Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Disparitǎti regionale ale somajului

Resurse umane



+ Font mai mare | - Font mai mic



Disparitǎti regionale ale somajului

Restructurarile din sectorul industrial, in special, au avut un impact negativ asupra nivelului ocupǎrii populatiei din intreaga tara, cu variatii de la o regiune la alta si de la un judet la altul.



De remarcat faptul cǎ, daca in perioada 1990-2000 procentul populatiei ocupate din mediul urban era in scǎdere in comparatie cu populatia ocupatǎ din rural (de la 55% in 1996, la 49,2% in 2001), dupa 2001 situatia a devenit inversǎ, asa cum reiese si din graficul de mai jos .

Populatia activa pe categorii socio-economice, sexe si medii[1], in 2002

Sursa: Institutul National de Statisticǎ, Bucuresti, 2002;

Asa cum se observǎ si din graficul prezentat anterior, numǎrul femeilor somere in 2002 era mai ridicat decat numǎrul bǎrbatilor aflati in aceeasi situatie, atat la nivel national, cat si in ceea ce priveste mediile de rezidentǎ.

In 2005 rata somajului feminin in luna februarie era de 5,3%, cu 0,2 puncte procentuale mai scǎzutǎ fata de luna ianuarie a.c., datoritǎ scǎderii numǎrului femeilor somere cu 6.856 persoane. De fapt, putem afirma cǎ ,,scǎderea ratei somajului la nivel national s-a fǎcut exclusiv pe seama somajului feminin ″[2]. Astfel, asa cum se poate observa si din tabelul de mai jos, in judetele unde s-au inregistrat scǎderi ale ratei somajului, rata somajului feminin a scǎzut mai accentuat.

Analizand evolutia ratei somajului la nivel national in primele luni ale anului 2005, se poate observa cǎ, in judetul Mehedinti, s-a atins nivelul maxim al ratei somajului, de 10,8%, iar cel minim (2,3%) in judetul Bihor In luna februarie 2005, doar trei judete : Mehedinti (10,8%), Hunedoara (10,5%) si Brasov (10,1%) au depǎsit pragul de 10,0% al nivelului ratei somajului inregistrat.

In ceea ce priveste judetul Mehedinti, aici a fost atins pentru prima datǎ nivelul maxim al ratei somajului, fapt care se datoreazǎ nu atat cresterii spectaculoase a numǎrului de someri (doar 128 persoane), cat mai ales scǎderii ratelor somajului in judete care inregistrau in mod constant niveluri ridicate ale somajului datoritǎ conditiilor socio-economice zonale (Hunedoara, Vaslui, Brasov, Galati).

De exemplu, judetul Vaslui a inregistrat pentru prima datǎ o ratǎ a somajului sub 10,0% ca urmare a scǎderii numǎrului somerilor neindemnizati datoritǎ ,,nereinnoirii cererii de loc de muncǎ, dar si prin cuprinderea a 448 persoane in lucrǎri de interes comunitar ″ . Aceastǎ situatie este intalnitǎ si in celelalte judete cu ratǎ a somajului in scǎdere, in total 21 de judete, dintre care cele mai semnificative reduceri au fost semnalate in: Brasov (-1.785 persoane) , Dambovita (-1.696 persoane), Alba (-1.390 persoane), Vaslui (-1.287 persoane), Bacǎu (-1.125 persoane) si Neamt (-1.035 persoane).

Totodatǎ, cele mai importante cresterii ale ratei somajului s-au inregistrat in judetele: Olt (+1,1 p.p.), Teleorman (+0,7 p.p.) si Cǎlǎrasi (+0,6 p.p.).

Numǎrul total de someri inregistrati si rata somajului pe tarǎ si pe judete la data de 28.02.2005[4]

Nr.

JUDETUL

Numǎr total

din care

Nr. total som.

Nr. Total som.

Total som din

Rata

Rata somaj

ctr.

someri

femei

indemnizati

neindemnizati

sector privat

Somajului(%)

feminin(%)

ALBA

ARAD

ARGES

BACAU

BIHOR

BISTRITA

BOTOSANI

BRASOV

BRAILA

BUCURESTI

BUZAU

CARAS SEVERIN

CALARASI

CLUJ

CONSTANTA

COVASNA

DAMBOVITA

DOLJ

GALATI

GIURGIU

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMITA

IASI

ILFOV

MARAMURES

MEHEDINTI

MURES

NEAMT

OLT

PRAHOVA

SATU-MARE

SALAJ

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIS

TULCEA

VASLUI

VALCEA

VRANCEA

TOTAL

Sursa: Agentia Nationalǎ pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ

Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate de somaj in februarie 2005 au fost Sud-Vest (7,6%), Centru si Nord-Est (7,5%) in timp ce regiunile cu cele mai scǎzute niveluri au fost Bucuresti (2,8%) si Nord-Vest (4,1%). 

Evolutia ratei somajului pe regiuni si pe ani[5]

Sursa Institutul National de Statisticǎ

Analiza tabelelor de mai sus aratǎ faptul cǎ, desi la nivel national rata somajului a rǎmas constantǎ, la nivel teritorial se inregistrazǎ o mare varietate de situatii, de crestere sau descrestere a acesteia.

Acest fapt confirmǎ incǎ o datǎ cǎ nivelul constant al ratei somajului la nivel national este influentat de o diversitate de procese care se petrec la nivel local si care necesitǎ o mare diversitate de solutii.

Harta somajului inregistrat pe judete si regiuni in anul 2002[6]

Harta somajului pe regiuni si judete sublinieazǎ faptul cǎ in vestul tarii rata somajului este mai scǎzutǎ, ca o cauzǎ a influentei capitalului strain in aceastǎ zonǎ, iar regiunile cu cea mai mare rata a somajului rǎman in continuare zonele in declin industrial, ,,cu economii ne-echilibrate, unde socul pierderii competitivitatii nu a fost preluat de un influx de capital strain sau intern satisfacator"[7].

Determinante pentru evolutia nivelului de ocupare in aceste zone sunt si infrastructura de transport si de utilitati publice, precum ineficienta programelor de formare si reconversie profesionalǎ a fortei de munca locale.



https://www.ins.ro/statistici.htm ;

https://www.anofm.ro - ,,Situatia statisticǎ operativǎ a somajului inregistratǎ la 28 februarie 2005";

https://www.ins.ro/statistici.htm;

https:// www.mmssf.ro , Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ 2004-2005;

ibidem 1;

https:// www.mmssf.ro , Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ 2004-2005;



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1926
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved