Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


DECLARAREA GREVEI

Resurse umane



+ Font mai mare | - Font mai mic



DECLARAREA GREVEI

Prin dispozitiile art. 41 din Legea 168/1999, se stabileste "Greva poate fi declansata numai daca in prealabil au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile legale si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte. Inainte de declansarea grevei, medierea si arbitrajul sunt obligatorii numai daca partile de comun acord au decis parcurgerea acestei etape. Pentru declansarea grevei este obligatorie si suficienta numai parcurgerea fazei concilierii.



Inainte de declansarea gevei, medierea si arbitrajul sunt obligatorii numai daca partile de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.

O alta conditie de declansare a grevei este instiintarea conducerii unitatii de catre organizatorii de greva, despre momentul declansarii acesteia, cu 48 de ore inainte colectiva a lucrului. Acest termen trebuie respectat nu numai in cazul grevelor propriu-zise, ci si in cazul celor de advertisment.Legea nu precizeaza modalitatea in care se realizeaza in mod practic aceasta instiintare. Este preferabila forma scrisa pentru a se putea face dovada neechivoca a indeplinirii acestei conditii. Termenul de 48 de ore este un termen minim.

Legalitatea declansarii grevei este afectata daca o atare comunicare are loc cu mai mult de 48 ore prealabil momentului debut al grevei (de exemplu, chiar cu 5-6 zile inainte de inceperea grevei). In raport cu formularea textului, rezulta ca durata minima de 48 de ore se includ si zile nelucratoare (sarbatori legale, religioase, zile de repaos saptamanal etc.).

Hotararea de declarare a grevei, in conformitate cu dispozitiile art. 42 din lege, se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictele de interese, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective.

Legiuitorul, in art. 47 si 49 stabileste o serie de interdictii pentru organizatori cand hotarasc declararea grevei:

greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social al salariatilor;

pe durata in care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestia nu pot declara greva. Prin dispozitiile art. 63 din Legea 168/1999, sunt stabilite categoriile de personal care nu pot declara greve: procurori, judecatori. Personalul MapN,M.I., si al unitatilor din subordinea acestor ministere Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul de Justitie si din unitatile subordonate acestora, persoanele din transporturi aeriene, navale si terestre de orice fel precum si personalul incadrat pe navele marinei comerciale care navigheaza sub pavilion romanesc.

Conform dispozitiilor art. 66 alin. 1 din Legea nr. 168/1999, greva este permisa in unitatile nominalizate, cu conditia ca organizatorii si conducatorii grevei sa asigure serviciile esentiale dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale ( cate o treime din fiecare serviciu esential ).

Pentru salariatii unitatilor in care nu sunt organziate sindicate reprezentative, hotararea se ia prin vot secret , cu acordul a cel putin un sfert din numarul salariatilor unitatii, sau dupa caz subunitatii, compartimentului sau grupului de salariati in care s-a declansat conflictul de interese. Asadar, pentru declansarea legala a grevei nu este suficienta hotararea organului de conducere generala pe plan national decisa de confederatia din care face parte sindicatul respectiv, ci e cea a majoritatii acestui sindicat.

In legatura cu cvorumul prevazut de lege pentru declansarea grevei, precizam ca nu este vorba de cel putin jumatate din numarul total al salariatilor din intreaga unitate, ci din numarul membrilor de sindicat. Pentru a dovedi acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor, sunt admisibile orice mijloace de proba. Se intelege ca, ad probationem, apare utila luarea acordului in scris a fiecarui salariat (semnatura acestuia) care se pronunta in favoarea grevei, sau trebuie incheiate procese verbale ale sedintelor prin care organul sindical ori salariatii au hotarat declansarea grevei. Nimic nu impiedica votul sa fie secret sau deschis, asa cum stabilesc cei in cauza.

S-a decis intr-o speta, ca existenta unui tabel cu semnaturi nu are nicio relevanta pentru a proba declararea legala a grevei, de vreme ce nu se face dovada numarului total al membrilor de sindicat. In cazul in care in unitate nu exista sindicat sau acesta nu ii cuprinde pe toti salariatii, hotararea se ia prin vot secret de catre salaraiatii unitatii sau subunitatii precum si cei care au aceeasi meserie sau profesie, adica grupul care se afla in conflictul de munca. Acestia trebuiau sa voteze pentru declansarea grevei intr-un numar de minim 50% din totalitatea membrilor respectivului grup. Daca se tinde pentru declansarea grevei la nivelul intregii unitati, atunci cvorumul statornicit de lege se raporteaza la totalul, pe unitate al celor doua categorii de salariati (sindicalisti si nesindicalisti). Dimpotriva,daca greva urmeaza sa fie declansata la nivelul unei subunitati, al unui compartiment sau al salariatilor care exercita o anumita profesie din aceeasi unitate, calculul celor doua "jumatati" , la care se refera legea se efectueaza avandu-se in vedere numarul salariatilor sindicalisti si nesindicalisti existent in subunitatea, compartimentul sau in cadrul meseriei sau profesiei la nivelul carora greva urmeaza sa fie declansata.

Hotararea de declansare a grevei poate fi luata atat pentru declararea unei propriu-zise cat si a uneia de avertisment. Pentru a se putea verifica conditiile de legalitate a declarararii grevei propriu-zise, organizatorii grevei de avertisment au obligatia de a notifica conducerii unitatii forma grevei de avertisment. La declararea grevei propriu-zise, organizatorii trebuie sa aprecizeze si durata acesteia (determinata sau nedeterminata) precum si orice modificare a duratei grevei, dupa inceperea ei. Modificarea adusa actului notificarii initiale, trebuie sa fie adusa la cunostinta conducerii unitatii cu cel putin 48 de ore inainte de a se pune in aplicare noua hotarare.

Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social al salariatilor ;ea nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.

De asemenea ea nu poate fi declarata pe durata in care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii sau arbitrajului (art. 47).

Legiuitorul in art. 47 si 49 stabileste o serie de interdictii pentru organizatori cand hotarasc declararea grevei:

greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social al salariatilor;

pe durata in care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestia nu pot declara greva. Prin dispozitiile art. 63 din Legea 168/1999, sunt stabilite categoriile de personal care nu pot declara greve:procurori, judecatori, personalul MapN, M.I., si al unitatilor din subordinea acestor ministere Serviciul de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul de Justitie si din unitatile subordonate acestora ,persoanele din transporturi aeriene, navale si terestre de orice fel, precum si personalul incadrat pe navele marinei comerciale care navigheaza sub pavilion romanesc.

Conform dispozitiilor art. 66 alin. 1 din Legea 168/1999, greva este permisa in unitatile nominalizate, cu conditia ca organizatorii si conducatorii grevei sa asigure serviciile esentiale dar nu mai putin de o treime din activitatea normala cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale.

Catregorii de persoane care nu pot declara greva

Legea prevede anumite interdictii si limite in declararea grevei in cazul anumitor categorii de personal.

Art. 63 din lege prevede ca nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si de Interne si al unitatii din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia. Ratiunea acestei interdictii deriva din importanta functiilor respective in functionarea mecanismului statal, in asigurarea ordinii si linistii publice, a sigurantei nationale.

De altfel, categoriile respective de personal nici nu au dreptul de a se asocia in sindicate. Precizam insa ca functionarii publici, asa cum sunt ei definiti de Legea nr. 188/1999, isi pot exercita dreptul la greva (art. 28).

Astfel, potrivit art. 64, personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii in misiuni si pana la terminarea acestora. De asemenea, conform art. 65, personalul imbracat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventiile internationale ratificate de statul roman. In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii ferovieri, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei si conducatorii grevei sa asigure serviciile esentiale, dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale.

Salariatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu conditia asigurarii unei activitati de cel putin 1/3, care sa nu puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si sa asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta.

Una din problemele care se ridica in legatura cu dispozitiile de mai sus, este accea de a stabili ce se intelege prin servicii esentiale.

Desigur ca aceste "servicii" sunt legate de activitatea de baza a unitatilor respective care trebuie sa functioneze, dar la o capacitate mai redusa (cel putin 1/3 din activitatea normala). Aceasta inseamna, de exemplu, ca unitatile sanitare sa continuie acordarea asistentei medicale si sa nu refuze internarea unor bolnavi aflati in stare grava; de asemenea, distribuirea unor produse (paine, apa, lapte) sa fie facuta ritmic in cantitatile care sa nu puna in pericol viata, securitatea sau sanatatea unor persoane. Prin expresia "sa se asigure serviciile esentiale, dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala" trebuie sa se inteleaga reducerea activitatii pana la cel putin o astfel de proportie. De exemplu, daca pe o ruta merg 3 autobuze, in perioada grevei trebuie sa functioneze cel putin unul; daca exista un singur stomatolog intr-o policlinica, aceast va lucra, dar cu program redus cu cel putin 1/3 din programul normal etc.



Alexandru Ticlea, Andrei Popescu, Constantin Tufan, Marioara Tichindelean ,Ovidiu Tinca, Dreptul muncii , Editura Rosetti, p.781.

Constantin Bratu, Dreptul muncii, Editura , Bucuresti ,2002, p. 499



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1497
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved