SONDAJUL

SONDAJUL

NITROTRANS1 Particularitati ale sondajului

Proiectarea si realizarea sondajelor a consacrat o serie de termini printer care se inscriu urmatorii:

Unitatea de sondaj-persoana de la care se culeg datele;

Unitatea de cercetare-presoana,grupul de persoane sau organizatia despre care se culeg informatiile.

Caracteristici:

In majoritatea cazurilor sondajele se incadreaza in categoria cercetarilor de tip descriptive;

Spre deosebire alte metose presupune comunicarea cu respondentul.

Avantaje:

Obtinerea de informatii despre motivele,atitudinile si preferintele unui grup tinta;

Flexibilitatea comunicarii verbale sau scrise;

Posibilitatea utilizarii de mijloace vizuale.

NITROTRANS1 Clasificarea sondajelor

Dupa gradul de structurare

Dupa cunoasterea scopului cercetarii de respondent;

Dupa criteriul temporal;

Dupa modul de comunicare cu respondentii:

Sondajul asisitat de calculator sondajul la domiciliu

Sondaje clasice sondaje personale

Sondaje telefonice sondaje in zone publice cu traffic intens

Sondajul personal

Prespune culegerea informatiilor in mod nemijlocit

Avantaje:

feedback-ul operatorului;

reticenta fata de intrebarile sensibile sau de aspecte legate de dezirabilitatea sociala-pentru diminuare erorilor datorate caracterului sensibil se recurge la::

-tehnica persoanei a treia

-posibilitatile limitate de detaliere a raspunsurilor

-lipsa posibilitatii de a oferi persoanei chestionate ,informatii suplimentare despre scopul cercetarii,la finalul sondajului.

Un dezavantaj il reprezinta reticenta subiectilor fata de intrebarile sensibile sau de aspectele legate de dezirabilitatea sociala.

Sondajul la domiciliu

Puncte forte:

Locul de desfasurare;

Durata;

Lungimea;

Complexitatea chestionarului.

Un dezavantaj major al acestuia este reprezentat de recontactari.

Sondaje in zone publice cu traffic intens

Sondaje prin interceptare in spatii comerciale

Avantaje:

-costuri mici;

-eficienta sporita comparativ cu sondajul la domiciliu.

Dezavantajele sunt legate de durata sondajului si rata refuzurilor.

Sondaje prin interceptare pe strada

Spre deosebire de sondajul prin interceptare in spatii comerciale ,sondajul prin interceptare pe strada are urmatoare limite:

-nu poate recurge la toata gama de mijloace vizuale ce pot fi utilizate si demonstratii ce pot fi realizate;

-monitorizarea mai dificila a operatorilor de interviu.

Din aceasta categorie a sondajelor fac parte si sondajele in randul organizatiilor

Etape :

-identificarea organizatiilor care corespund scopului si obiectivelor cercetarii;

-stabilirea persoanei sau persoanelor care vor fi chestionate;

-obtinerea acordului persoanelor vizate de a participa la sondaj;

-programarea intalnirii;

-deplasarea operatorului la sediul sau o unitate componenta a organizatiei vizate.

Un avantaj important al acestui tip de sondaj il reprezinta obtinerea de informatii specializate direct de la universul tinta care este vizat de scopuo cercetarii.

Sondaje prin interceptare in alte zone publice

Sondajul telefonic

Comparativ cu sondajul telefonic realizat la domiciliul operatorului de interviu,sondajul telefonic realizat de la un amplasament central asigura obtinerea unor date de calitate mai inalta.

Operatorul pentru a reusi o introducere adecvata trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

Prezentarea numelui sau;

Starea relaxata.

Avantaje ale sondajului telefonic classic:

Costurile relative mici comparative cu sondajele personale;

Rapiditatea ;

Natura imperativa a telefonului.

Dezavantaje:

Necesitatea recontactarii;

Reticenta respondentilor de a furniza anumite informatii.

Pentru acest tip de sondaje se recomanda utilizarea scalei cu 10 niveluri.

Sondajele clasice prin posta si late sondaje bazate pe chestionare autoadministrate

Sondaj postal

Caracteristici:

Comoditatea pentru respondent;

Absenta asistentei din partea operatorului

Avantaje;

Gama larga a informatiilor obtenabile;

Costul cercetarii comparative cu sondajul personal sic el telefonic

Dezavantaje:

Imposibilitatea clarificarii sau detalierii de operator ;

Rata de raspuns mica.

Poate fi utilizat pentru:

Chestionarea unor persoane aflate pe o arie teritoriala ampla;

Culegerea de informatii de la persoane aflate in cadrul organizatiilor pe pozitii greu accesibile;

Obtinerea de informatii detaliate cu ajutorul unor chestionare de dimensiune mare accepatata de persoanele care sunt interesate de obiectul cercetarii.

In privinta chestionarului cercetarii cresterea ratei de raspuns este posibila prin:

Plicul de expediere;

Scrisoarea de insotire- explicarea scopului studiului si a continutului mesajului,precum si motivarea respondentului in vederea furnizarii de informatii se

Chestionarul-adaugarea in chestionar a unor intrebari interesante(in afara celor care permit obtinerea informatiilor necesare),cu scopul de a capta atentia respondentului si de a-I oferi un motiv sa raspunda;

plicul de raspuns-tiparirea pe plic a adresei la care trebuie sa fie expediat plicul;

notificarea telefonica prealabila,in cazul chestionarelor de mari dimensiuni,care prezinta putin interes pentru persoanele tinta;

comunicarea cu respondentul;

cointeresarea respondentului-se poate realiza prin premii acordate unui numar prestabilit de persoane care trimit primele chestionarul,promisiunea de a dona stimulentul monetar corespunzator completarii chestionarului,unei organizatii caritabile;sume simbolice in bacnote;(stimulente incluse in plic si/sau stimulente post-completare)

egida-mentionarea numelui organizatiei specializate in cercetari de marleting care efectueaza sondajul atunci cand aceasta este cunoscuta si apreciata

Specialistii considera ca reexpedierea chetsionarului persoanelor care nu au raspuns cu ocazia primului val de chestionare trebuie sa se realizeze in raport cu prima expediere la un interval de 3-4 saptamani

Alegerea unei anumite modalitati de crestere a ratei de raspuns se realizeaza in functie de masura in care costurile implicate de metoda aleasa sunt justitficate de cresterea ratei de raspuns.

Notificare prealabila=informarea respondentului despre cercetare si despre sosirea in scurt timp a chestionarului .

Notificarea prealabila a respindentilor ,referitoare la sondajul postal ,se recomanda sa fie realizata in raport cu sosirea chestionarelor intr-un interval de trei zile.

Notificarea se realizeaza prin:

contactare telefonica;

carte postala personalizata;

scrisoare personalizata.

Aceste sondaje se recomanda sa aibe un grad mare de structurare.

Sondajul postal si sondajul realizat in randul cititorilor prin inserarea chestionarului in reviste sun exemple de sondaje bazate pe chestionare autoadministrate.

Dezavantajul in cazul chestionarelor autoadministrate este eroarea mare de nonraspuns datorita autoselectiei respondentior

Sondajul personal asistat de calculator

Este cunoscut si sub denumirea de sondaj interactiv.

Avantaje:

usurinta inregistrarii raspunsurilor;

absenta intervievarii personale directe;

obtinerea de rapoarte intermediare;

durata scurta este determinata de inregistrarea directa a raspunsurilor in calculator si lipsa necesitatii de a desfasura operatiuni suplimentare de editare,codificare si introducere a datelor in calculator;

structura flexibila a chetsionarului-se realizeaza prin prezentarea intrebarilor filtru;

evitarea erorilor de inregistrare pe baza software-ului utilizat.

Limite:

gradul inalt de structurare

esantionarea nealeatoare-este determinata de faptul ca nu toate persoanele interceptate de operator accepta sa participle la sondaj,persoanele varstice vor fi subreprezentate si persoanele care nu au bilitati de utilizare a computerului vor fi subreprezentate;

lipsa posibilitatii de clarificare sau detaliere-operatorul nu are rolul de a adresa intrebarile din chestionar si de a consemna raspunsurile .

Acesta nu inlatura erorile sistematice datorate respondentilor.

Caracterul personal este determinat de rolul de asistenta si clarificare indeplinit de operator.

Sondajul telefoni asistat de calculator

posibilitatea utilizarii unei game de scale de masura

Avantaje:

se pot obtine rapoarte zilnice referitoare la culegerea datelor sau la rezultate;

managementul automat al apelurilor telefonice;

costuri relative mici;

structura flexibila a chestionarului-deoarece poate fi adaptat la situatia fiecarui respondent in functie de raspunsul dat la o intrebare filtru,respondentului I se va administra un anumit set de intrebari.

In cadrul acestui tip de sondaj se realizeaza automat :

formarea numerelor ;

generarea unui program de recontactare a respondentilor.

Sondajul telefonic activate de o voce computerizata

Are avantajul trecerii automate la un alt numar de telefon atunci cand respondentul nu raspunde ,de exemplu,la primele doua intrebari.

Un dezavantaj il reprezinta imposibilitatea clarificarii si detalierii raspunsurilor.

Analiza comparativa tipurilor de sondaje clasice si asistate de calculator

Se face dupa urmatoarele criterii:

natura procesului de culegere a datelor,din aceasta categorie fac parte:

flexibilitatea culegerii datelor-posibilitatea operatorului de a obtine clarificari si detalieri ,oferirea de asistenta respondentului si posibilitatea de adaptare a chestionarului in functie de raspunsurile persoanei intervievate

diversitatea intrebarilor.

controlul procesului de cercetare -din aceasta categorie face parte :

controlul esantionului

volumul de informatii obtenabile-din aceasta categorie face parte:

rata de raspuns

aspecte operationale,din aceasta categorie face parte:

viteza de obtinere a informatiilor;

costul minim-nu se recomanda ca fiind cel mai bun criteriu;

eorile sistematice potentiale-din aceasta categorie fac parte:

eroarea datorata perceptiei neanonimitatii;

eroarea de dezirabilitate sociala.

Sondajele online realizate pe Web

Avantaje:

rapiditatea desfasurarii cercetarii;

dimensiunea esantionului;

usurinta prelucrarii datelor.

Dezavantaje:

rata de raspuns mica-nu este ocnsiderata o modalitate de sporire a ratei de raspuns contactarea de cel putin 20 de ori ,a persoanelor care nu au raspuns la primul mesaj transmis prin posta electronica

autoselectia respondentilor.

Printre cerintele majore specificate de ESOMAR ,in liniile directoare referitoare la realizarea cercetarilor de marketing si de opinie prin utilizarea internetului se inscriu urmatoarele:

caracterul voluntar al cooperarii respondentilor ;

specificarea clara de cercetatori,pe site, a politicii referitoare la secretul informatiilor ,atunci cand aceasta exista ;

protejarea de cercetator a informatiilor confidentiale.

Conform statisticilor ESOMAR in anul 2000,in majoritatea tarilor ,ponderea cercetarilor online in cheltuielile totale cu cercetarile cantitative ad hoc a fost de aproximativ 3% sau mai mica.