarea pe piata indeplineste urmatoarele functii :

a) functia de protectie si conservare a marfurilor (protectia fizica, chimica, biologica, pastrarea calitatii si integritatii marfurilor);

b) functia de usurare a transporturilor, manipularii si depozitarii marfurilor;

c) functia de promovare a vanzarilor.

Caracteristici si cerinte ale ambalajului

Ambalajele reprezinta o categorie de produse cu caracter particular datorita faptului ca participa nemijlocit la sistemul de productie, circulatie si valorificare al altor categorii de produse. Avand in vedere functiile ambalajelor in cadul acestui sistem, pentru a corespunde in cele mai bune conditii rolul lor, ele trebuiesc sa aiba anumite caracteristici si sa indeplineasca anumite cerinte dupa cum urmeaza:

a) Caracteristici estetice; care se refera la forma, grafica, materialele din care se confectioneaza, conditiile de finisare, influenta psihosenzoriala. Estetica presupune crearea unor ambalaje caracterizate prin indicatori tehnico-economici superiori care sa satisfaca deopotriva cerintele utilitare specifice (functionalitatea), cat si cerintele esteticii care se integreaza in functionalitatea sa.

Fiecare element care intervine in crearea unui ambalj trebuie sa se justifice prin nevoile si sarcinile marketingului in ansamblul lui, trebuind sa realizeze functia de comunicare cu cumparatorii. Comunicarea vizeaza nu numai ratiunea, ci si senzorialul celui ce receptioneaza o marfa. Prin creatia estetica a unui ambalaj se vor satisface nevoi emotionale, iar impresiile create de ambalaj sunt transferate insasi asupra produsului, favorizand vanzarile. Pe de alta parte persistand in memoria consumatorilor prin ambalajele lor estetice, efectul puterii imaginilor plastice este folosit in sensul trezirii dorintelor consumatorilor de a achizitiona si in cadrul activitatii de reclama.

Forma ambalajului trebuie sa prezinte acolo unde este posibil si necesar, cu fidelitate, forma produsului sau sa fie o utilizare complet independenta de produs, avand rolul de a asigura coeziunea unor produse care nu au o forma stabilita sau portionarea corespunzatoare a produselor in vederea usurarii manipularii si desfacerilor.

La anumite categorii de produse ambalajul prin forma sa trebuie sa sugereze un produs de lux sau de inalta calitate.

Grafica ambalajului trebuie sa asigure concordanta cu continutul, forma materialului si destinatia ambalajului. Elementele grafice se amplaseaza pe suprafata ambalajului in raport cu forma, marimea si conditiile de finisare ale acestuia si pot fi reprezentate de desene, fotografii in culori sau monocrome, picturi, ornamente sau simboluri. Textul trebuie sa fie realizat cu caractere si corpuri de litera usor lizibile si estetice, sa se integreze armonios in grafica ambalajului.

Expresia grafica a unui ambalaj se grupeaza in mai multe categorii :

- Grafica comerciala care prezinta produsul si procedee de folosire in forme atragatoare prin fotografii, desene si diferite combinatii figurative cu compozitie si policromie de efect;

- Grafica intelectuala care este sintetica, incadrata cromatic, cu simboluri vizuale foarte usor de descifrat;

- Grafica umoristica pentru ambalajele destinate jucariilor, unor produse zaharoase, cosmetice etc.

Alegerea culorii de fond a unui ambalaj si a mesajului informativ si de reclama comerciala se face pentru fiecare caz in parte tinand seama in special de functia pe care urmeaza sa o indeplineasca (trezirea atentiei, producerea efectului de reprezentare si producerea unei anumite atmosfere). Armonizarea culorilor cu materialul si continutul ambalajului, culoarea de fond va trebui sa contrasteze puternic, dar placut, cu culoarea de fond a celorlalte ambalaje din spatiul de expunere si desfacere pentru a atrage atentia cumparatorilor in timp cat mai scurt.

La alegerea culorilor pe langa aspectul estetic trebuie sa se tina seama si de caracterul simbolic al culorilor specifice fiecarei natiuni, pentru a evita acele culori si nuante care ar provoca impresii neplacute asupra cumparatorilor. In Orientul indepartat albul este culoarea doliului, albastrul culoarea supararii, in Israel, Pachistan, Venezuela culoarea galbena nu se bucura de prea mare simpatie, albul si albastrul sunt foarte apreciate in Grecia, iar verdele la musulmani.

Marca produsului diferentieaza produsul de produsele similare, ofera consumatorului o garantie de calitate si seriozitate, ea trebuie sa fie promovata cu consecventa si insistenta, sa se intipareasca cu rezonanta favorabila in memoria cumparatorului.

Etichetele puse pe diferite ambalaje sa contina informatii in legatura cu denumirea si adresa firmei, emblema firmei, denumirea produsului ambalat, caracteristicile produsului, termen de garantie, sa diferentieze firma de alte firme.

Materialul din care se executa ambalajul prezinta o mare importanta in realizarea lui, intrucat aspectul este influentat de calitatea acestuia si poate diminua frumusetea elementelor grafice expuse.

Ele trebuie sa indeplineasca anumite cerinte in legatura cu urmatoarele caracteristici :

- proprietati generale (greutatea pe unitatea de suprafata, grosimea, gradul de umiditate, valoarea pH);

- proprietati de rezistenta si plasticitate (forta de rupere, alungirea, rezistenta la incovoiere);

- proprietati de etanseitate (permeabilitate pentru vapori de apa, pentru aer, pentru substante mirositoare si pentru grasimi);

- proprietati specifice superficiale (rezistenta la frecare, netezimea, capacitatea hidrofuga, de absortie etc.).

Pentru ambalarea produselor de lux se folosesc materiale din sorturi superioare cu grad de alb ridicat, luciu puternic, satinate, cretate, acoperita cu folii metalizate, cu lacuri colorate sau imbinari de diferite materiale, hartie, carton, panglici textile, celofan, materiale metalice (capse, butoane decorative) etc.

Conditiile de finisare influenteaza de asemenea aspectul estetic si economic al ambalajelor, influentand in final arhitectonica generala a ambalajelor.

Produsele preambalate au aparut pe la sfarsitul secolului XIX. Primele ambalaje au avut un caracter de 'ambalaje de marca' elementul grafic dominant fiind reprezentat de numele fabricantului, sigiliul de control sau de calitate.

Odata cu dezvoltarea economica si cu diversificarea gamei produselor a aparut 'ambalajul informatic', ambalaj legat de produs. Treptat textul de pe ambalaj este insotit de ilustratii la inceput stilizate, apoi naturale si viu colorate, aparand un nou tip de ambalaj 'ambalajul seductic', sau legat de consumator.

Studiile psiho-sociologice releva faptul ca impreuna cu celelalte instrumente de promovare, ambalajul trebuie sa provoace deplasari calitative atitudinea cumparatorilor si sa-i determine sa parcurga un ciclu de stari comportamentale, redat de cunoscutul model AIDA (Atentie, Interes, Dorinta, Actiune), de la atentia si interesul pentru produs, pana la actiunea de cumparare.

b) Cerintele economice impun realizarea unui raport economic avantajos intre valoarea produselor ambalate pe de o parte si costul ambalajelor al activitatilor de ambalare si al cheltuielilor cu transportul marfurilor, pe de alta parte.

Ambalajele trebuie sa fie ieftine, usoare pentru a nu incarca cheltuielile cu transportul marufrilor, sa fie usor manipulabile, sa aiba un volum mic, sa satisfaca in cele mai bune condite cerintele regulii celor 7P, prezentare, promovare, protectie, prezervare, proportionare, portabilitate, pret.

Clasificarea ambalajelor

In general clasificarea ambalajelor se face dupa urmatoarele criterii :

1. in raport cu rolul lor in procesul de circulatie si valorificare a marfurilor;



- ambalaje de prezentare si desfacere cu amanuntul;

- ambalaje de transport si manipulare;

2. in functie de materialele din care sunt fabricate :

- ambalaje din materiale plastice;

- ambalaje din hartie;

- ambalaje din carton;

- ambalaje din lemn;

- ambalaje din sticla;

- ambalaje din metal;

- ambalaje din fibre textile;

- ambalaje din materiale complexe.

3. in functie de numarul de utilizari:

- ambalaje reutilizabile;

- ambalaje cu o singura utilizare.

4. in functie de sfera de utilizare :

- ambalaje generale;

- ambalaje specifice.

Ambalajele de prezentare si desfacere cu amanuntul se confectioneaza din materiale usoare, este indicat sa asigure vizibilitatea produsului, sa prezinte informatii privind produsul, cantitatea, firma producatoare, pretul, termenul de garantie, sa se poata stivuii usor, sa se poata deschide usor, sa prezinte indicatii privind modul de folosire a produsului, sa prezinte o estetica corespunzatoare marfurilor ambalate, sa indeplineasca cerintele fizico-chimice pentru ambalarea produselor, sa fie ieftine.

Cele mai utilizate materiale sunt : materialele plastice, hartia, cartonul, pasta de celuloza, sticla, metalul, fibrele textile, materialele complexe, celofanul, iar ca forme de ambalaje : cutii, pungi, tavite, butelii, borcane, cosulete, suporti alveolari, saculete, tuburi, suporti de rulare (rame, suluri, stelaje), cofraje.

Ambalajele de transport si manipulare se folosesc la transportul marfurilor si la manipularea marfurilor in sistemul de productie si depozitare, ele trebuie sa fie rezitente, usoare, sa asigure o manipulare rapida (mecanizata sau manuala), sa se poata stivuii usor, sa permita o utilizare optima a mijloacelor de transport si a spatiilor de depozitare, sa corespunda standardelor interne si externe, sa fie ieftine, sa corespunda cerintelor tehnice pentru transportul produselor. Se confectioneaza din : lemn, materiale plastice, metal, fibre textile, carton, etc. si se prezinta sub forma de: palete, lazi, palete platforma, containere, butoaie, saci, cosuri, bidoane, butelii etc.

Ambalajele din materiale plastice se confectioneaza din : polietilena, propilena, P.V.C., copolimeri pe baza de PVC, policlorura de vinil, polistiren etc., prezinta avantajul ca sunt usoare, rezitente, aspectuoase, se spala usor, nu sunt atacate de bacterii, micoze, daunatori unele sunt utilizabile de mai multe ori fara reparatii, se stivuiesc usor, sunt rezistente la medii umede etc., se prezinta sub forma de butelii, lazi, butoaie, cutii, saci, pungi, cofraje, pelicula contractabila.

Ambalajele din hartie si carton se prezinta sub forma de cutii, pungi saci, sunt usoare, unele sunt refolosibile, prezinta dezavantajul ca sunt mai putin rezistente in general si in mediu umed in special, sunt atacate de diferiti agenti biotici din mediu, sunt inflamabile. Se utilizeaza pe scara larga in sistemul de desfacere cu amanuntul.

Ambalajele din lemn au o sfera larga de utilizare in sistemul de transport si depozitare a marfurilor. Prezinta dezavantajul ca sunt relativ grele, scumpe, inestetice, ocupa volum mare, unele necesita reparatii dupa fiecare ciclu de utilizare pot favoriza dezvoltarea unor micoze, bacterii care pot sa contamineze anumite categorii de produse alimentare, se intretin greu din punct de vedere igienic sunt sensibile la medii umede, sunt inflamabile.

Ambalajele din sticla prezinta o sfera larga de utilizare sub forma de butelii, borcane cu diferite forme si marimi, prezinta avantajul ca se pot igieniza usor, rezista la socul termic in procesul de pasteurizare, sunt impermeabile la lichide si gaze, sunt permeabile la lumina, sunt recuperabile si dezavantajul ca sunt casante, sunt grele, sunt scumpe, se sparg la temperaturi scazute in cazul depozitarii produselor care ingheata.

Ambalajele din metal se folosesc ca ambalaje de prezentare si desfacere (cutii de conserve, folii metalice, butelii pentru spray - uri, bauturi, tuburi, etc.) si ca ambalaje pentru transport si depozitare sub forma de containere, palete, butoaie, canistre etc. Prezinta avanatjul ca sunt rezistente, asigura o buna protectie produselor, se sterilizeaza usor, unele sunt usoare si rezitente la factorii din mediul extern, in parte sunt refolosibile si dezavantajul ca sunt scumpe, unele sunt sensibile la medii corozive. Se confectioneaza din : aluminiu, otel, staniu, cupru, cositor, diferite aliaje etc.

Ambalajele din fibre textile se confectioneaza din fibre textile naturale si sintetice, se prezinta sub forma de saci, plase, fileu tubular, saculete, prezinta avantajul ca sunt usoare , relativ ieftine, ocupa volum mic cand sunt goale, sunt refolosibile, se spala sor, si dezavantajul ca pot fi degradate usor de rozatoare (soareci, sobolani) si de alti factori de mediu (umezeala), sunt inflamabile. Se folosesc in general ca ambalaje de transport si depozitare.

Ambalajele din materiale complexe se realizeaza prin asocierea hartiei, cartonului, maselor plastice, microceruri, folii metalice, parafina etc., pentru a asigura respectarea cerintelor igienico-sanitare la ambalarea produselor alimentare sau anumiti parametri la alte categorii de produse. Se intalnesc sub forma de hartie, cartoane metalizate; hartie, cartoane casetate; hartie, cartoane pergaminate; hartie si cartoane acoperite cu mase plastice, hartie si cartoane impregnate cu ceara si parafina, hartia pelur; foli metalice acoperite cu pelicula de mase plastice; combinatii complexe de materiale.

Strategii in politica de produs

In functie de modul de manifestare pe piata a produselor si de posibilitatile tehnico-economico-financiare ale intreprinderii, pentru a rezista concurentei aceasta trebuie sa adopte cele mai adecvate strategii la realitatile prezente si viitoare ale pietei :

1. Strategia stabilitatii gamei de produse se adopta cand unitatea are castigata o anumita pozitie pe piata, pe baza unor produse cu caracteristici superioare intr-o gama sortimentala mai restransa. Se actioneaza pentru pastrarea si consolidarea pozitiei castigate. Diversificarea sortimentala la aceasta ar putea duce la reducerea increderii segmentului de consumatori castigati.

2. Strategia restrangerii gamei de produse se adopta cand intreprinderea realizeaza o gama larga de produse, dar intre care nu exista o demarcatie clara, si nu se bucura de o apreciere deosebita in randul consumatorilor. in aceasta situatie intreprinderea trebuie sa-si mobilizeze toate categoriile de resurse pentru a realiza un numar mai mic de produse care sa se impuna pe piata cu o eficienta economica sporita.

3. Strategia diversificarii gamei de produse urmareste sa satisfaca anumite nevoi si pretentii ale consumatorilor care nu sunt satisfacute pe deplin de produsele existente. Aceasta strategie se practica in fazele de crestere si maturitate din ciclul de viata al produselor si se realizeaza prin modificarea componentelor corporale sau acorporale ale produselor.

Diversificarea gamei de produse se poate dezvolta pe trei directii : verticala, orizontala si laterala.

Diversificarea verticala se realizeaza prin integrarea in productie a unor elemente din amonte si din avalul sistemului : ex. un complex zootehnic poate integra productia de furaje combinate si abatorul, fabrici de conserve; o intreprindere producatoare de tabla isi poate creste in profunzime gama de produse incluzand in nomenclatorul de fabricatie si confectii metalice din tabla; intreprinderea de cherestea - productia de mobilier etc.;

Diversificarea orizontala se realizeaza prin marirea liniilor de produse in cadrul gamei : o intreprindere de industrializare a laptelui care produce numai branzeturi telemea poate sa-si dezvolte gama de produse prin fabricarea diferitelor sortimente de cascaval.

Diversificarea laterala se realizeaza prin dezvoltarea gamei de produse in directii anexe structurii de baza : o intreprindere avicola poate sa deschida un restaurant cu specialitati avicole; o intreprindere piscicola, o baza de agrement si pescuit sportiv.

4. Strategia diversificarii unui produs in cadrul gamei de fabricatie se practica atunci cand un anumit produs al firmei a castigat un anumit prestigiu pe piata fata de produsele similare, datorita caracteristicilor superioare proprii. Ex. pateul de gasca indopata; salamul de Sibiu; o anumita garnitura.

5. Strategia perfectionarii produselor (adaptarii) se practica in faza de maturitate a ciclului de viata al produselor pentru a mentine segmentele de piata castigate. Se realizeaza prin imbunatatiri aduse produselor, ambalajelor, de ex. aplicarea unuii sistem de climatizare la automobilele Dacia, telecomanda la televizoare.

6. Strategia innoirii de produse este indicata in cazul marfurilor 'imbatranite', se adopta in timpul fazei de maturitate, de ex. inlocuirea gamei de confectii demodate cu altele moderne pentru a prelua consumatorii produsului scos din fabricatie.

7. Strategia de imitare presupune o reannoire a produselor imitand produsele noi lansate pe piata de alte firme, a nu se intelege copierea si ameliorarea produselor proprii prin unirea unui ansamblu de avantaje pe care le prezinta produsele concurente si a altora pe care le prezinta produsele proprii.

In politica de produs societatea comerciala are posibilitatea sa inbine mai multe strategii in functie de posibilitatile interne si cerintele pietei.

Directiile strategice ale politicii de produs in sfera circulatiei :

Pe langa strategiile privind sfera productiei de marfuri o importanta deosebita pentru realizarea produselor pe piata o prezinta strategiile politicii de produs in sfera circulatiei.

Dintre acestea mentionam urmatoarele directii:

a)        Comercializarea unitara a marfurilor neproblematice, vizeaza satisfacerea nevoilor consumatorilor cu diferite categorii de marfuri in acelasi magazin. La stabilirea sortimentelor de marfuri din magazin se are in vedere modul de manifestare a cererii (frecventa, fermitate etc.) atat la marfurile cu cerere curenta cat si periodica. Exemplu: in magazinele cu produse alimentare se gasesc si bunuri de larg consum.

b) Comercializarea marfurilor la preturi unice la produse cu utilitati diferite dar care au preturi unitare foarte apropiate. Prin acest sistem se stimuleaza desfacerea marfurilor marunte in sectoare special amenajate.

c) Comercializarea exclusiva a unei marci de produse vizeaza promovarea imaginii intreprinderii pe piata prin magazine de prezentare proprii sau alte magazine.

d) Strategia magazinului novator, prin care sortimentul de marfuri prezentat in magazin reprezinta noutati intr-un domeniu (calculatoare, imbracaminte de moda etc.).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1322
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site