UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU RESITA.

MASTERAT.

SECTIA M.C.A.

PLAN DE MARKETING.

PENSIUNE TURISTICA "PESCARUL".

I. EXPUNERE INTRODUCTIVA.

Descrierea ideii de afaceri

Pensiunea "Pescarul" va fi deschisa in localitatea Cefa, pe lacul Fasa, in urma cererii mari inregistrate pentru aceasta zona. In aceasta regiune sunt multi pescari care isi desfasoara hobby-ul, multi turisti care vin sa manance peste sau sa se infrupte din aerul curat si linistea acestei zone. Datorita faptului ca cei care frecventeaza acest loc sau chiar cei care sunt in tranzit, nu beneficiaza de serviciul de cazare, s-a hotarat acoperirea acestui segmant de piata destul de mare. Serviciile de alimentatie publica si agrement vor exista deasemenea si vor fi oferite la o calitate inalta, intocmai pentru a satisface cele mai exigente dorinte.

Strategia afacerii

Obiectivul general urmarit de managementul companiei este de a oferi pe piata din comuna Cefa un nou produs/serviciu si obtinerea unui profit de catre unitate. Datorita cunostintelor echipei manageriale si a viitorilor angajati, precum si datorita calitatii serviciilor si produselor oferite, strategia afacerii va fi una de diferentiere fata de concurenta (in domeniul alimentatiei publice) si o strategie de focalizare prin diferentiere (in domeniul hotelariei), prin satisfacerea unui segment de piata inca neatins in acea zona. Cu toate ca exista inca 2 localuri unde se poate servi masa la preturi reduse, pentru atragerea si mentinerea clientilor tinta, echipa manageriala se va baza pe calitatea superioara a produselor si serviciilor noastre comparativ cu cele ale concurentei. Calitatea produselor si serviciilor va consta in:

domeniul alimentatiei publice: preparate foarte gustoase, gatite din ingrediente proaspete, varietatea si diversitatea ofertei, personalul calificat si cu studii in domeniu, ambianta placuta, curatenie, servicii personalizate etc.

domeniul hotelariei: posibilitatea cazarii intr-un loc mirific, departe de zgomotul si poluarea urbana, diversitatea serviciilor - de la camera de cazare pana la posibilitati foarte diverse de petrecere a timpului; personalal calificat, ambianta placuta, servicii personalizate.

Scopuri si obiective

Afacerea isi propune sa se distinga ca exponent de marca pentru tipul de servicii oferite. Recunoasterea acestei pozitii se va face prin atingerea in interval de 3 ani a unui volum al cifrei de afaceri de circa 2 400 000 lei. Pentru a-si atinge acest scop, firma va avea in vedere urmatoarele obiective:

deschiderea in anul 2008 a unei terase cu o capacitate de 100 locuri; Aceasta se va realiza prin cumpararea terenului de langa pensiune (dreapta acesteia) pe o portiune de 150 m² .

diversificarea cu aproximativ 30% a ofertei de produse culinare (cu preparate apartinand atat bucatariei nationale cat si celei internationale); Aceasta se va realiza prin angajarea a inca un specialist in arta culinara atat traditionala cat si internationala, cat si participarea bucatarilor la unele seminarii in domeniul alimentatiei publice.

deschiderea in anul 2009 a unei spalatorii auto; Pentru deschiderea spalatoriei se va lua un credit de 35.000Euro.

amenajarea unui teren de tenis/fotbal/baschet in anul 2009.

imbunatatirea calitatii serviciilor oferite clientilor (prin instruirea permanenta a personalului unitatii si prin varietatea serviciilor); Calitatea serviciilor va fi realizata si imbunatatita prin mentinerea unui control strict din partea managementului, organizarea de pregatiri periodice pentru personal.

Date de identificare ale firmei

Societatea Comerciala "Bustean&Mos" S.A. este persoana juridica romana cu sediul in str. Albinei nr. 2, comuna Cefa, jud. Bihor, cod postal 3723, fiind infiintata in actuala forma juridica - societate pe actiuni - la data de 25.02.2006. Societatea a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bihor sub nr. J 29|137|2003 si are codul fiscal R 108623.

Telefon: 0259-356.453

Fax: 0259-345.356

E-mail: pensiuneapescarul@yahoo.com

Pagina Web: www.pensiunea pescarul.ro

Obiectul de activitate al firmei il constituie urmatoarele:

Prestari servicii turistice, odihna

Activitati de turism intern si international

Alimentatie publica

Cazare

Agrement

Societatea dispune de un capital social de 20.000 lei, reprezentat de un numar de 2.000 actiuni in valoare de 10 lei|actiune. Finantarea actiunii se face din surse proprii in proportie de 40% si din surse atrase, adica imprumuturi pe termen scurt si lung in proportie de 60%.

Societatea dispune de 30 de angajati, din care 2 sunt managerii firmei. Toti angajatii au studii medii, 18% avand studii superioare, si deasemenea 80% au experienta de minim 1 an in domeniul turistic sau al alimentatiei publice.

II. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICII. PROGRAMELE DE ACTIUNE

Pensiunea "Pescarul" este o unitate de 2 stele, care ofera servicii de cea mai inalta calitate, in concordanta cu categoria in care este incadrata, capabile sa satisfaca cele mai mari exigente si dorinte:

Spatii de cazare moderne, curate, confortabile, dotate cu mobilier modern, aer conditionat, televizor color, telefon, baie. Pensiunea dispune de 20 de camere. Un punct forte este parcarea din fata pensiunii, care are o capacitate de 30 locuri si terasa de 100 locuri.

Un meniu bogat cu preparate (aproximativ 250 sortimente ) si bauturi deosebite (aproximativ 100 sortimente ), clientii pot alege dintr-o gama foarte variata de produse. Urmarind preferintele clientului tinta, meniul restaurantului cuprinde preparate cu continut redus de colesterol, preparate vegetariene, preparate ovo-lacto-vegetariene si bineinteles o varietate de preparate din peste.

Preparatele sunt pregatite in bucataria restaurantului din ingrediente proaspete si de calitate. Localul isi propune sa ofere o gama foarte larga de preparate: gustari reci si calde, supe, ciorbe, preparate calde, preparate la gratar, produse de cofetarie-patiserie, bauturi alcoolice si nealcoolice, si bineinteles o varietate de produse din peste. Restaurantul se va indrepta si inspre gatirea unor preparate din bucataria internationala, mai ales cea italiana si ungureasca, datorita cresterii interesului consumatorilor fata de specialitatile culinare din aceste bucatarii.

Pe langa aceste servicii de baza (cazare si restauratie), societatea va mai ofera urmatoarele servici complementare si suplimentare:

1.Servicii de agrement.

Posibilitatea relaxarii printr-o plimbare cu barca pe lac in sezonul cald, iar in cel rece o plimbare cu sania trasa de cai.

Internet caffe

Sala de jocuri: masa de pingpong, jocuri electronice, biliard

Piscina

Inchirieri echipament pentru pescuit

Organizari de excursii in imprejurimi

Ghid turistic si informare turistica

Fotografii

Servicii complementare si suplimentare celor de baza

Transportul bagajelor

Room service

Trezirea clientilor la ora solicitata

Informatii utile

Presa de zi

Posibilitatea de a plati cu carti de credit

Telefon intern

Seifuri pentru pastrarea obiectelor de valoare

Servicii de schimb valutar

Spalat-calcat lenjerie, haine

Organizari de seminarii si banchete

Asigurarea calitatii.

S.C. Bustean&Mos S.A. are in vedere implementarea unui program performant de asigurare a calitatii produselor oferite prin:

Dotarile si echipamentele moderne;

Controlul strict al respectarii normelor interne de functionare;

Personal calificat;

Materiile prime, bauturile si ingredientele sunt aprovizionate printr-o retea de furnizori atent verificata. Ingredientele utilizater sunt foarte proaspete, fiind pastrate in conditii igienico-sanitare de exceptie. Calitatea furnizorilor si dimensionarea optima a programului de aprovizionare conduc la mentinerea celor mai inlate standarde calitative.

Seful de unitate va supraveghea permanent respectarea standardelor sanitare si de calitate a produselor si serviciilor, precum si modul de deservire a clientilor. El se va ocupa de relatiile cu furnizorii, stabilind necesarul de materii prime, va negocia modalilitatile si termenele de livrare si plata. Caracterul deosebit al ofertei culinare este asigurat de angajarea a 2 bucatari cu peste 10 ani experienta in restaurante din tara si in strainatate. Receptionerii se vor ocupa de primirea clientilor, oferindu-le cea mai calduroasa si amiabila primire. De aceea, ei vor fi alesi cu atentie, si deasemenea ei vor trebui sa aiba studii superioare in domeniul turismului.

Amplasarea societatii.

Societatea este localizata in comuna Cefa la 4 km de soseaua E75, in linistea naturii, la marginea unei paduri si in apropierea unui lac. Accesul se va realiza din soseaua principala pe un drum pietruit pana la lac. Chiar daca accesul este putin mai greoi, frumusetea peisajului te va vraji si te va face sa vrei sa te reintorci. E un taram de vis, acoperit de o liniste impecabila si de aer curat.

III.           PLANUL DE MARKETING SI CONJUNTURA ACTUALA A PIETEI.

In concordanta cu cerintele pietei, clientii-tinta, pe de o parte sunt persoanele fizice care vin la pensiunea noastra sa se relaxeze si sa petreaca timpul liber intr-o atmosfera linistita si placuta; si pe de alta parte persoane juridice care desfasoara unele seminarii si conferinte, intr-un loc linistit departe de stresul cotidian. Societatea noastra isi propune sa raspunda cu eficacitate tuturor cerintelor clientilor.

3.Descrierea pietei

In Romania ultimilor ani, in industria turistica, hoteluri s-au construit mai putin, insa sectorul alimentatiei publice a luat avant. Acest lucru poate fi observat atat din statistici, cat si cu ochiul liber. Peste tot, atat in marile orase, cat si in statiunile turistice, restaurantele, barurile, cafenele se gasesc la tot pasul. Din cele 14.297 de societati comerciale care au ca obiect principal restaurante sau baruri si cafenele, doar 9.540 (67% din total) au platit impozit pe profit in 2006 (datele de bilant pe 2007 nu au fost facute inca publice de catre Ministerul Finantelor). Contributia lor la bugetul de stat s-a ridicat la aproape 75 de miliarde de lei. Un calcul simplu arata ca media impozitului pe profit/societate in sectorul alimentatiei publice este de circa 5,2 milioane de lei/an.

In sectorul hotelier, lucrurile par sa stea cam la fel. Din cele 1.243 de societati comerciale care au declarat in bilanturile depuse la MF ca obiect principal hoteluri sau alte mijloace de cazare, doar 59% din total au inregistrat profit. Impozitul total pe profit virat de aceste societati la bugetul de stat in 2001 a fost de 148,2 miliarde de lei. Unitatile de cazare din Romania inregistrau la sfarsitul anului 2001 circa 122.000 camere. Daca raportam contributia acestui sector la bugetul statului la numarul de camere, reiese o medie a impozitului platit pe o camera de 1,2 milioane de lei/an.

In total, cele 15.540 de societati comerciale din industria turistica au virat pentru activitatea din 2007, la bugetul de stat, 523,2 miliarde de lei (2,16% din totalul veniturilor ale statului). si asta intr-un an cu o activitate buna, dupa cum au declarat la acea vreme oficialii Ministerului Turismului.

A. Oferta turistica

a). Oferta de servicii potentiala

In intervalul 2006-2007 investitiile in domeniul hotelier s-au ridicat la peste 500 milioane de dolari, fiind construite 41 de hoteluri noi si 51 de pensiuni, in timp ce 32 unitati au fost modernizate. Cele 92 de unitati de cazare noi totalizeaza 3.744 locuri de cazare, iar cele 32 unitati turistice modernizate insumeaza 1.267 locuri de cazare. Cu alte cuvinte, s-au construit hoteluri de capacitate mica si au fost renovate unitati mari. Fenomenul a continua si in 2008. Pentru hoteluri si pensiuni turistice, 2008 inseamna, in primul rand, investitii pentru reabilitare si modernizare, absolut necesare pentru mentinerea ritmului de crestere al sectorului.

Specialistii estimeaza ca peste 400 milioane USD au fost investiti in industria hoteliera in 2008. Segmentul pensiunilor de 2 stele destinate turismului de agrement cunoaste o expansiune puternica.

Industria hoteliera din Romania evolueaza pe aceeasi lungime de unda ca industria hoteliera europeana. In ultimii cinci ani, hotelurile mici, denumite si "boutique hotel,,, au avut o evolutie exploziva, la fel ca si pensiunile turistice din zonele rurale.

b). Oferta de servicii turistice reala

In anul 2008, agentii economici de turism au depus un efort investitional important, fiind construite 62 de hoteluri noi cu 1.500 camere si circa 700 de pensiuni cu 3.500 camere la care se adauga modernizarile unor hoteluri vechi, valoarea totala a investitiilor fiind de peste 250 de milioane de euro. Pentru protectia turistilor, au fost efectuate 1.045 de controale la agentii economici de turism, fiind aplicate amenzi contraventionale in valoare de 80,8 miliarde lei.

B. Cererea turistica

a). Cererea turistica europeana

In perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2008 numarul turistilor din tarile Uniunii Europene care au vizitat Romania a crescut cu 5,3% fata de aceeasi perioada din anul 2007. Cresteri importante s-au inregistrat pe relatiile Germania (10,6%), Franta (18,2%), Portugalia (16,5%), Spania (19,0%) si Suedia (11,7%). Totodata, se estimeaza ca in anul care s-a incheiat, incasarile valutare din turism au fost de 821 milioane de dolari fata de 600 milioane realizate in 2007.

Oferta hoteliera se va imbogati anul urmator, dar cererea va ramane la acelasi nivel.

b). Cererea turistica in Romania

Intr-un raport al Organizatiei Mondiale a Turismului se arata ca in 2007 numarul turistilor straini in Romania a scazut cu 3% fata de 2006, pe cand in Croatia si Turcia a crescut cu 12%, iar in Bulgaria cu 14,4%.

In ultimii zece ani, a scazut drastic numarul mediu de innoptari, de la 18 nopti la numai 6, si ca a crescut cererea la pachetele de servicii pentru week-end", constata interlocutorul nostru.

Motivatiile turistilor

Cresteri incoming turisti straini in Romania in 2006/2007 : Germania 10,6%),Anglia ( 5,1%), Italia (5,0%), Belgia (3,5%), Austria (3,4%), Spania, Polonia si Japonia.
In 2007 , 21.737 de americani au vizitat Romania, in crestere cu 5,3 % comparativ cu 2001. Motivatiile acestora au fost : 30% afaceri, 21% tranzit, 45% agrement si relaxare, iar restul alte motivatii. Pentru relaxare si agrement au venit in Romania in 2008 :

Ø     Italieni - 43%

Ø     Maghiari - 42%

Ø     Scandinavi - 38%. Turistul scandinav nu este un turist de lux.El cere intodeauna un confort decent.

Ø     Germani - 18%

Ø     Portughezi - 24%

Ø     Spanioli - 25%. Turistii spanioli vin in Romania pentru vanatoare si pentru pescuit.

Cercetarea de piata.

S.C. "Bustean&Mos" S.A.a solicitat un studiu de piata firmei S.C. "Business Consulting" pentru a identifica cererea pietei si portretul robot al clientului tinta. Cercetarea s-a realizat pe un esantion reprezentativ de 500 persoane. Rezultatele acestei cercetari sunt prezentate in cele ce urmeaza:

80% dintre cei intervievati ies undeva in afara localitatii sa se relaxeze, 7 % dintre ei iesind saptamanal, 43% ies lunar, pe cand 30% ies doar foarte rar.

60% prefera sa mearga in locuri aflate la distante de 10-50 km de orasul de resedinta, 20% la peste 50 km, iar restul de 20 % prefera imprejurimile orasului de pana la 10 km departare.

Cand merg la un restaurant 80% prefera bucataria nationala, iar 5% cea italiana, 4% cea ungureasca, 11% alte bucatarii. La 65% le plac foarte mult preparatele din peste, 20% le plac mult.

55% prefera sa bea la un restaurant bauturi nealcoolice, restul de 45% preferandu-le pe cele alcoolice.

La un restaurant prefera urmatoarele servicii: 25% curatenia, 23% promptitudinea, 21% calitatea preparatelor, 17% amabilitatea chelnerilor, 5% prezenta aerului conditionat.

La o pensiune prefera: 72% curatenia, 5% amabilitate si promptitudine, 4% varietatea serviciilor oferite, restul avand alte preferinte.

30% dintre cei intervievati au remarcat reclame pentru restaurante, 70% nu. Reclamele au fost remarcate in presa in ziarele: Jurnalul Bihorean, Crisana, Evenimentul Zilei, la televiziune: ProTV, Antena1, panotaje.

Nivelul mediu lunar al celor intervievati este cuprins intre: 1% peste 1.000 Euro, 11% intre 500-1.000 Euro, 26% intre 300-500 Euro, 42% intre 100-300 Euro, 20% sub 100 Euro.

Calitatea serviciilor de alimentatie publica este considerata ca fiind excelenta in proportie de 3%, 34% buna, 53% acceptabila, 10% proasta.

45% dintre cei intervievati le place sa mearga la pescuit, 39% dintre ei ar dori sa aiba unde sa innopteze cand merg la pescuit.

Segmentul de piata urmarit

Serviciile si produsele firmei se adreseaza urmatorului tip de clienti:

Persoane care practica pescuitul sportiv;

Persoane cu varste cuprinse intre 18-60 de ani care cauta sa se relaxeze si sa-si petreaca timpul liber intr-o atmosfera de vis, in inima naturii;

Persoane juridice care desfasoara activitati de instruire, informare si specializare;

Trendul pietei

Previziunile pe termen scurt, cat si cele pe termen lung, indica un trend crescator al serviciilor turistice, in directa legatura cu cresterea economiei nationale. Datorita cresterii intensitatii muncii si a sarcinilor de lucru tot mai complexe, oamenii vor simti tot mai apasator dorinta de relaxare si odihna, intr-un mediu cat mai linistit. Pescarii vor dori sa-si prelungeasca sederea in aceste locuri mirifice, ramanand peste noapte la pensiunea noastra, pentru ca a doua zi sa poata continua desfasurarea hobby-ului.

Chiar daca situatia se va imbunatati in viitorul apropiat, cu numai 5,7 milioane straini prognozati pentru 2010, ne clasam mult in urma Federatiei Ruse (30 milioane turisti), Ungariei (20 milioane), Croatiei (7,5 milioane) si Bulgariei (6,2 milioane). Oricum, este evident faptul ca Romania a recastigat interesul strainilor, in mod special in cursul anului trecut, dupa introducerea programelor de promovare care au speculat unele evenimente, cum ar fi eclipsa totala de soare si sfarsitul de mileniu.

Turismul global va scadea cu 10% in urmatoarele 12 luni, speculandu-se apoi o urcare destul de rapida!

Oferta hoteliera se va imbogati anul acesta, dar cererea va ramane la acelasi nivel.

Analiza concurentei.

La nivel zonal, concurenta firmei noastre este relativ scazuta. Din punct de vedere al unitatii de cazare si de agrement, in comuna Cefa nu exista nici un hotel sau pensiune turistica, deci vom detine monopol. Din punct de vedere al unitatii de alimentatie publica exista un restaurant "Pescarul", considerat concurentul principal al firmei noastre si inca unul "CefaRestaurant" in comuna Cefa, satul Inand. Restaurantul "Pescarul" este situat pe vizavi de hanul nostru, pe celalalt mal al lacului. Restaurantul "CefaRestaurant" este situat la intrare in satul Inand, de aici pana la "Hanul Pescaresc", existand o distanta de 4 km. Acestea doua sunt doar unitati de alimentatie publica, nu si de cazare. Astfel, in pensiunea noastra vor fi atrasi si clientii acestor restaurante, in cazul in care vor dori sa inopteze in zona, fiin unica unitate de cazare din imprejurimi. Apoi prin mirificul peisajului si calitatea superioara a serviciilor noastre (atat de cazare si agrement, cat si de alimentatie publica), ii vom determina sa se reintoarca pe aceste taramuri si nu singuri, ci alaturi de prietenii, familiile, colegii lor.

Puncte

Puncte tari si puncte slabe ale concurentei

Avand in vedere faptul ca "Pensiunea Pescarul" este unica unitate de cazare din zona, nu ii va fi analizata concurenta numai din perspectiva unitatilor de alimentatie publica.

IV. STRATEGIA DE MARKETING

Politica de produs

Societatea isi propune sa atraga o cota ridicata de piata printr-o oferta variata si foarte atragatoare. Serviciile oferite de firma sunt:

Servicii de cazare - se ofera 20 de locuri de cazare; unitatea detine 10 camere care pot fi date in regim single sau twin (double).

Servicii de alimentatie publica - meniul oferit este in concordanta cu cerintele pietei, oferindu-se produse ale bucatariei romanesti, internationale si preparate din peste.

Servicii de agrement - s-au achizitionat 5 barci pentru plimbare pe lac sau pescuit; in sezonul rece se ofera posibilitatea unei plimbari cu sania trasa de cai si pescuitul la copca in conditii de siguranta maxima; pe langa acestea se mai pot organiza excursii la cerere, poti sa te destinzi cu o baie in piscina sau in sala de jocuri.

Servicii suplimentare: room service, trezirea clientilor la ora solicitata, schimb valutar, spalat-calcat lenjerie, haine.

Principalii furnizori ai materiilor prime destinate domeniului gastronomiei sunt urmatorii: Dandelli, Metro, Viocar, Coca-Cola, Transilvania Import-Export, Pepsi Cola, Azofruct, CBA, Interbrands, Vandana.

Politica de pret.

Politica de pret adoptata, in prima faza corespunzatoare iesirii pe piata este cea a preturilor scazute, urmand apoi o crestere usoara. Se vor practica adaosuri comerciale medii.

Pretul unei camere va fi de: 30 Euro in regim double si 20 Euro in regim single in perioada de sezon, iar in extrasezon vor exista urmatoarele preturi: 18 Euro pentru camera in regim single si 25 Euro camera in regim double. Micul dejun este inclus in pretul camerei.

Pretul unui meniu pentru o singura persoana va fi de 10 Euro ; acesta va cuprinde : gustare, felul de baza si desert. Pretul bauturilor nu este inclus in meniu.

Pretul unei plimbari cu barca pe lac: 5 lei ora, iar a unei plimbari cu sania 10 lei/plimbare. Pretul jocului de billiard pe ora este de 5 lei, iar a jocului de pingpong 7,5 lei/ora. Accesul la piscina se taxeaza cu 10 lei/zi.

Inchirierea salii de protocol costa 80 Euro/zi.

Preturile vor fi diferentiate dupa mai multe criterii: sezonalitate, sejur, fidelitate. Astfel, forme ale strategiei scazute de pret sunt urmatoarele:

Reduceri de rêt pe timpul sezonului rece pentru cresterea gradului de utilizare a capacitatii de cazare;

Reducere de rêt clientilor fideli;

Reducere de tarife pentru turistii care petrec mai mult timp la pensiunea noastra.

Politica de distributie.

Politica de distributie utilizata este directa, prin vanzare directa pe piata, adica deplasarea consumatorului de produs turistic care cumpara direct la fata locului, serviciile turistice consumandu-se la locul intalnirii cererii cu oferta, sau prin intermediari : agentii de turism si touroperatori, precum si prin rezervari on-line pe site-ul pensiunii.

Politica de promovare.

Bugetul previzionat ce va fi alocat promovarii in primul an este de aproximativ 2500 lei. Promovarea se va face prin urmatoarele canale: televiziune, presa, internet, pliante, relatii publice, materiale publicitare. La televiziune se vor urmari aparitii la urmatoarele programe: ProTV, Antena 1, iar in presa in ziarele: Jurnalul Bihorean, Crisana si Evenimentul Zilei. Se va face un site pe internet si se va urmari aparitia pensiunii noastre in cat mai multe site-uri romanesti si straine. Cu ocazia deschiderii pensiunii vor fi lansate comunicate de presa catre toate mass-media interesate de eveniment. Se vor face diferite oferte celor interesati de inchirierea salii de conferinte pentru gazduirea unor reuniuni, seminarii si diferite evenimente la care va acces si presa. Se vor initia actiuni de impartire a unor pliante si fluturase in orasele apropiate. O alta forma de promovare va fi cointeresarea clientului potential prin oferirea de tarife speciale, oferirea de cadouri sau articole de promovare.

V. PROFITURI SI CHELTUIELI

Planul de promovare

Amenajarile necesare.

Pensiunea va fi deschisa in localitatea Cefa, pe malul unui lac, la 4 km de la soseaua principala, intr-o cladire care s-a ridicat anul trecut. Ridicarea cladirii durat 1 an de zile si a costat 100.000 Euro. Incinta va cuprinde: receptia pensiunii, 20 de camere cu baie fiecare, incaperea cameristelor, un restaurant cu o capacitate de 25 de mese, adica 100 locuri, garderoba, vestiare pentru angajati, grupuri sanitare, bucatarie, depozit, biroul sefului de restaurant.

Necesarul de produse care ajuta la desfasurarea activitatii din pensiune

Activitatea de alimentatie publica se desfasoara printr-o retea de unitati de o mare complexitate si diversitate, unitati care pot fi impartite in 3 categorii:

a)     Unitati pentru servirea consumatorilor;

b)    Unitati de productie culinara;

c)     Unitati de depozitare, sortare, conservare si pastrare a materialelor prime si marfurilor.

a)     Unitatile pentru servirea consumatorilor pot fi clasificate, dupa modul de servire si sortimentele de marfuri desfacute astfel:

I. Unitati de alimentatie publica pentru desfacerea prioritara a preparatelor culinare

II. Unitati de alimentatie publica preponderant recreative

b)    Unitatile de productie culinara

c)     Pivnitele, magaziile, ghetariile, camerele frigorifice

Pentru spatiile destinate consumatorilor este nevoie de (si in domeniul restauratiei cat si in domeniul gastronomiei):

Ø          Mobilierul holurilor de primire, garderobei si a camerelor:

Fotolii, canapele, masute, cuiere, suporturi, paturi, comode, dulapuri, etc.

Ø          Mobilierul salilor de servire:

Mese de servit de diferite forme din diferite materiale;

Scaune, tapisate, netapisate, cu spatar sau fara, tabureti, scaune pentru bar, etc.

Mese de serviciu ( console ), pentru pastrarea inventarului de servire;

Mese gheridon ( masuta, folosita ca servanta in procesul de prezentare, portionare, transare);

Ø          Inventarul textil:

Fete de masa ( din diferite materiale);

Naproanele, de dimensiunea mesei, acopera fetele de masa pentru a le proteja, sunt din diferite materiale;

Servetelul de panza, folosit fie de consumatori, fie pentru protectia unor produse;

Draperii, perdele,covoare, machete, huse.

Cearsafuri, prosoape, lenjerie de pat

Ø          Alte obiecte de inventar:

Caruciorul de prezentare si servire;

Placile radiante, din aluminiu;

Console mobile cu instalatii frigorifice;

Frapierele;

Ø          Vesela de portelan, faianta si sticla; tacamurile, de cea mai mare varietate.

Ø          Necesarul sanitar pentru fiecare camera : cada, oglinda, obiecte de uz sanitar, detergenti, cosmetice etc.

Valoarea totala a amenajarilor si dotarilor va fi de 250.000 Euro:

Cladire: 100.000 Euro

Dotari materiale: 330.000 Euro

VI. ANALIZA SWOT A PENSIUNII TURISTICE.

VII. PLANUL OPERATIONAL SI OBIECTIVE

Etapele operationale ce vor defini implementarea planului investitional sunt cuprinse in diagrama urmatoare:

Amenajarile necesare vor fi realizate de firma Expert Construct, conform devizului de cheltuieli antecalculat cu ocazia intocmirii planului de afaceri. Societatea are o experienta de 15 ani in astfel de activitati.

Activitatea de marketing si promovare vor fi conduse de doamna Bustean Ioana, actualul director comercial al societatii. Raspandirea pliantelor si fluturaselor va incepe cu o luna inainte de deschiderea pensiunii, iar reclamele in presa si televiziune vor fi difuzate in saptamana inaugurarii. Pentru completarea promovarii va fi deschis si site-ul pe internet al pensiunii, aceasta realizandu-se tot in saptamana inaugurarii.

Utilajele de bucatarie vor fi achizitionate de la S.C. Alfa S.R.L., care in urma unei selectii de oferta (3 ofertanti) a propus cel mai bun raport calitate/pret. Pentru dotarea camerelor cu mobilier, precum si pentru receptie si celelalte incaperi aferente, a fost ales furnizorul S.C. MobExpres S.R.L.

Periodic se vor organiza tombole/concursuri pentru clientii pensiunii, formularele completate cu aceasta ocazie vor cuprinde o serie de intrebari prin care se va obtine feedback din partea acestora. Numarul si caracterul reclamatiilor vor intra si ele in analiza calitatii ofertei de produse si servicii si a imaginii percepute de clienti.

Strategia generala a afacerii, marketingul si evidenta financiar-contabila vor fi conduse la nivelul comitetului director al firmei, insa fiecare compartiment isi va desfasura activitatea sub conducerea unui sef.

Programul de functionare al pensiunii se va derula astfel:

Pentru unitatea de cazare: se va realiza non stop, adica de la ora 0.00-24.00.

Pentru restaurant: 8.00-23.00.

Pentru activitatile de agrement: 10.00-20.00.

Formatia de lucru in unitatile gastronomice este constituita astfel :

Personal de conducere:

Ø     Patronatul;

Ø     Ospatar principal ( sef de sala);

Personal de productie:

Ø     Bucatar-cofetar

Ø     Bucatar-cofetar ( specialist );

Personal servire:

Ø     Ospatar

Ø     Barman

Ø     Vanzator

Ø     Ajutor ospatar ( picol );

Personal economic:

Ø     Contabil unitate;

Personal tehnic:

Ø     Mecanic, lacatus, tamplar, fochist pe complex de unitate;

Personal auxiliar:

Ø     Portar, bagajist;

Ø     Muncitor bucatar ( sectii de productie );

Ø     Muncitor intretinere spatii de productie, servire, oficii;

Ø     Muncitor intretinere grupuri sanitare;

VIII.    PLANUL DE RESURSE UMANE. MODALITATI DE CONTROL

In serviciile turistice, ca in orice fel de servicii de altfel, cea mai importanta resursa este cea umana (mixul de marketing in turism, adica cei 4 "P" sunt: personalul, personalul, personalul si personalul ) pentru ca angajatii intra in contact direct cu clientii, fiind direct responsabili de serviciile oferite. Calitatea serviciului turistic depinde deci de personal in primul rand, astfel incat daca primirea nu este realizata asa cum trebuie incat turistului sa ii faca o deosebita placere cazarea, alimentatia publica, agrementul. la aceasta unitate turistica, parerea lui despre serviciul turistic va fi negativa indifferent de dotarile camerelor sau de gustul mancarii. Din acest motiv, selectia, pregatirea si motivarea angajatilor trebuie realizata meticulos si intr-un mod cat mai profesionist. Investitia in resursa umana este esentiala pentru asigurarea continuitatii si a construirii echipei.

Structura personalului

a). Structura personalului firmei noastre pe functii se prezinta astfel (aceasta a fost realizata in functie de nevoile principale ale unitatii turistice)

b). Descrierea echipei manageriale.

Conducerea societatii este asigurata de o echipa de doua persoane, cu vaste cunostinte in domeniu. Componenta acesteia este:

Mos Mirela Teodora (35 ani) - director general. Este absolventa a facultatii de Stiinte Economice Oradea si detine 3 diplome de absolvire a unor cursuri in domeniul alimentatiei publice, turismului si management. Are experinta de 10 ani in domeniul alimentatiei publice si turismului.

Bustean Ioana-Maria (35 ani) - director de merketing. Este absolventa a Facultatii de Stiinte Economice Oradea si detine 3 diplome de absolvire a unor cursuri in domeniul turismului, alimentatiei publice si marketing-ului. Are experinta de 10 ani in domeniul turismului si al marketing-ului.

Proprietarii afacerii sunt tot cei doi directori, fiecare avand 50% actiuni.

2. Politica de management a resurselor umane

Pentru recrutarea, selectia si angajarea personalului ce dispune de abilitatile, studiile si experienta necesare atingerii parametrilor solicitati de conducere s-au alocat 2 luni. In acest timp, s-au dat anunturi de angajare in ziarele locale si pe internet, adunandu-se 87 de CV-uri si scrisori de intentie. Dupa primirea cererilor de angajare, a urmat etapa selectiei potentialilor angajati si planificarea acestora la interviu. Cei ramasi in urma interviului, vor urma ultima etapa de selectie si apoi cei corespunzatori vor fi angajati.

Se vor organiza programe de pregatire comuna a angajatilor, precum si niste traininguri pentru cunoasterea angajatilor intre ei, pentru a constientiza importanta fiecaruia in fluxul oraganizational. Astfel se vor defini termenii de: proactivitate, eficienta personala si in munca, comunicare interna si externa, precum si comunicarea verbala si cea paraverbala. In acest scop se vor tine niste cursuri timp de 2 saptamani, de luni pana vineri, cate 2 ore pe zi.

Se va pune accentual pe pregatirea continua cu componenta profesionala, care se doreste a fi dezvoltata odata cu cresterea progresiva a calitatii serviciilor oferite:

Cursuri de limbi straine, in functie de necesitati (germana, engleza, franceza, italianz etc.)

Cursuri de specializare/perfectionare specifice pentru fiecare meserie in parte, in functie de abilitatile fiecarui angajat (ospatari, bucatari, barmani, receptioneri)

Serviciile turistice sunt intr-o continua dezvoltare, din acest motiv este important sa investim in anagajati, sa le dezvoltam permanent abilitatile personale si profesionale.

Intregul personal va fi angajat cu carte de munca, remunerarea sa se face prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente sau obtinerii unor rezultate deosebite. Evolutia salariala si primele se vor corela cu rezultatele individuale ale fiecarui angajat.

Nevoile de angajari dupa deschidere

Se pot identifica mai multe posibilitati in care va trebui apelat la angajari:

In cazul demisiei unui salariat

Dezvoltarea activitatii

Sezonier

Profilul candidatului este urmatorul:

Persoane cu studiile minim medii

Persoane disponibile pentru program prelungit

Persoane prezentabile

Persoane cu experienta profesionala in domeniul pentru care aplica

Persoane care vorbesc cat mai multe limbi straine

Persoane comunicative

Persoane corecte

Persoane prietenoase, sociabile care sa poata forma un tot unitary, in urma realizarii unei echipe

3. Comportamentul angajatilor

Lucratorii hotelieri trebuie sa isi puna in valoare calitatile, cunostintele si competentele profesionale printr-o atitudine plina de politete si solicitudine fata de client.

Principalele reguli de comportament profesional se refera la salut, tinuta fizica si vestimentara, conversatie, gestica. Regulile de baza ale stabilirii unui contract personal sunt:

Ø     zambiti;

Ø     stabiliti contactul privirii;

Ø     acordati intreaga atentie;

Ø     percepeti limbajul corpului interlocutorului;

Ø     adaptati-va la limbajul utilizat de interlocutor;

Ø     aratati ca, neconditionat, respectati si acceptati persoana, fara sa va preocupe problemele de rasa, sex, cultura, etc.

Ø     utilizati numele persoanei;

Ø     fiti calm si increzator.

Un posibil cod al hotelierului ar putea cuprinde urmatoarele idei:

Ø     Clientul este cea mai importanta persoana;

Ø     Nu clientul depinde de noi, noi depindem de el.

Ø     Clientul nu este o intrerupere a muncii noastre, el este scopul ei.

Ø     Clientul nu este o cifra statistica, ci o fiinta umana, ca si noi.

Ø     Clientul este cel ce ne comanda serviciile, datoria noastra este de a le indeplini.

Ø     Clientul merita tratamentul cel mai curtenitor si mai atent pe care i-l putem da.

O situatie particulara este data de vanzarea directa la receptia hotelului, in cazul unui client fara rezervare, care solicita o camera. Comportamentul receptionerului determina prima impresie a clientului.

Un comportament profesional adecvat contribuie la atingerea obiectivului principal, de castigare si pastrare a clientilor, care vor reveni la hotel. Alegerea este emotionala in 90% din cazuri. Fidelizarea clientilor poate fi interpretata ca o vanzare in perspective si asigura nu numai un grad de ocupare ridicat in viitor, ci si posibilitatea reducerii cheltuielilor de promovare pentru atragerea de noi clienti. Un client satisfacut este cea mai buna publicitate si pentru alti clienti.

O atitudine de "bun vanzator" va asigura nu doar revenirea clientilor la hotel, ci si utilizarea de catre clienti a altor servicii oferite (restaurant, piscine etc.), de pe urma carora se pot obtine incasari suplimentare. La aceasta concura cunoasterea intregii oferte de catre fiecare lucrator, care astfel va putea sa recomande clientului si alte servicii oferite de hotel.

4. Motivarea personalului.

Pentru ca si angajatii sa fie multumiti, pentru ca ei sa realizeze o munca mai eficienta, acestia trebuie motivati. O tehnica de motivare indicata pentru a impulsiona efortul angajatilor este data de prospectul premiilor dorite de angajati: bani, recunoastere, promovare, cadouri etc. Daca eforturile duc la performanta si performanta aduce castiguri suplimentare, angajatul este satisfacut si motivat sa depuna efort din nou.

Alte metode de motivare:

Organizarea de petreceri pentru angajati

Atentii cu ocazia sarbatorilor, evenimentelor personale (zile de nastere, aniversari etc.)

Critica prin feedback (constructiva) intotdeauna in particular

Asigurarea unor conditii speciale de munca

Interesul in problemele personale ale angajatului (pana la o anumita limita)

"Angajatul lunii"

5. Dezvoltare organizationala

[B.I.1] 

Dezvoltarea organizationala se refera la latura organizatorica a activitatii din punctul de vedere al resursei umane existente in unitate. Aici intervin 2 elemente esentiale specifice care impun ordine organizatorica si in acelasi timp unitate:

Jobdescription (Fisa postului)

R.O.I. (Regulamentul de ordine interioara)

Fisele postului sunt practic o anexa necesara la contractul de munca prin care angajatorul comunica angajatului responsabilitatile si sarcinile de lucru. Fisele de post sunt specifice pentru fiecare pozitie in parte. Acestea sunt atasate planului prin anexele: 1 - 9.

Regulamentul de ordine interioara este necesar in orice organizatie, deoarece orice activitate trebuie coordonata in functie de anumite reguli, care faciliteaza atat comunicarea interna cat si modul de desfasurare in cele mai bune conditii a muncii. Regulamentul de ordine interioara trebuie impus de conducere, dar trebuie acceptat de angajati. Acestia pot avea initiativa de a contribui la realizarea setului de reguli conform careia isi vor desfasura activitatea. Respecatrea regulilor este o conditie esentiala pentru angajati.

Reguli propuse:

Punctualitate: daca programul de lucru incepe la ora 8, in acel moment angajatul este pregatit 100% pentru munca

Aspectul fizic: calitatile fizice si fiziologice se refera la aspectul exterior al lucratorului, la integritatea corporala, la starea fizionomica, dimensiunile antropometrice, la conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a fi apta pentru practicarea meseriei de lucrator in alimentatie publica. Fizionomia, trebuie sa fie placuta, atragatoare, fara defecte vizibile    (pielea excesiv de pigmentata,patata, lipsa unei falange de la mana etc.). Vorbirea trebuie sa fie clara, sa se exprime fara dificultati, iar dantura sa fie completa si ingrijita. Talia trebuie sa fie potrivita, picioarele drepte, mersul uniform si regulat, fara infirmitati. Pielea palmei si a degetelor sa fie permanent ingrijita, catifelata, unghiile taiate scurt si bine ingrijite; dexteritate la lucru cu ambele maini. Functiile senzoriale (vedere, mirosul, gustul, auzul si pipaitul) sa functioneze perfect. Intreaga tinuta fizica a lucratorului trebuie sa exprime eleganta, sobrietate, prestanta, robustete, sanatate etc. Pentru mentinerea si completarea acestor calitati, se impune si un regim de viata corespunzator, adoptat de fiecare lucrator , care trebuie sa-si ia unele masuri igienico-sanitare cu privire la organizarea rationala a somnului si repausului, evitarea excesului de tutun, de bauturi alcoolice. Abuzul de farduri, lacul de unghii strident, bijuteriile excesive, ca si folosirea unor parfumuri sau deodorante puternice vor fi evitate in timpul serviciului, deoarece impieteaza asupra sobrietatii si seriozitatii tinutei.

Secretul profesional: angajatii nu au voie sa divulge date despre modul de organizare a fluxului de personal, a fluxului de productie, despre ingredientele speciale utilizate de bucatari, despre furnizori, despre aspecte legate de operatiunile financiare ale firmei (incasari, cheltuieli, investitii).

Disciplina: se impune la nivel personal prin limbaj si comportament;

Corectitudine: este interzisa insusirea de catre angajati a oricarui bun sau valoare materiala ce nu I se cuvine ;

Relatii cu clientii: sunt strict interzise in timpul serviciului alte relatii decat cele profesionale ale angajatilor cu clientii, indiferent de circumstante ;

Cei ce nu vor respecta aceste reguli vor fi sanctionati in functie de gravitatea faptei mergand pana la desfacerea contractului de munca, iar in cazuri mai grave se va apela la organele de politie.

IX.PLANUL FINANCIAR.

Necesarul de finantare

Destinatia fondurilor

Pentru realizarea proiectului de investitii specificat societatea identifica un necesar de finantare de 375.000 Euro, suma care se argumenteaza astfel:

Pentru imobilul in care se va amenaja restaurantul, s-a platit 30.000 Euro, constand in valoarea terenului pe care s-a construit pensiunea, si 50.000 Euro reprezentand avansul pentru constructia cladirii, reprezentand 50% din valoarea constructiei.

Valoarea amenajarilor rezulta dintr-un deviz antecalculat de societatea ce va efectua aceste lucrari. Sumele necesare ahizitionarii utilajelor de bucatarie, mobilierului si dotarilor sunt conforme cu rezultatul selectiei de oferta si studiilor de piata efectuate.

Modul de finantare

Se intentioneaza ca necesarul de finantare astfel obtinut sa fie acoperit prin obtinerea unui credit din partea unei institutii specializate. Previziunile financiare s-au facut sub premisele obtinerii unui imprumut pe termen lung de 460.000 Euro, a carui rambursare se va face in 5 ani prin rate egale si dobanda calculata la sold. Rata dobanzii creditului in valuta ce a fost utilizata in proiectiile financiare este de 10%.

Beneficiul finantatorului

Pentru suma imprumutata (460.000 Euro) institutia creditoare va primi o dobanda la sold de 10% pe an. Conform programului de rambursare a imprumutului, pana la momentul recuperarii totale a sumelor avansate, finantatorul va incasa o dobanda totala de 2.870.000 mii lei (70.000 Euro, pentru un curs al Euro de 41.000 lei/Euro). Societatea Bustean&Mos SA va garanta imprumutul primit printr-un contract de gaj si ipoteca asupra activelor societatii.

Ipotezele previziunii

Volumul vanzarilor

Cifra de afaceri se previzioneaza ca va avea urmatoarea structura: 65% din aceasta va reprezenta vanzarile din domeniul alimentatiei publice, 25% din domeniul hotelier si 10% din agrement. Pentru anul 2010 se previzioneaza un grad de ocupare de 30% al unitatilor de cazare si cresterea volumului vanzarilor produselor de gastronomie si a activitatilor de agrement. Pentru anii 2011 si 2012 se previzioneaza o crestere a gradului de ocupare la 60% si cresterea vanzarilor in celelalte domenii cu peste 25%, datorita: sporirii reclamei si promovarii, imbunatatirea calitatii, deschiderea terasei, amenajarea terenului de sport.

Elemente de cost

Costul marfurilor vandute se va situa la aproximativ 45% din vanzari si reprezinta cca. 13% din volumul cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile cu materii prime anticipate pentru perioada de previziune constituie aproximativ 60% din totalul cheltuielilor de exploatare. Nivelul costurilor indirecte ale societatii se situeaza la aproximativ 11% din totalul cheltuielilor de exploatare, iar cheltuielile cu amortizarile reprezinta aproximativ 3% din acestea din urma.

Cheltuielile cu dobanzile s-au dimensionat in raport cu programul de rambursare a imprumutului, la o rata a dobanzii de 10% pentru imprumuturi in valuta. Imprumutul solicitat va fi de 460.000 Euro, cu rambursare in 5 ani prin rate egale si dobanda calculata la sold. S-a considerat o perioada de gratie de 1 an.

Planul de rambursare

-Euro-

Activele fixe si amortizarea lor

Societatea detine la data intocmirii planului active fixe in valoare neta de 250.000 Euro. Sistemul de amortizare adoptat este cel liniar, cota de amortizare globala anuala fiind de aproximativ 5% din valoarea contabila.

Stocurile

Valoarea stocurilor este destul de mica, avand in vedere specificul activitatii, determinand astfel o viteza de rotatie a acestora foarte mare. Structura lor este reprezentata de marfuri (51%), materii prime (19%), produse finite (9%), ambalaje (8%) si produse consumabile (13%). Datorita controlului periodic al calitatii ingredientelor utilizate in restauratie s-a anticipat o diminuare a volumului stocurilor.

Disponibilitatile banesti

Se previzioneaza o situatie echilibrata la nivelul trezoreriei, fara descoperiri de cont si fara pericolul unor dezehilibre monetare. Excedentul de trezorerie anual va fi repartizat catre dividende.

Politica de obtinere a creditului furnizor

Neachitarea imediata a datoriilor catre furnizorii de produse de alimentatie publica constituie o politica ce va avea loc, datorita stabilirii unei relatii bazate pe incredere intre societate si furnizori.

Datoriile catre bugetul statului

Acestea sunt reprezentate de contributia firmei si retinerile din salariile angajatilor pentru CAS, fond de sanatate, somaj, impozit pe salarii, si alte contributii. Toate aceste contributii ale firmei de ridica la aproximativ 38% din Fondul de salarii, iar aportul salariatilor la CAS, fonduri si impozite se ridica la aproximativ 30% din Fondul de salarii.

Impozitul pe profit

Acest element s-a calculat utilizand o cota de impozitare de 25% pentru intreaga perioada de previziune.

Dividendele

In urma politicii de alocare a excedentelor de numerar anticipate, dividendele repartizate anual pe perioada de previziune au fost calculate la nivelul a 75% in 2009, 60% in 2010 si 100% in ultimii 3 ani din profitul net anticipat.

Capitalul social

Valoarea capitalului social va ramane constanta pe parcursul celor 5 ani de activitate previzionati.

Indicatori financiari

Pragul de rentabilitate si analiza de senzitivitate

Calculul cifrei de afaceri la prag

CA₂₀₀₅ = CF₂₀₀₅/ MCV₂₀₀₅ = 3.672.073.000/ 31.3% = 11.731.862.620 Lei

Unde:

CA= cifra de afaceri la prag;

CF= cheltuieli fixe;

MCV%= rata marjei cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile.

In conditiile volumului de acitivitate anticipat pentru exercitiul anului 2009, valoarea astfel obtinuta se traduce printr-o cifra de afaceri la prag lunara de aproximativ 977.655 lei.

Determinarea intervalului de siguranta

i = Cap - Capr = 2000000- 1173186= 882681 lei

unde:

Cap = cifra de afaceri prognozata;

Capr = cifra de afaceri la prag.

Acest indicator exprima gradul de risc al exploatarii. Cu cat valoarea lui este mai mare cu atat riscul este mai mic, cu alte cuvinte, activitatea de exploatare se situeaza mai eparte de nivelul minim de profitabilitate. In cazul exercitiului anului 2008 indicatorul pune in evidenta o situatie favorabila, cifra de afaceri prognozata depasind pragul de rentabilitate cu aproximativ 164%.

Pentru intreaga perioada de previziune evolutia intervalului de siguranta este prezentata in tabelul urmator:

-mii lei-

4. Indicatori de evaluare a proiectului de investitii

a)    Determinarea ratei interne de rentabilitate financiara (RIR)

Acest indicator a fost determinat considerand o perioada de functionare a investitiei de 10 ani, si reprezinta acea valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea neta actualizat este nula. In urma calculelor efectuate, rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a venitului net este nula se situeaza in intervalul 47% - 48%. Conform calculelor cea mai potrivita valoare a lui RIR este de 48%.

b)    Determinarea valorii actualizate nete a proiectului

Pentru calcularea acestui indicator pentru o perioada de viata economica a proiectului de 10 ani s-a utilizat o rata de actualizare de 17% formata din 10% rata medie a dobanzii la creditele in valuta si 7% factorul de risc pentru proiectiile realizate.

Calculele ne conduc la un VAN de 4034 mii lei prin actualizarea cash-flow-urilor nete ale proiectului de investitii cu rata de mai sus. Proiectiile financiare se bazeaza pe o abordare a evolutiei afacerii in preturi constante.

c)     Termenul de recuperare al investitiei

Termenul de recuperare exprima intervalul de timp necesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale actualizate generate de proiect.

Rezultatele ne conduc la un termen de recuperare de aproximativ 6 ani apreciat ca fiind bun comparativ cu durata de viata a proiectului, ce este de cel putin 10 ani.