Tehnician in activitati economice -pentru obtinerea certificatului de competenta profesionala - cercetarea de marketing

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

GRUPUL SCOLAR AGRICOL SCORNICESTI

PROFIL:SERVICII

SPECIALIZARE:TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

LUCRARE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENTA PROFESIONALA

TEMA LUCRARII:

CERCETAREA DE MARKETING

Argument

Tema aceste lucrari pentru obtinerea Certificatului de Competenta Profesionala este “Cercetarea de marketing”si are o importanta deosebita, atat pentru structura oricarei societati comerciale cat si pentru marketing.

Lucrarea este structurata astfel:

Capitolul 1 este format din teoria legata de domeniul cercetarilor de marketing.

Cercetarea de marketing reprezinta activitatea formala prin intermediul careia, cu ajutorul unor concepte, metode si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza masurarea, specificarea, analiza, culegerea si interpretarea informatiilor de marketing, destinate conducerii unitatii economice pentru cunoasterea mediului in care functioneaza, identificarea oportunitatilor, evaluarea alternativelor, actiunilor de marketing si a afectelor acestora.

Capitolul 11 cuprinde informatii referitoare la firma S. C. PRETZEL S. A. al carei obiect de activitate este reprezentat de comercializarea produselor de panificatie. In acest capitol sunt descrise obiectul de activitate si forma juridica, cat si planul de afaceri in cadrul caruia sunt elaborate organigrama si fisa postului pentru directorul economic.

Capitolul 111 prezinta o aplicatie practica ce poate exista in cadrul firmei S. C. PRETZEL S. A. privitoare la o structura a cercetarii de marketing.

Capitolul 1

CERCETAREA DE MARKETING

In limbajul si in actiunile intreprinzatorilor si ale specialistilor implicate in relatiile de piata si-a facut tot mai ferm simtita prezenta in secolul nostru un nou termen, cu o rezonanta si o atractie deosebita, cu tot mai adanci conotatii-marketingul.

Enigma marketingului consta in faptul ca el este una dintre cele mai vechi activitati ale omului si totusi este privit ca cea mai recenta dintre disciplinele economice.

Pe de alta parte, pentru implementarea opticii de marketing este necesar si un nou mod de conducere, care sa asigure coordonarea si integrarea tuturor activitatilor intreprinderii, subordonarea lor aceluiasi scop final:satisfacerea cerintelor actuale si de perspectiva ale consumatorului si utilizatorului.

Pentru a raspunde unor astfel de exigente, odata cu dezvoltarea teoriei si practicii marketingului s-a conturat o componenta de prima importanta a acestuia, cunoscuta sub denumirea de cercetare de marketing.

Aceasta reprezinta activitatea formala prin intermediul careia cu ajutorul unor concepte si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza specificarea, culegerea, masurarea, analiza si interpretarea informatiilor de marketing, destinate conducerii unitatii economice pentru cunoasterea mediului in care functioneaza, identificarea oportunitatilor, evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora.

1.1         Aria cercetarilor de marketing

Studierea pietei este cel mai important domeniu al cercetarii de marketing. Pot fi supuse investigatiei aspectele generale ale pietei, intre care:caracteristicile, structura si conjunctura pietei, dinamica fenomenelor de piata, dimensiunile spatiale ale piete, etc, pe de alta parte, obiectul investigatiei il pot constitui diferitele fenomene si categorii ale pietei, in mod deosebit cererea si oferta, preturile si tarifele, exporturile si importurile , cotele de piata, si altele.

Un alt plan important al cercetarii de marketing il reprezinta si investigarea nevoilor de consum cat si studierea comportamentului de cumparare si de consum al cumparatorilor.

Cercetarea de marketing presupune investigarea tuturor activitatilor desfasurate pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor si utilizatorilor. De aceea in sfera cercetarii de marketing intra si investigatiile menite sa directioneze politica de marketing-mix in intregul ei si pe fiecare component considerate separate.

Studierea concurentei este importanta pentru stabilirea locului intreprinderii pe piata, ea este investigata sub aspectul numarului, cotelor de piata, strategiilor si practicilor de marketing.

Studierea produsului

Trebuie cercetate linia de produse, gama sortimentala, testate produsele noi, constatate calitatea, intrebuintarile si varsta produsului, imaginea si marca, ambalajul, produsele concurente , serviciile prestate clientilor.

Studierea pretului, promovarii si distributiei

Prin cercetarea pretului se obtin informatii referitoare la metodele de stabilire a acestuia, limitele intre care se poate situa el sub aspectul nivelului, raportul calitate-pret, creditele si conditiile de vanzare. Promovarea trebuie analizata complex pentru a identifica mijloacele principale folosite pentru promovare si importanta lor relativa pe piata, metodele de promovare a vanzarilor, publicitatea, selectarea mediilor si suporturilor publicitare si importanta marcii de promovare. Distributia trebuie cercetata atat sub aspectul canalelor de distributie cat si al distributiei fizice.

Studierea macromediului inseamna extinderea investigatiilor dincolo de sfera pietei si a celorlalte componente ale micromediului. Sunt urmarite evolutia generala a economiei si a ramurii in care activeaza intreprinderea, cadrul legislativ si institutional, politic, mediul tehnologic, ecologic, social si cultural.

Cercetarea de marketing presupune si o ampla activitate de analize precum si de previziuni pe termen scurt, mediu sau lung pentru fundamentarea programelor si tuturor activitatilor de marketing, pentru evaluarea performantelor in acest domeniu.

Informatiile obtinute prin cercetarea de marketing sunt folosite in urmatoarele scopuri principale:

◊planificare-informatiile sprijina elaborarea unor planuri de marketing argumentate solid, construite judicious, detaliate si la obiect

◊control-informatiile de marketing pun la indemana celor abilitati elementele necesare pentru a controla daca obiectivele, activitatile, termenele si costurile planificate au fost sau nu realizate.

2. 1 Tipologia cercetarilor de marketing

Complexitatea proceselor vizate de cercetarea de marketing reclama variate modalitati de studiere a acestora. Asadar au aparut si au fost dezvoltate numeroase variante de cercetari ce pot fi totusi incadrate in anumite categorii specific care formeaza tipologia cercetarilor de marketing.

Criteriile folosite pentru gruparea cercetarilor de marketing sunt urmatoarele:

1. Scopul cercetarii

In functie de acest criteriu, cercetarea de marketing acopera urmatoarele arii:

a)cercetarea pentru evaluare, care urmareste estimarea fenomenului, cum ar fi marimea si potentialul pietei;

b)cercetarea competitiva, prin care se cerceteaza numarul, forta si comportamentul firmelor concurente si se fac comparatii din care sa reiasa daca firma cercetatoare are sau nu avantaje in raport cu concurenta;

c)cercetarea ambientala prin care se urmareste cunoasterea mediului, a macromediului si micromediului intreprinderii;

d)cercetarea analitica prin care, indiferent de scopul si problema supusa cercetarii, se urmareste identificarea factorilor care influenteaza problema studiata;

e)cercetarea previzionala, prin care se realizeaza previziuni pe termen scurt, mediu si lung ale aspectelor supuse cercetarii.

2. Obiectivul cercetarii.

Acest criteriu imparte cercetarile de marketing in:

a)cercetari exploratorii –au ca scop principal indentificarea coordonatelor fenomenului cercetat.

b)cercetarile instrumentale au ca obiectiv elaborarea, testarea si validarea unor instrumente si metode de cercetare cum sunt:chestionare, teste etc.

c)cercetarile descriptive-insista asupra a ceea ce se intampla cu fenomenul respectiv si nu asupra cauzelor evolutiei sale.

d)cercetarile explicative-au ca scop principal sa explice desfasurarea specifica in timp si spatiu a unui fenomen de marketing.

e)cercetarile predictive urmaresc realizarea unor previziuni pe termen scurt, mediu sau lung ale fenomenelor de marketing.

3. Locul de desfasurare al cercetarii de marketing

Dupa acest criteriu ele se delimiteaza in cercetari de teren si cercetari de birou.

4. Frecventa desfasurarii lor

a)cercetari de marketing permanente, care se desfasoara in mod sistematic

b)cercetari periodice, care se desfasoara la anumite perioade de timp

c)ocazionale, cand nu se mai repeta in timp

2. 2. Organizarea cercetarii de marketing

2.1.1      Continutul programului cercetarii de marketing

Este necesar ca cercetarea de marketing sa fie integrata in mod organic in strategia de marketing a unitatii si sa se desfasoare in baza unui program care sa reprezinte o componenta a programului generata de marketing.

Infaptuirea cercetarii de marketing presupune parcurgerea unor faze succesive, in cadrul unui proces complex incepand cu stabilirea scopului si obiectivelor si terminand cu prezentarea concluziilor si recomandarilor.

Numarul mare de activitati pe care le implica realizarea cu succes a unei cercetari de marketing si respectiv, de decizii care trebuie luate pe parcursul cercetarii impune o conducere si o supraveghere atenta a intregului proces.

a)Identificarea problemei si definirea scopului cercetarii reprezinta una din cele mai importante faze in procesul cercetarii cu influenta hotaratoare asupra celorlalte actiuni.

b)Elaborarea obiectivelor si ipotezelor are un impact nemijlocit asupra intregii metodologii a cercetarii ca si asupra costurilor acesteia. Fiecare obiectiv trebuie sa fie relevant, deseori, alaturi de un obiectiv central exista si obiective secundare, cu importanta mai mica dar a caror realizare contribuie la scopul central al cercetarii. Stabilirea cu claritate a obiectivelor cercetarii ajuta la fundamentarea prioritatilor in ceea ce priveste informatia necesara si serveste ca standard in evaluarea rezultatelor finale.

c)Estimarea prealabila a valorii informatiilor ce va fi obtinuta prin cercetare.

Participarea cercetarii de marketing la realizarea obiectivelor intreprinderii are loc prin intermediul informatiilor pe care le produce pentru luarea deciziilor.

Valoarea informatiilor rezultate dintr-o cercetare depinde de o multitudine de factori:importanta deciziei, gradul de risc si incertitudine care insoteste luarea deciziei si influenta informatiei obtinute prin cercetare asupra deciziei.

Pentru evaluarea contributiei informatiei se folosesc urmatoarele criterii:acuratete, actualitate, suficienta, disponibilitate, relevanta.

Din punct de vedere al sursei de provenienta, informatiile sunt primare si secundare.

Cele primare sunt cele obtinute direct de pe piata, iar cele secundare sunt date culese si prelucrate anterior.

d)Alegerea surselor de informatii , este faza in care se iau decizii privitoare la tipul, sursa, natura si forma informatiilor care urmeaza sa fie culese.

e)Selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, vizeaza rezolvarea aspectelor de natura tactica cum ar fi definitivarea instrumentelor de culegere a informatiilor sau a programului de desfasurare a cercetarii.

f)Recoltarea informatiilor se refera la aspectul organizatoric si metodele din aceasta etapa. Acum se clarifica problema referitoare la:cine va prelua datele, unde si cum se va realiza acest lucru.

Unele date vor fi prelucrate imediat iar altele vor fi stocate pentru o utilizare ulterioara, formand banca de date.

g)Prelucrarea informatiilor , urmareste aducerea acestora in forma in care se poate trece la interpretarea lor. Dupa ce datele se analizeaza si se corecteaza erorile se face o evaluare a calitatii lor din punct de vedere al reprezentativitatii si al validitatii.

h)Analiza si interpretarea informatiilor reprezinta un proces complex care se poate realiza apelandu-se la un numar insemnat de metode cantitative si calitative ce trebuie alese cu mult descernamant in functie de obiectivele cercetarii astfel incat sa se reduca la minimum erorile care pot duce la denaturarea rezultatelor.

i)Redactarea studiului si elaborarea concluziilor reprezinta ultima etapa a procesului unei cercetari de marketing.

Se face o prezentare sintetica a scopului obiectivelor si metodologiei cercetarii, se prezinta rezultatele in lumina obiectivelor si ipotezelor urmarite si se subliniaza relevanta acestor rezultate asupra procesului decizional.

2. 2. 2. Metode si tehnici de culegere a informatiilor in cercetarile de marketing

Obtinerea datelor si informatiilor reprezinta una dintre cele mai complexe probleme cu care se confrunta cercetatorii de marketing.

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor sunt:investigarea surselor documentare, cercetarea directa, experimentul si simularea.

2. 2. 2. 1. Investigarea surselor documentare exterioare

Culegerea informatiilor incepe cu investigarea surselor documentare care contin date secundare ce pot proveni din surse interne si surse externe.

Sursele interne, contin date ce se gasesc in intreprindere. Acestea pot fi evidentele contabile, financiare, rapoartele agentilor de vanzari. Datele provin din documente emise de intreprindere sau de angajatii sai.

Banca de date de marketing poate contine informatii despre activitatile de marketing anterioare ale intreprinderii asa cum reies din evidentele vanzarilor, actiunilor de marketing si din rapoartele de cercetare.

Sursele externe contin informatii si date care acopera o problematica diversa din aria marketingului. Principalele surse documentare externe sunt:

◊Statisticile oficiale publicate sau arhivate de organisme guvernamentale, institutii publice si alte organizatii.

◊Cataloage, pliante, oferte, cereri de oferta, brosuri si diverse materiale publicitare.

◊Articole de presa, carti si cursuri universitare.

◊Rapoarte, analize si studii la comanda sau pe baza de abonament de institutii si agentii specializate in cercetarea de marketing sau de firme mari, de regula transnationale, care detin pozitii puternice pe piata internationala si care concentreaza cercetarile pe specificul pietelor si al domeniilor de activitate.

◊Surse documentare internationale cum sunt publicatiile ONU, OMC, ale OECD, Bancii Mondiale si altele.

O sursa externa din ce in ce mai importanta care cucereste din ce in ce mai mult teren este internetul unde pot fi accesate baze de date si rapoarte ale diferitelor organizatii si organisme, atat nationale cat si international.

2. 2. 2. 2 Cercetarea directa

Metodele folosite in cercetarea directa permit culegerea informatiilor direct de la purtatorii lor:consumatori individuali, utilizatori industriali, institutionali si guvernamentali, producatori de bunuri si servicii.

◊Cercetarea totala sau de masa care reclama includerea in procesul de investigare a tuturor membrilor care formeaza colectivitatea cercetarii.

◊Cercetarea selectiva apeleaza la un grup de membri selectati ai colectivitatii numit esantion . Aceasta cercetare ofera mai multe avantaje, respectiv costul mai redus, posibilitatea utilizarii unui personal calificat si dimensionat pe masura nevoilor.

Pentru cercetarea directa sunt folosite observarea si ancheta.

Observarea consta in prelucrarea datelor fara implicarea afectiva a purtatorului lor.

Formele in care poate fi efectuata observarea sunt:observarea personala sau directa, observarea mecanica si observarea electronica.

Ancheta este o metoda mai ampla de culegere a informatiilor ce recurge la un instrument specific numic chestionar si se efectueaza asupra unui grup de persoane numit esantion.

Ancheta prin corespondenta presupune trimiterea prin posta, fax, e-mail a unui chestionar insotit de un plic timbrat autoadresat cu diferite ocazii, poate chiar insotit de mostre gratuite cu rugamintea catre subiecti sa il returneze completat prin posta. Gradul de returnare este redus si reprezinta principalul dezavantaj al metodei.

Ancheta prin telefon presupune ca raspunsurile la chestionar sa fie obtinute prin intervievarea la telefon, o varianta moderna a acestei anchete fiind interviul prin telefon asistat de un calculator.

Ancheta prin internet este cea mai moderna forma de intervievare deoarece raspunsurile pot fi obtinute imediat.

Chestionarul contine o succesiune de intrebari la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda. El este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului care contine o lista de intrebari alcatuite cu scopul de a obtine informatii asupra unei personae sau asupra unei probleme de marketing.

Esantionul reprezinta un grup sau segment selectat al unei colectivitati care este supus cercetarii, urmand ca rezultatele acesteia sa fie generalizate la nivelul intregii colectivitati.

2. 2. 2. 3 Experimentul de marketing

Experimentul reprezinta o forma mai complexa de culegere a informatiilor ce presupune selectarea unor grupuri de subiecti ce sunt supusi la tratamente diferite prin modificarea unui parametru sau factor care actioneaza pe piata si surprinderea reactiilor grupurilor respective la modificare.

2. 2. 2. 4. Simularea

Este actul de a crea artificial un model cat mai apropiat de realitate si a-l utiliza cu speranta de a obtine informatii despre realitatea insasi.

Metodele de simulare pot fi:

◊Metode de simulare analogica, daca sistemul S e de natura fizica sau biologica.

◊Metode de simulare numerica

◊Metode de simulare hibrida. Simularea de marketing are ca obiectiv comportamente, precum moda, imaginea publica a unei marci.

2. 3. Scale uzuale folosite in cercetarea de marketing

Informatiile utilizate in cercetarea de marketing trebuie sa fie masurate si ordonate incat sa fie utile scopului urmarit. Instrumentul cu ajutorul caruia se face masurarea se numeste scala. Ea este instrumentul care foloseste unitati de apreciere specifice precum grade, niveluri, clarificari incluse intr-un sistem gradual.

Principalele scale folosite in mod uzual in cercetarile de marketing sunt:diferentiala semantica, scala lui Stapel si scala lui Likert.

Cercetarea de marketing nu trebuie sa se confunde cu studierea pietei, care o cuprinde alaturi de cercetarea macromediului, concurentei, produsului si celorlalte elemente ale mixului de marketing si de datele interne care au relevanta pentru marketing.

CAPITOLUL II

INFIINTAREA FIRMEI

1. 1. Obiectul de activitate si forma juridica

1.1.1.          Descrierea pietei si a rolului firmei

In ultimii ani, concurenta in domeniul de panificatie a crescut vertiginos. Datorita ciclului foarte scurt de fabricatie al acestor produse si a cererii relativ stabile, intreprinzatorii privati au preferat sa investeasca in domeniu astfel ca in prezent in judetul Iasi exista 176 brutarii.

Piata S. C. ”PRETZEL”S. A. reprezinta spatiul economic-geografic unde ea este prezenta cu produsele sale, cu influenta si prestigiul ei.

Societatea produce si comercializeaza anual pe piata interna peste 7000 de tone de faina de diverse tipuri, 3000 tone de paine in diverse sortimente si 35 tone de produse de patiserie.

Piata careia i se adreseaza S. C. ”PRETZEL”S. A. are un caracter local pe de o parte si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditionala universala.

Societatea realizeaza vanzari prin reteaua de magazine PRETZEL de pe raza municipiului Iasi si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Reteaua de distributie era constituita in 1993 din 17 magazine proprii de desfacere.

In 1999 numarul magazinelor proprii a crescut la 21, doua treimi din acestea fiind dotate cu case de marcat si cantare electronice. Personalul este calificat si bine pregatit pentru a asigura un comert civilizat.

Magazinele primesc, gestioneaza si vand produsele. Actele intocmite in magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar numerarul incasat se preda zilnic la casierie, putand fi utilizat chiar in ziua urmatoare in scopurile stabilite de societate.

Criteriile de selectie a modalitatilor de distributie se bazeaza pe urmatoarele:

◊Plata imediata

◊Volumul comenzilor

◊Relatia anterioara

Contractele de livrare practicate de S. C. PRETZEL S. A. in calitate de furnizor contin prevederi asiguratoare referitoare la:

◊Documentele si modalitatile de plata

◊Receptia marfii la sediul firmei

◊Garantie

1. 1. 2. Istoricul firmei S. C. ”PRETZEL”S. A.

a)Data infiintarii

S. C. PRETZEL. S. A. a luat fiinta in decembrie 1992. Este persoana juridica romana, are forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutului ei. Societatea nu are filiale sau sucursale in tara sau strainatate. Sediul societatii este in Iasi, Str. Soseaua Pacurari, nr. 26. , S. C. PRETZEL S. A. are codul fiscal R3911847 si este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J22-464-1993.

b)Informatii cu privire la capitalul social

Capitalul social initial a fost 7. 824, 5 RON, fiind impartit in 15. 643 actiuni cu o valoare nominala de 0, 5 RON. Capitalul social actual este de 205. 253, 7 RON, divizat in 125. 144 actiuni a cate 1, 6401 RON fiecare. De la infiintare pana in prezent numarul de actionari a scazut de la 2. 132 la 1318 datorita concentrarii detinerilor de actiuni.

c)Obiectul de activitate

Obiectul de activitate, conform statutului este reprezentat de:

◊productia, inclusiv aprovizionarea si importul pentru productie si desfacere pe piata interna si externa a produselor obtinute prin prelucrarea industriala a cerealelor.

◊comercializarea cu ridicata si amanuntul a produselor si marfurilor alimentare de orice fel prin magazine proprii sau inchiriate, concesionate sau in locuri special amenajate.

◊operatiuni de import-export, operatiuni specializate de comert extern precum si oricare alt gen de servicii de comert extern.

◊concesionarea de terenuri arabile si creditarea proprietarilor de terenuri pentru productia de cereale.

Societatea comerciala realizeaza orice alte operatiuni privind dezvoltarea, modernizarea, avand dreptul de a cumpara, inchiria sau de a obtine orice avantaj asupra sau in legatura cu orice proprietati si orice constructii, motoare, mijloace auto sau instalatii.

Baza materiala a societatii e compusa din urmatoarele active principale:

◊moara de grau, construita in 1959, a ajuns prin modernizari succesive la o capacitate de macinis de 130 tone in 24 ore.

◊utilajele sunt de provenienta romana(15 valturi tip Toplet)si turceasca(umidificatoare, masini de gris).

In urma procesului de macinare se pot obtine toate tipurile de faina, diferentiate in functie de continutul de cenusa si substante minerale. Cele 21 de magazine de desfacere ale producatorului sunt raspandite in tot orasul.

2. 1. Prezentarea planului de afaceri

2. 1. 1. DESCRIEREA GENERALA A FIRMEI

Obiective, Strategie, Tactici

Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final este orientat persoanelor de toate varstele.

Pentru a-i determina pe clienti sa cumpere produsele fabricate de intreprindere conducerea va pune accentul pe calitatea deosebita a serviciilor prestate si pretul convenabil.

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli.

Reclama produselor va fi realizata prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente.

Strategia

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

Odata cu achizitionarea firmei S. C. ELDA S. A. , S. C. PRETZEL S. A. va opta pentru o diversificare a produselor, concretizata in fabricarea unui nou produs, pizza.

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va opta o strategie indreptata spre urmatoarele obiective:

◊ridicarea calitatii produselor

◊largirea sortimentului produsului

◊ridicarea nivelului de deservire post-vanzare

◊stabilirea unui pret convenabil pentru toatele paturile sociale.

Unele produse fac parte din clasa bunurilor Giffen, cererea lor crescand in conditiile scaderii veniturilor. Ciclul de fabricatie foarte scurt favorizeaza adaptarea rapida a preturilor de desfacere la variatiile costurilor materiilor prime.

Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:

◊datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari firma poate obtine profituri mai mari.

◊aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

Principalii furnizori ai societatii sunt:

2. 1. 2. PLANUL MANAGERIAL

Echipa de conducere

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere care decide asupra activitatii societatii si adopta o politica economica si comerciala.

Societatea este administrata de Consiliul de Administratie, compus din 7 persoane alese de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de 4 ani.

Consiliul de Administratie este condus de un presedinte, care are si calitatea de director general.

Gestiunea societatii este verificata de Comisia de Cenzori, formata din 3 membri alesi de Adunarea Generala a Actionarilor.

Directorul general al societatii este ajutat de directorul executiv tehnic si de directorul executiv economic.

Directorul tehnic este conducatorul directiei productiei.

Directorul economic are in subordine urmatoarele compartimente:

◊biroul financiar-contabil-preturi

◊oficiul de calcul

◊biroul aprovizionare

FISA POSTULUI

DIRECTOR ECONOMIC

TITULARUL POSTULUI Andreescu Daniela

RELATII ORGANIZATORICE

Are in subordine:Biroul Financiar, Biroul Contabilitate, Biroul Calculatoare-Salarizare, Preturi

Este subordonat postului:Director General

Colaboreaza cu:

1. Compartimentul Comercial inclusiv gestiunile de materii prime, material, combustibil, produse finite, materiale recuperabile

2. Compartimentul Tehnic si de productie

SUMARUL POSTULUI

-Organizeaza activitatea economico-financiara si de evidenta tehnico-operativa si contabil-statistica din societate

-Elaboreaza planurile financiare ale societatii, intocmeste bilantul contabil, balantele lunare si bugetul de venituri si cheltuieli pe societate si pe compartimente

-Efectueaza studii si analize cu privire la eficacitatea procedurilor de productie, evolutia fondurilor circulante, a structurii cheltuielilor materiale si stabileste impreuna cu compartimentele implicate masuri de imbunatatire continua a activitatii din societate

ATRIBUTII SI SARCINI ALE POSTULUI

Planificarea financiara

-intocmeste studii legate de activitatea financiara

-elaboreaza bugetul anual de venituri si chetuieli al societatii si bugetele de venituri si cheltuieli a compartimentelor care sunt urmarite din punct de vedere financiar

-propune spre aprobare Directorului General si Consiliului de Administriatie bugetele intocmite

-urmareste realizarea bugetului de venituri si cheltuieli al societatii pe compartimente organizatorice si elaboreaza raportul lunar asupra executiei bugetare

-organizeaza si raspunde de inventarierea intregului patrimoniu al societatii, luand masuri de intocmire a formelor legale pentru deficientele constatate

-asigura disciplina financiara, urmareste si raspunde de incasarea in termen a cererilor de plata si a altor drepturi cuvenite societatii

-asigura virarea la timp a sumelor datorate bugetului de stat, furnizorilor si altor creditori conform prevederilor legale

-organizeaza si coordoneaza intocmirea evidentelor tehnico-operative, a gestiunilor si a evidentei furnizorilor si clientilor pe calculator

RESPONSABILITATILE POSTULUI

-raspunde de modul de calcul al proiectelor de buget de venituri si cheltuieli ale societatii

2. 1. 3. PLANUL OPERATIONAL

Metoda de productie folosita

Procesul tehnologic de obtinere a fainii cuprinde:

◊pregatirea boabelor

◊macinarea propriu-zisa

Pregatirea boabelor respecta urmatoarele operatii:

-separarea impuritatilor mai mici sau mai mari decat boabele de grau

-separarea prafului si a altor impuritati de acest gen

-decojirea partiala a boabelor

-conditionarea(tratament hidrotermic)boabelor, urmata de un repaos pentru echilibrarea umiditatii in zona periferica a boabelor

Macinarea propriu-zisa respecta urmatoarele operatii:

◊macinisul inferior din care se obtine 97, 5%-99, 5% din masa initiala, restul fiind pierderi

◊macinisul superior care se aplica maselor purificate rezultand:crupe(particule mari), grisuri(particule intermediare), faina, tarate

Procesul tehnologic de obtinere a painii cuprinde:

◊formarea loturilor omogene de faina

◊cercerea fainii

◊dozarea fainii

◊dozarea apei si a drojdiei pentru prepararea maielei

◊prepararea maielei

◊framantarea maielei

◊fermentarea maielei

◊prepararea aluatului

◊framantarea aluatului

◊fermentarea aluatului

◊predospirea bucatilor de aluat

◊dospirea finala a aluatului

◊pregatirea cuptorului

◊pregatirea bucatilor de aluat

◊coacerea aluatului

◊racirea painii

◊depozitarea painii

◊ambalarea painii

◊livrarea catre client

2. 1. 4. PLANUL DE MARKETING

Piata

S. C. PRETZEL S. A. are un caracter local pe de o parte si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditionala universala.

Avantajele firmei

Datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, firma poate obtine profituri mai mari. Aceeasi loialitate asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

Piata tinta

In cazul nostru orice persoana consumatoare de paine este client. Totusi pentru specialitatile noastre(covrigi, batoane, saleuri, pateuri)principalii client ai nostrii sunt copiii si adolescentii. Premisa esentiala a identificarii unei tinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzatoare a pietei si a elementelor sale componente.

Tinta noastra comerciala raspunde la intrebare:CARE SUNT CLIENTII NOSTRI POTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea:CUI TREBUIE SA NE ADRESAM PENTRU A VINDE SAU A FACE SA SE VANDA PRODUSELE NOASTRE?

Segmentarea pietei tinta

2. 1. 5. PLANUL FINANCIAR

Calcule previzionare pe 3 ani

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara face ca obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiar-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere. Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza:bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.

Structura bilantului se apropie tot mai mult de o prezentare functionala a datelor contabile, in detrimentul unei prezentari dupa criteriile financiare de lichiditate si exigibilitate. De aceea este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adoptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa. In acest sens sunt utile detalierile care se fac in anexa la bilant privind lichiditatea activelor, indeosebi a creantelor si exigibilitatea pasivelor, mai cu seama a datoriilor intreprinderii. Se ajunge astfel la constructia unui “bilant financiar”, in care clasamentul posturilor de activ si de pasiv se face exclusiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate.

Pentru a respecta cat mai fidel criteriul lichiditatii, activele fixe se prezinta in urmatoarea succesiune:

◊imobilizari

◊imobilizari necorporale neamortizate care au o lichiditate foarte slaba

◊imobilizari corporale neamortizabile care au o lichiditate slaba

◊imobilizari necorporale amortizabile devin lichide pe masura repartizarii cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor perioade de gestiune

◊imobilizari corporale amoritzabile care devin lichide pe masura amortizarii lor

◊participatiile sub forma de actiuni sau parti sociale pe care intreprinderea le detine in permanenta pentru a controla o alta societate sau pentru a exercita in cadrul acesteia o influenta predominanta

◊alte imobilizari financiare

Activele circulante sunt mai lichide decat activele fixe putand fi rapid transformate in moneda. Durata recuperarii capitalurilor banesti alocate in aceste active este mai scurta si de aceea ele sunt numite si decalaje de plati nefavorabile

Structura pasivului, dupa criteriul exigibilitatii, grupeaza posturile de pasiv in doua mai categorii:

◊capitaluri proprii

◊datorii

Capitalurile proprii au o exigibilitate nula, intrucat capitalul mobilizat de la actionari s-a conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispozitia intreprinderii, pe toata durata ei de viata.

Analiza datoriilor, in functie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanta pentru evaluarea riscului financiar pe care il implica indatorarea intreprinderii. Gruparea in datorii financiare(pe termen lung sau mediu)si datorii de exploatare(pe termen scurt )se face in functie de scadenta obligatiilor de plata.

Capitolul III

APLICATIE A S. C. PRETZELS. A. PRIVITOARE LA O CERCETARE DE MARKETING

LOGIGRAMA PROCESULUI

Cine/ce compart	Activitatea					Mod de desfasurare
Urmarire incasari: Comp. calitate:	Elaborare chestionar de evaluare a satisfactiei clientilor Start					1. Criteriile de evaluare sunt specifice fiecarui domeniu 2. Chestionarul trebuie sa solicite clientului informatii despre: -impresia generala -calitatea produselor -performantele produselor/serviciilor -calitatea prod/serv comparativ cu altele similare ale concurentei -modul de tratare al reclamatiilor -modul in care personalul a reusit sa raspunda cerintelor clientului 3. Chestionarul trebuie avizat de Directorul General
-D. E. -U. I. -R. M. C.	1 Stabilirea clientilor care vor fi monitorizati					Se au in vedere livrarile efectuate in ultimul trimestru/semestru Lista va cuprinde(clientul, adresa, faxul, produsele/serviciile, nr contact, comanda.
Data:06/2010	revizia	0	1	2	3		4	5	6	7	8

CHESTIONAR DE EVALUARE A SATISFACTIEI CLIENTILOR

STIMATE CLIENT:

SC. PRETZEL S. A. , prin politica de calitate aprobata si urmarita de mine personal, si-a propus ca misiune:

<<satisfacerea cu promptitudine a cerintelor si asteptarile tuturor clientilor sai actuali si potentiali cu produse si servicii de calitate, cu respectarea cerintelor legale si de reglementare la domeniile de activitate si in conditiile de eficienta si eficacitate>>

Pentru aceasta, dorim sa fim partenerul dumneavoastra de incredere, sa identificam in timp real necesitatile si nemultumirile dumneavoastra pentru a putea sa imbunatatim continuu calitatea produselor si serviciilor oferite.

Spre o mai buna cunoastere a opiniei dumneavoastra fata de activitatea noastra va trimitem chestionarul de mai jos si va rugam sa ne acordati putin din timpul dumneavoastra, sa-l completati si sa-l returnati la adresa societatii sau prin fax la numarul 0349/401 168.

Va multumim pentru amabilitate, obiectivitate si pentru dorinta de a ne ajuta si va asiguram ca observatiile dumneavoastra vor fi tratate cu urgent maxima.

Cu stima,     Director General

D. Cotrimeanu

*Va rugam sa bifati in casuta care se potriveste raspunsul dumneavoastra

1. DATE DE IDENTIFICARE CLIENT

1. 1.   Client:__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ _____

1. 2.   Adresa:__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____

1. 3. Tel/Fax:__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____

1. 4. E-mail:__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ _____

1. 5. Natura capitalului social:

◊-de stat(a)

◊-privat(b)

◊-mixt(c)

1. 6. Domeniul de activitate:

◊-industrial(a)

◊-agricol(b)

◊-comert(c)

◊-servicii(d)

◊-altele(e)

1. 7. Aveti colaborare cu societatea noastra?

◊-da(a)

◊-cu contract(b)

◊-ocazional(c)

◊-nu(d)

2. GAMA DE PRODUSE

2. 1. Care sunt tipurile de produse utilizate?

◊-franzele__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ _____(a)

◊-cozonaci si colacei__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ _____(b)

◊-minipateuri sau orice alt produs facut la comanda__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ __(c)

2. 2. Ce servicii noi recomandati a fi asimilate de societatea noastra?

3. SATISFACTIA GENERALA

3. 1. Bazandu-va pe experienta dumneavoastra recenta, cat de multumit sunteti de calitatea serviciilor si produselor oferite de firma noastra?

◊-foarte multumit(a)

◊-multumit(b)

◊-satisfacator(c)

◊-nemultumit(d)

◊-foarte nemultumit(e)

3. 2. Bazandu-va pe experienta dumneavoastra recenta, ati achizitiona un alt produs de la societatea noastra?

◊-sigur(a)

◊-probabil(b)

◊-poate da/poate nu(c)

◊-probabil nu(d)

◊-categoric nu(e)

3. 3. Bazandu-va pe experienta dumneavoastra recenta, ati recomanda firma noastra unui client al dumneavoastra?

◊-sigur(a)

◊-probabil(b)

◊-poate da/poate nu(c)

◊-probabil nu(d)

◊-categoric nu(e)

3. 4. Care este impresia dumneavoastra in general fata de societatea noastra de la primele contacte pana in present?

◊-foarte multumit(a)

◊-multumit(b)

◊-satisfacator(c)

◊-nemultumit(d)

◊-foarte nemultumit(e)

3. 5. Se cunoaste in firma dumneavoastra intreaga gama de produse a societatii noastre?

◊-da(a)

◊-nu(b)

◊-nu in totalitate(c)

3. 6. Comentarii sau recomandari:

4. COMUNICAREA CU CLIENTUL

4. 1. Cum apreciati comunicarea initiala cu societatea noastra?

◊-foarte multumit(a)

◊-multumit(b)

◊-satisfacator(c)

◊-nemultumit(d)

◊-foarte nemultumit(e)

4. 2. Ne-ati comunicat problemele dumneavoastra in legatura cu societatea si produsele noastre?

◊-da(a)

◊-nu(b)

◊-nu intotdeauna(c)

4. 3. Cum apreciati modul de tratare al problemelor pe care le-ati ridicat, de catre societatea noastra?

◊-foarte multumit(a)

◊-multumit(b)

◊-satisfacator(c)

◊-nemultumit(d)

◊-foarte nemultumit(e)

4. 4. Aveti acum o problema in legatura cu societatea noastra care trebuie rezolvata urgent?

◊-da(a)

◊-nu(b)

◊-analizez(c)

4. 5. Cum apreciati comportamentul personalului din activitatea de vanzari/relatii cu publicul?

◊-foarte multumit(a)

◊-multumit(b)

◊-satisfacator(c)

◊-nemultumit(d)

◊-foarte nemultumit(e)

4. 6. Cum apreciati promptitudinea la solicitarea dumneavoastra?

◊-foarte multumit(a)

◊-multumit(b)
◊-satisfacator(c)

◊-nemultumit(d)

◊-foarte nemultumit(e)

Comentarii:

5. SUSTINEREA CLENTULUI

5. 1. Care este cauza principala a insatisfactiei dumneavoastra fata de produsele noastre?

5. 2. Precizati alte probleme pe care le-ati intampinat in cadrul relatiilor dumneavoastra cu societatea noastra:

5. 3. Sugestii si recomandari de imbunatatire a relatiilor dumneavoastra cu societatea noastra:

Chestionarul completat de dumneavoastra va fi analizat si supus atentiei conducerii societatii noastre.

FISA DE EVALUARE A SATISFACTIEI CLIENTILOR

CLIENT:__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ __

ADRESA:__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ __

TEL/FAX:__ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ __

2. 2. __ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ _____

5. 1. __ ____ ____ ____ __ 5. 2. __ ____ ____ ____ __ 5. 3. __ ____ ____ ____ __

Punctaj total:__ ____ ____pct Procent:__ ____ _____%

Se ia legatura cu clientul    Data:__/__/__

Semnatura:__ _____

Cine/Ce compartiment				Document Date de iesire					Mod de desfasurare
				STOP					-pentru cazul de client satisfacut actiuni de imbunatatire pe termen lung -pentru cazul de client nesatisfacut actiuni de imbunatatire cu termen de rezolvare scurt(max2luni)si se va contacta clientul -chestionarul si fisa de evaluare se arhiveaza impreuna la Urmarire Incasare.
Data:10-2009	Revizia	0	1		2	3	4	5	6	7	8

Bibliografie

Anghel L. Florescu , C. Zaharia R. (1993_, Marketing. Probleme, cazuri, teste, Editura Marketer, Bucuresti.

Ristea Ana-Lucia, Ioan-Franc V. , Stegaroiu I. , Tanasescu Dorina(2002), Marketing-Crestomatie de termini si concept, Editura. Expert, Bucuresti

Balaure V. , Adascalitei V. , Balan Carmen, Bodoc S. , Catoiu I. , Olteanu V. , Pop N. Al. , Teodorescu N. , (2002), Marketing, Editura Uranus, Bucuresti

Philip Kotter, Managementul marketingului:analiza, planificare, implementare, control. Editura Teora, Bucuresti, 1997.

Yves Bernard, Jean-Claude COLLI, Vocabular economic si financiar, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994.

Margareta(2002), Marketing-premise si provocari ale economiei inalte competitive, Editura Expert, Bucuresti.