TIRGURILE, EXPOZITIILE SI MANIFESTARILE CONEXE: PREZENTARE, DEFINITIE, ISTORIC

1 Targul

In acceptiunea moderna, la originea notiunii de targ stau urmatoarele cuvinte:

din limba latina "feria" care inseamna ziua in care se desfasurau targurile, zi de sarbatoare care a fost preluat in limba franceza "foire" (exemplu: Foire Internationale de Nice), in limba engleza "fair" (exemplu: The International Spring Fair of Birmingham) si in limba italiana "fiera" (exemplu: Fiera di Trieste).

din limba latina "missa", slujba religioasa, termen care a fost adoptat in zilele noastre in Germania sub forma "messe" (exemplu: Leipziger Messe).

din limba slava cuvantul "tergovli" care inseamna targ, impamantenit sub acesta denumire si in tara noastra.

Istoria consemneaza chiar o serie de "vizite comerciale", daca se pot numi asa, in Germania la "Leipziger Messe", targ cunoscut inca din anul 1165 si care este considerat a fi primul targ international din lume.

Targul reprezinta o piata de dimensiuni mari ce are loc la interval de timp mai lungi decat pietele obisnuite.

In Evul Mediu, datorita costurilor mari ale deplasarilor si calatoriilor, pentru anumite paturi ale populatiei, targurile aveau loc anual in orasele mari, importante, in general cu ocazia sarbatorilor locale. Era singura modalitate de a asigura cumpararea de catre consumatori a marfurilor produse la distante mari.

2 Expozitia

Expozitia reprezinta o prezentare, expunere de marfuri in scopul promovarii comertului, "este cadrul organizat pentru a fi prezentate si/sau demonstrate marelui public bunuri selectionate sau un ansamblu de activitati ale unei unitati economice, unei ramuri industriale sau ale uneia sau mai multor tari."

A.Ghibutiu defineste expozitia ca fiind: "locul de prezentare a unor produse destinate marelui public care permite in acelasi timp, studierea reactiilor consumatorilor."

Expozitia este, de asemenea, "o manifestare ocazionala care are scopul de a face inventarul mijloacelor de care dispune, activitatea umana pentru satisfacerea trebuintelor unei civilizatii urmand sa asigure informatii care redau, plastic vorbind, progresele realizate de omenire."

Aceasta ultima definitie apartine profesorului doctor Alexandru Puiu care introduce cu aceasta ocazie termenul de "manifestare expozitionala de generatia a treia", anume expozitiile de idei, de sisteme, inovatii si concepte noi, care sunt o forma relativ recenta de expozitii generate de puternicul progres tehnico-stiintific contemporan la care participa in special oameni de stiinta, ingineri, cercetatori, etc. care au brevetat inventii.

Daca la inceput, producatorii locali erau cei care expuneau produsele pentru detailisti, ulterior au aparut si comerciantii cu ridicata, angrosistii care expuneau marfuri ale producatorilor. Ocazional se organizau si se mai organizeaza expozitii nationale si internationale de amploare, la care tarile participante isi expun principalele produse si servicii.

Astfel de expozitii internationale de amploare au avut loc la Londra 1924-1925, Bruxelles in 1961, New York in 1964, la Sevilla in 1992, la Taejoon in Republica Coreea in 1993. Desi participarea la astfel de expozitii contribuie la crearea unei imagini in ceea ce priveste potentialul tarilor participante, eficienta, in planul afacerilor e mai scazuta decat in cazul altor tipuri de manifestari expozitionale.

3 Uniunea Targurilor Internationale (UFI), motor al dezvoltarii rolului targurilor internationale

Cresterea eficientei comerciale si organizarea targurilor si expozitiilor avand la baza criterii practice si stiintifice au condus    la o evolutie pozitiva si accelerata, mai ales dupa 1925.

In 1925, organizatori de targuri cu traditie cum ar fi Bordeaux, Bruxelles, Koln, Frankfurt, Leipzig, Liubliana, Lyon, Milano, Padova, Paris, Valencia, Viena, Zagreb etc au intemeiat Uniunea Targurilor Internationale (UFI), al carei scop principal era cooperarea pentru asigurarea dezvoltarii rapide a rolului economic si comercial al targurilor internationale.

Pana in 1925, targurile erau cu caracter general, cuprinzand un mare numar de domenii economice iar prioritatea acestora era vanzarea bunurilor de consum.

Dupa 1960 expozitii specializate pe anumite domenii de activitate au fost stimulate si acceptate ca membre UFI. Acestea au dovedit o mai mare eficienta economica decat targurile generale. Domeniile atinse sunt diverse, fiind selectate in functie de cererea de pe piata si modificarile ei: telecomunicatii, electronica, industrie hoteliera, alimentara, agricultura etc.

Aceasta uniune internationala cuprinde ca membri un numar mare dintre cei mai prestigiosi organizatori de mari targuri si expozitii internationale, proprietari si detinatori de centre expozitionale, precum si targuri si expozitii din toata lumea. Calitatea de membru al U.F.I. constituie pentru expozanti si pentru vizitatorii profesionali o confirmare a valorii, experientei si prestigiului ridicate ale membrilor sai.

4 Definitia targurilor si expozitiilor adaptata conditiilor actuale

Folosirea unor instrumente moderne si eficiente de comunicare, schimbul de informatii cu cheltuieli cat mai reduse si risipa cat mai mica de timp genereaza urmatoarea definitie conform conditiilor actuale: "targurile si expozitiile sunt manifestari cu o accentuata functiune pe piata, plasarea acestora in timp si spatiu fiind la latitudinea si in functie de interesul organizatorilor. In planul ofertei acestea permit furnizorilor sa-si prezinte atat produsele si serviciile cat si sa ofere informatii utile in legatura cu activitatea lor si caracteristicile produselor si serviciilor oferite, precum si sa comunice, sa stabileasca contacte cu potentialii cumparatori"[1]. Targurile si expozitiile fac parte din instrumentele de marketing ale companiilor pentru produsele si serviciile pe care le ofera. Sunt de asemenea un mediu "eficient de transfer al culturii, identitatii, structurii unei companii spre potentialii beneficiari, cumparatori, utilizatori, cea mai eficienta cale de transmitere a informatiilor si comunicatiilor de specialitate intre profesionisti."

5 Tipologia targurilor si expozitiilor

5.1 Clasificarea din punct de vedere al ariei geografice

Aceasta clasificare permite o prefigurare initiala necesara adoptarii deciziei in functie de interesele si obiectivele expozantilor si vizitatorilor de a-si promova produsele si serviciile ori de a culege informatii si de a stabili legaturi de comunicare pe anumite piete, in functie de zonele geografice. Structura generala a acestei clasificari consta in:

A. Targuri internationale

De regula, la asemenea targuri participa, ori este admisa participarea expozantilor si vizitatorilor din intreaga lume. S-a remarcat ca ponderea cea mai ridicata o au vizitatorii din tara in care se organizeaza targul si din tarile invecinate sau apropiate acesteia. Se inregistreaza in masura mai redusa si vizitatori din tari mai indepartate in urmatoarele cazuri: cand vizita este efectuata in scopul cunoasterii si estimarii valorii si prestigiului targului, culegerii de informatii asupra pietii unde acesta este organizat, pentru adoptarea ulterioara a deciziei eventuale de participare in calitate de expozanti la urmatoarele editii ale targului; cand exista un interes deosebit de mare in achizitionarea unui anumit produs ori a unei tehnologii deosebite apartinand ramurilor de varf si de complexitate ridicata oferite de companii din tara in care se organizeaza targul ori de companii din alte tari care sunt cunoscute ca vor participa la acel targ; cand valoarea si prestigiul unui anumit targ este deosebit de ridicata si mediatizata, oferind eficienta deosebita in planul incheierii de afaceri, cum ar fi, de exemplu:

CeBIT, Hanovra, Germania, unde pe o suprafata neta de 309.127 m.p., 5.845 de expozanti au etalat numai produse, sisteme si tehnologii care reprezinta noutati in domeniul biroticii, informaticii si telecomunicatiilor, targul fiind vizitat de 682.549 vizitatori (cifre ale editiei din 1994 publicate de UFI);

S.I.A.E., Paris, Franta, unde pe o suprafata neta de 106.987 m.p., 883 de expozanti au expus cele mai noi aeronave, produse si echipamente ale industriei aeronautice din toata lumea, salonul fiind vizitat de 284.560 vizitatori (cifre ale editiei din 1993, publicate de UFI);

Targul international de mobila de la Koln, Germania, unde, pe o suprafata neta de 173.821 m.p., 1.287 de furnizori si producatori din toata lumea au expus ultimele tipuri de mobila si articole de mobilier, targul fiind vizitat de 122.640 vizitatori din toata lumea (cifre ale editiei din 1995 publicate de UFI).

In ultimul timp, s-a remarcat o asa-numita tendinta de globalizare a targurilor in sensul participarii unor companii din toata lumea atat ca expozanti cat si ca vizitatori profesionali. Aceasta tendinta se manifesta cu precadere in cadrul targurilor si expozitiilor cu valoare si prestigiu deosebit de ridicate, cum ar fi manifestarile de mai sus precum si o serie de alte targuri, dintre care se pot mentiona:

OTC - Conferinta si expozitia internationala de echipament si tehnologii maritime (off-shore) in domeniul extractiei titeiului si gazelor, Texas, SUA;

Drupa - Targ international de echipament, tehnologii si produse din domeniul hartiei si poligrafiei, Dusseldorf, Germania;

B.I.T. - Expozitie si bursa pentru cooperare si schimburi turistice, Milano, Italia;

Aquatech - Conferinta si targ international pentru tehnologii si echipament de purificare, conditionare si utilizare rationala a apelor reziduale, Amsterdam, Olanda.

In tara noastra, desi industria targurilor a inceput practic sa se afirme abia dupa 1990, odata cu inceputul perioadei de tranzitie catre economia de piata, se remarca o tendinta crescanda de globalizare in cazul celui mai mare targ international al Romaniei, TIB - Targul International Bucuresti, cu profil tehnic organizat de Romexpo S.A.

B. Targuri regionale

Aceasta categorie de targuri a aparut, desi in numar inca relativ restrans, in ultimii ani, si vizeaza satisfacerea cererii, promovarea schimburilor comerciale intre tari apartinand unor grupari si regiuni din lume, cum ar fi:

q       E.U. - Uniunea Europeana;

q       C.E.F.T.A. - Asociatia Europeana a Liberului Schimb;

q       A.B.C. - Asociatia Camerelor de Comert Balcanice;

q       Autoritatea Targurilor si Expozitiilor din tarile Membre ale Grupului Celor 77 State in Curs de Dezvoltare (aflata in faza cu totul incipienta de infiintare).

C. Targuri nationale

Acestea au ca scop major promovarea vanzarilor pe piata interna si a exportului marfurilor si produselor dintr-o anumita tara, putand fi impartite in doua categorii:

v    Targuri si expozitii nationale organizate in tara, care vizeaza promovarea propriilor marfuri si produse si stabilirea de relatii de afaceri intre companiile sale nationale dar si cu companii straine in cazul exportului.   

v    Targuri si expozitii nationale itinerante organizate de o anumita tara interesata in promovarea exportului propriilor marfuri si produse in anumite tari sau regiuni geografice, al caror loc de organizare este in chiar tara vizata.   

In mod frecvent, asemenea targuri si expozitii se organizeaza in mod consecutiv in fiecare din tarile de interes, cu participarea, in general, a acelorasi expozanti nationali. Sunt sprijinite, in masura apreciabila, de manifestari conexe (conferinte, simpozioane, etc.).

Un caz particular extrem de interesant il reprezinta expozitiile itinerante organizate pe nave specializate, de Japonia si grupuri de firme japoneze cu peste 35-40 de ani in urma, cand se depuneau eforturi pentru promovarea exporturilor japoneze si patrunderea pe noi piete de desfacere. Navele - expozitie acostau in anumite porturi din toata lumea, pentru anumite perioade, dupa un program riguros stabilit si pregatit.

D. Targuri locale

Au in vedere promovarea vanzarilor de marfuri si produse precum si satisfacerea cererii in una sau mai multe provincii sau zone din aceeasi tara. In cazul acestor targuri, activitatea de vanzari si cumparari de marfuri, produse si servicii precum si stabilirea de contacte de afaceri intre producatori, furnizori, comercianti, consumatori, utilizatori ocupa un loc preponderent.

5.2 Clasificarea agreata de UFI - Uniunea Targurilor Internationale

U.F.I. - Uniunea Targurilor Internationale, organizatie internationala de specialitate, apreciata ca avand o importanta si o influenta mare in industria targurilor, in consultare cu membrii sai din toata lumea, a intocmit una din cele mai judicioase si practice clasificari a targurilor internationale.

Targurile au fost impartite in:

Targuri generale. Acestea cuprind trei grupe importante:

a)     Targuri a caror tematica generala includ atat mijloacele de productie si bunurile de investitii cat si bunurile de consum si serviciile, fara discriminare si restrictii, cu exceptia celor periculoase din punct de vedere al sanatatii fizice si morale a populatiei.

b)    Targuri generale pentru toata gama mijloacelor de productie, bunurilor de investitii, furniturilor tehnice, tehnologiilor si serviciilor.

c)     Targuri generale pentru gama bunurilor de consum si serviciilor pentru populatie.

2. Targuri si expozitii specializate- economice:

a)     Agricultura, silvicultura, viticultura;

b)    Alimentatie, restaurante, industria hoteliera;

c)     Tesaturi, tricotaje, confectii textile, pielarie;

d)    Lucrari publice si edilitare, constructii, reparatii si intretinerea acestora;

e)     Habitat, mobilier, decoratiuni interioare, articole si obiecte de menaj;

f)      Sanatate, igiena, protectia mediului, securitate, asigurari sociale, siguranta, protectie;

g)     Transport, trafic de persoane si marfuri;

h)     Informatica, comunicatii, birotica, industrie si comertul de carte;

i)       Sport, petrecerea timpului liber, jocuri, distractii;

j)       Industrie, comert, servicii si tehnologii - aceasta fiind categoria cea mai cuprinzatoare.

Din prezentarea acestor categorii se disting urmatoarele trasaturi de baza:

- categoriile 2.a.-2.i. se adreseaza, in principal, satisfacerii cerintelor anumitor ramuri economice si populatiei;

- categoria 2.j. se adreseaza satisfacerii cerintelor de ordin multi-sectorial in care tematica depaseste tematicele celorlalte 9 categorii.

U.F.I. a intocmit si o clasificare a categoriilor de targuri si expozitii specializate internationale mentionate, pe subdomenii cu specializare mai accentuata in functie de tematicile comunicate de organizatori. Spre exemplu, categoria 2.b. a fost impartita astfel:

2.b.1. Produse alimentare, bauturi alcoolice si nealcoolice pentru desfacere catre marele public, preparate alimentare pentru servirea in restaurante, baruri, echipament si ustensile pentru acestea;

2.b.2. Produse, echipament si tehnologii din subramurile productiei de carne, prelucrarii, conservarii si ambalarii carnii, pastelor fainoase, brutariilor, patiseriilor, cofetariilor, biscuitilor, dulciurilor, etc.

2.b.3. si 2.b.4. Produse, furnituri si echipamente pentru hoteluri, restaurante, unitati turistice.

5.3 Clasificarea din punct de vedere al tematicii si scopului vizat

Desi acesta clasificare, ca si alte modele de clasificare, nu poate cuprinde intreaga varietate a targurilor si expozitiilor, ea este agreata de marea majoritate a organizatorilor de targuri si expozitii si este utilizata cel mai frecvent de catre majoritatea expozantilor si vizitatorilor atunci cand purced la selectarea manifestarii expozitionale la care urmeaza sa participe.

Potrivit acestui concept de clasificare, principalele categorii de targuri si expozitii sunt urmatoarele:

A). Clasificarea din punct de vedere al tematicii

Targuri generale universale care se caracterizeaza prin:

a) Tematica cu totul generala, care include absolut toate categoriile de marfuri, produse si servicii, de la cele mai simple si accesibile (bunuri de consum) pana la sisteme complexe de mijloace de productie si tehnologii;

b) Adresabilitate generala, universala, dirijata catre marele public, vizitatori ocazionali, vizitatori profesionali, salariati ai organismelor, institutiilor oficiale, etc.;

c) Eficienta mai scazuta in plan economic si al afacerilor, datorita posibilitatilor insuficiente de informare si comunicare, mai ales pentru vizitatorii profesionali, aceasta categorie avand o pondere in scadere vizibila si accentuata in cadrul industriei targurilor pe plan mondial; practic, targurile generale nu se mai organizeaza in tarile avansate din punct de vedere industrial, cu traditie in acest domeniu, cum ar fi Germania, Elvetia, Olanda, etc., ele continuand sa fie organizate, indeosebi, in tarile in curs de dezvoltare.

Targurile si expozitiile specializate

Datorita, in primul rand, eficientei in planul afacerilor si posibilitatilor de informare si comunicare mai largi pe care le ofera, sondajele si monitorizarea efectuate de organisme specializate, U.F.I., indica o crestere rapida a ponderii acestora.

Se estimeaza ca, in prezent, ponderea lor in industria targurilor si expozitiilor internationale organizate in toata lumea depaseste 80% din numarul lor total.

In functie de tematica si adresabilitate, targurile si expozitiile specializate pot fi astfel clasificate:

a) Targuri si expozitii majore specializate pe mai multe domenii de activitate, caracterizate prin urmatoarele trasaturi de baza:

Tematica lor se incadreaza in una sau mai multe ramuri economice si industriale majore, cum ar fi: agricultura si alimentatia, transporturile (rutier, feroviar, naval, aerian), constructiile (civile si industriale inclusiv materiale, echipament, masini si tehnologii de constructii), constructiile de masini, prestarile de servicii generale, etc.;

Se adreseaza cu precadere expozantilor si vizitatorilor profesionali din respectivele ramuri industriale, economice si comerciale si, in masura mult mai restransa ori deloc, publicului larg sau vizitatorilor nespecialisti intamplatori;

Pot avea caracter international, regional, national, provincial ori local.

b) Targuri sau expozitii strict specializate cu adresabilitate relativ generala, care se disting, in mod frecvent, prin urmatoarele trasaturi:

Tematica precis definita si delimitata in cadrul anumitor domenii de larg interes si, mai ales, cu caracter inovator, cum ar fi: micro-electronica, opto-electronica, procese, tehnologii si echipamente cu laser, echipament pentru protectia mediului, echipament de calcul deosebit de performant, noi modele de confectii pentru copii, dame si barbati, produse lactate, servicii hoteliere, burse de turism, informatii de afaceri;   

La aceste targuri si expozitii sunt admisi, in majoritatea cazurilor, numai vizitatori profesionali, specialisti din domeniul respectiv, pe baza de invitatii scrise adresate nominal, fiecaruia in parte sau companiei unde lucreaza.

c) Targuri si expozitii strict specializate, care se adreseaza anumitor domenii de utilizare, satisfacerii cererii anumitor clienti majori, anumitor segmente de piata cu tendinte evidente de progres si dezvoltare, cum ar fi:

Manipularea si depozitarea marfurilor, cu prezentarea ultimelor noutati in materie de echipament, tehnologii si sisteme;

Echipament, procedee si modalitati utilizate de companii si organizatii angajate in activitatea de transporturi internationale;

Aeronautica si cosmonautica;

Echipament si tehnologii de foraj maritime;

Ultimile modele si tipuri de autoturism;

Cumparatorii si utilizatorii de ambalaje pentru produse speciale.

Targurile si expozitiile strict specializate se caracterizeaza prin eficienta deosebit de ridicata in planul contactelor si operatiunilor de afaceri, contractelor de vanzare-cumparare, consultantei, service-ului si prin participarea strict limitata la personalul de conducere si executiv si specialisti ai companiilor si organizatiilor implicate in activitatea domeniului respectiv.

Organizatorii acestora cunosc in profunzime segmentul de piata, nivelul ofertei si cererii, noutatile si tendintele in domeniul respectiv precum si expozantii si vizitatorii profesionali vizati.

d) Congresele internationale, insotite de targuri si expozitii in acelasi domeniu, de regula strict specializat si de larg interes stiintific si tehnologic, cu caracter de noutate, care se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi distincte:

Acest gen de manifestari s-a dezvoltat cu deosebire in ultima decada ca urmare a unor cerinte logice impuse de cunoasterea sistemelor integrate, a tehnologiilor in domenii de varf si tendintelor de dezvoltare cu caracter inovator;

Au o tematica precis definita si clara cum ar fi, spre exemplu, ultimele noutati in tehnologiile, echipamentul, serviciile specializate si metodele de protectie a mediului, extinderea informatizarii la nivelul companiilor si la nivel global, etc.;

Sunt insotite de targuri si expozitii strict specializate, organizate simultan in sprijinul temei lor, unde se expun numai noutati in domeniul respectiv pentru demonstrarea practica a subiectelor abordate si dezbatute;

Numarul vizitatorilor profesionali este foarte restrans si precis determinat, ei cuprinzand, in mod frecvent, numai factori executivi cu putere de decizie si specialisti de inalta calificare in domeniul abordat.

B). Clasificarea din punct de vedere al scopului vizat

In functie de trasaturile generale ale pietei intr-o anumita perioada si de evaluarea perspectivei de dezvoltare a acesteia, targurile si expozitiile pot fi clasificate in urmatoarele doua largi categorii la baza carora sta scopul satisfacerii principalelor doua segmente ale unei anumite piete sau unui anumit grup de piete:

a). Targuri orientate spre satisfacerea cerintelor producatorilor, care se organizeaza din urmatoarele considerente principale:

Oferta mai ridicata decat cererea;

Necesitatea extinderii pietelor de desfacere datorita insuficientei capacitatii de absorbtie a pietei din anumite tari, precum si a anumitor companii de mari dimensiuni, cu productie de serie mare si care nu au inca debuseu pentru acoperirea integrala a capacitatilor;

Inexistenta, insuficienta si ingustimea gamei productiei existente in tara ori regiunea in care se organizeaza targul;

Disponibilitate corespunzatoare a mijloacelor de plata ale potentialilor cumparatori din tara sau zona vizata;

Necesitatea promovarii exporturilor pe noi piete.

b). Targuri orientate spre satisfacerea cerintelor cumparatorilor, care se organizeaza din urmatoarele considerente principale:

Cererea pe piata vizata este mai mare decat oferta;

Necesitatea stringenta de modernizare si retehnologizare a capacitatilor de productie existente in tarile sau zonele vizate, insotita de programe de investitii corespunzatoare;

Insuficienta marfurilor si produselor pe piata respectiva, atat din punct de vedere cantitativ cat si sortimental;

Necesitatea aducerii ofertei la nivelul cererii;

Existenta previzibila a disponibilitatii mijloacelor de plata.

Astfel de considerente pot diferi de la o piata la alta ori pot fi completate cu alte criterii, sau pot fi valabile doar o anumita perioada, la sfarsitul careia sunt susceptibile modificari ori incetarea valabilitatii.

6 Conventiile

Nu se poate formula o definitie precisa a conventiei datorita diferentelor mari in modul de abordare, in interesele, in obiectivele, domeniile, mentalitatile celor implicati, precum si in posibilitatile materiale, financiare si manageriale ale acestora, dar puncte convergente exista.

Daca pana recent, notiunea de conventie era atasata contractelor, tratatelor, intelegerilor referitoare la anumite domenii, incheiate la nivel oficial, national sau international, acum este privita ca forum, loc de intalnire, organizat in scopul dezbaterii de subiecte de interes, comunicarii, informarii comune, stabilirii si consolidarii unor relatii reciproc avantajoase, realizarii unor obiective precis determinate, intr-un anumit domeniu al vietii, de catre reprezentanti, manageri si experti de prestigiu, gazduit, indrumat, coordonat de un moderator.

Conventiile de afaceri

Conventiile de afaceri sunt utilizate la scara larga, pe diverse niveluri si sectoare economice cum ar fi:

conferinte, congrese ale unor grupari cu interese comune;

intelegeri intre institutii oficiale, asociatii profesionale, stiintifice ale producatorilor, comerciantilor, investitorilor etc.

intalniri, mese rotunde, reuniuni, congrese in scopul informarii asupra ultimelor noutati in domenii legate de activitatea economica, comerciala si industriala si chiar lansarii de sugestii si idei noi;

congrese, conferinte, intruniri de afaceri in scopul analzarii si sprijinirii activitatilor economice ale participantilor.

Scopurile conventiilor ce au au in vedere satisfacerea cat mai deplina a cererii de informatii, stabilirea si utilizarea unor procedee adecvate de comunicare, promovarea si concretizarea unor relatii de afaceri cat mai avantajoase pentru partile implicate sunt:

C      promovarea, prezentarea si sprijinirea intereselor si realizarii obiectivelor unor cercuri de afaceri tot mai largi si numeroase;

C      promovarea si dezvoltarea a celor mai eficiente modalitati reciproca si parteneriat in domenii precis delimitate ale participantilor, precum si ale produselor, serviciilor, tehnologiilor, practicilor si posibilitatilor acestora;

C      accesul neingradit la cele mai recente informatii, la surse de aprovizionare, la prevederi legislative specifice pe cele mai diverse piete;

C      sprijinirea cercurilor de afaceri in cunoasterea cat mai aprofundata a cererii si ofertei, in domenii precis prestabilite si definite, in functie de interesele si obiectivele participantilor;

C      instruirea, cunoasterea si actualizarea cunostintelor profesionale si generale ale personalului companiilor participante;

Obiectivele conventiilor sunt urmatoarele:

F   promovarea si cunoasterea caracteristicilor, calitatilor, avantajelor produselor, serviciilor, tehnologiilor, ideilor, solutiilor cu caracter de raritate in randul tintelor potentiale vizate: utilizatori, cumparatori, consumatori, beneficiari, cercetatori, investitori etc.

F   contributia la asigurarea unor norme si standarde ridicate de executie, calitate si utilizare ale produselor si serviciilor prin furnizarea unei game largi de informatii provenind de la lideri in domeniu, ai producatorilor, creatorilor, proiectantilor, inventatori-lor, promotorilor;

F   contributia la cresterea si diversificarea schimburilor economice si ale relatiilor de cooperare intre tari, companii, grupari, asociatii, camere de comert din diverse tari si zone geografice;

F   facilitarea schimbului de informatii veridice necesare fundamentarii actelor de decizie la costuri relativ reduse decat in cazul utilizarii altor modalitati de proiectare, cercetare, comunicare si mai ales a altor instrumente de marketing;

F   capacitatea autoritatilor oficiale in ceea ce priveste emiterea, promulgarea unor legi si reglementari in concordanta cu prgresul economic, industrial, stiintific, tehnologic, cu cerintele si interesele cercurilor de afaceri ale producatorilor si consumatori-lor, precum si a protectiei mediului inconjurator global;

F   contributia la generarea, atragerea, si orientarea investitiilor spre domenii profitabile in conditii avantajoase;

F   influenta pozitiva asupra ridicarii, completarii si actualizarii cunostintelor profesionale, prin schimburi de experienta, informatii, idei si concepte valoroase;

F   sprijinirea utilizarii in conditii de eficienta cat mai ridicata a resurselor financiare industriale, stiintifice, economice, comerciale, manageriale, antreprenoriale si umane;

F   contributia la identificare si dezvoltarea unor noi oportunitati de afaceri.

7 Manifestari cu ocazia targurilor, expozitiilor si conventiilor

Odata cu cresterea si diversificarea necesitatilor de satisfacere a cererilor de produse si servicii, de informatii, cat si a modalitatilor de comunicare si transmitere a datelor a aparut necesitatea sprijinirii activitatii targurilor, expozitiilor si conventiilor prin actiuni si manifestari complementare care sa faciliteze:

Æ    cresterea eficientei si sanselor de realizare a obiectivelor de catre cei implicati in pregatirea si organizarea lor;

Æ    explicarea, evidentierea avantajelor ofertei, imdreptata spre satisfacerea cererilor de produse, servicii si tehnologii;

Æ     o contributie pragmatica la stabilirea unor contacte directe in scopul realizarii unor operatiuni de afaceri.

Aceste activitati au de asemenea caracter promotional si ele constau in congrese, conferinte, simpozioane, seminarii, prezentari de produse, parade de moda, degustari si manifestari conexe ce completeaza etalarea, prezentarea serviciilor, produselor si tehnologiilor proprii in cadrul evenimentelor.

Principalele categorii de manifestari conexe ce au loc pe perioada targurilor sunt:

congresele, sunt intruniri in cadrul carora se dezbat teme cu caracter de noutate in diverse domenii: stiintific, tehnologic, industrial, economic, informational etc.

conferintele, sunt impartite in mai multe categorii, cum ar fi:

expuneri, prezentari pe anumite teme de interes pentru organizatori, producatori sau detinatori de complexe expozitionale si centre de conventii, prestatori de servicii specializate, expozanti, vizitatori, mass-media etc;

intruniri, reuniuni ale reprezentantilor unor organizatii, avand ca scop principal dezbaterea unor teme majore, in special acelea cu caracter inovator si de mare interes pentru potentialii cumparatori si pentru specialisti;

seminariile, sunt intruniri ce au ca scop insusirea, fixarea, aprofundarea unor cunostinte de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate;

simpozioanele sunt intruniri in cadrul carora se dezbat teme de actualitate dintr-un anumit domeniu de activitate, in baza unor expuneri si cu contributia asistentilor la dezbateri;

conferintele de presa, sunt intruniri intre organizatorii si/sau promotorii unui eveniment, unor anumite produse si servicii si reprezentanti ai mass-media. In cadrul aecstora se fac expuneri succinte pe o anumita tema de interes, raspunzandu-se la intrebari, scopul concret fiind reclama, publicitatea, promovarea evenimentului.