Politica firmei Loedig in privinta riscurilor din procesele investitionale

Politica firmei Loedig in privinta riscurilor din procesele investitionale

Teoria deciziilor statistice recomanda ca pentru situatiile de risc varianta optima sa fie aleasa in raport cu valoarea asteptata (speranta matematica) a rezultatelor si cu indicatori ai dispersiei: abaterea medie patratica, coeficientul de variatie etc. In acest scop trebuie sa se constituie un camp complet de evenimente mutual exclusive, care sa corespunda tuturor starilor posibile ale naturii. Acestei multimi i se asociaza apoi o distributie de probabilitati obiective, determinate in mod riguros.

In practica, managerii evita de regula calculele probabilistice preferand procedee mai simple si mai operative, chiar si atunci cand acestea nu confera o rigoare prea mare actului decizional. In cazul firmei Loedig, se considera ca este suficienta aprecierea amplorii riscurilor unei situatii decizionale, care va fi luata in considerare in faza de alegere a variantei optime. Pentru un proiect de investitii, acest demers cuprinde patru etape:

a.           identificarea riscurilor relevante;

b.          evaluarea expunerilor fata de riscuri;

c.           analiza tehnicilor de tratare a riscurilor;

d.          caracterizarea vulnerabilitati globale a investitiei.

a.        Identificarea riscurilor relevante. Etapa de identificare a riscurilor relevante presupune studiul conditiilor care ar putea afecta semnificativ rentabilitatea investitiei. In aceasta operatiune sunt selectate, dintre toate riscurile detectate, doar cele semnificative in raport cu cheltuielile initiale de investitii.

b.        Evaluarea expunerilor fata de riscuri. Pentru evaluarea expunerii fata de un risc sunt intreprinse urmatoarele operatiuni:

b₁) este stabilita, in raport cu riscul analizat, o multime de stari ale naturii cu sanse semnificative de realizare;

b₂) pentru fiecare din starile naturii luate in considerare este determinata, pe baza aspectelor esentiale ale riscului, valoarea unui flux monetar asociat operatiunii expuse (aceasta valoare este pozitiva pentru fluxurile monetare de intrare si negativa pentru cele de iesire);

b₃) este identificata o asa-numita "ipoteza pesimista" care corespunde starii naturii cu cea mai mica valoare a fluxului monetar;

b₄) se calculeaza un indicator numit "pierderea potentiala maxima", dat de diferenta dintre fluxul monetar determinat pentru starea naturii cu cele mai mari sanse de realizare si fluxul monetar determinat pentru ipoteza pesimista (din considerente de simplitate nu se recurge la actualizari atunci cand fluxurile monetare se deruleaza in mai multi ani);

c.         Analiza tehnicilor de tratare a riscurilor. Studiul unei tehnici de tratare a expunerii fata de un risc se concentreaza asupra a trei aspecte:

gradul de diminuare a pierderilor potentiale;

gradul de diminuare a sanselor de producere a evenimentelor nefavorabile;

costurile aplicarii.

In functie de aceste aspecte este stabilita valoarea unui indicator numit "pierderea potentiala maxima ajustata", care reflecta diminuarea potentialelor pierderi ca urmare a aplicarii tehnicilor de tratare a expunerilor.

d.      Caracterizarea vulnerabilitatii globale a investitiei. In cadrul caracterizarii vulnerabilitatii globale a investitiei sunt insumate pierderile potentiale maxime ajustate care au fost determinate pentru fiecare din riscurile analizate. Amploarea acestei vulnerabilitati este apreciata astfel:

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta cel mult 5% din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare mica;

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta intre 5 si 15 % din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare medie;

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta intre 15 si 30 % din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare mare;

cand totalul pierderilor potentiale maxime ajustate reprezinta mai mult de 30 % din cheltuielile initiale de investitii se considera ca investitiei ii sunt asociate riscuri de amploare foarte mare.