Protectia muncii si mediului ambiant

Protectia muncii este o problema de stat si cuprinde ansamblul normelor si regulilor de tehnica a securitatii si de igiena a muncii. Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum si asigurarea unor conditii speciale pentru persoanele care muncesc in conditii deosebite.

Asigurarea masurilor privind protectia muncii se rasfrange asupra intregului proces de munca, incepand de la faza de cercetare-proiectare pana la executare si exploatare. Actiunea de protectie a muncii se desfasoara in trei directii principale: juridica, tehnica si igienico-sanitara.

Prin protectia tehnica se impun regulile si mijloacele tehnice necesare pentru asigurarea integritatii sanatatii si vietii angajatilor in timpul efectuarii diverselor procese de productie, precum si metodele de reducere a efortului fizic in timpul desfasurarii activitatii de munca.

Masurile igienico-sanitare urmaresc scopul crearii unor conditii de munca sanatoase si confortabile, precum si protectia angajatilor de influenta factorilor nocivi, capabili sa produca boli profesionale, otraviri, intoxicatii profesionale acute etc.

Prin lege este stabilit ca protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si ca obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protectie a muncii o au - potrivit atributiilor ce le revin - cei care organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca, adica la locul de munca, sefii sectiilor, sectoarelor, atelierelor, depozitelor etc.

Orice activitate economica trebuie sa aiba in vedere, in mod organic, pe langa cerintele de securitate a muncii. Conducatorii si organizatorii proceselor de munca nu trebuie sa considere masurile de protectie a muncii ca un accesoriu al organizarii productiei, ci ca o parte integranta a acesteia.    

1 Analiza conditiilor de munca

Conditiile de munca au un rol decisiv in activitatea de productie, determinand nivelul productivitatii muncii, starea traumatismului si a imbolnavirilor profesionale. Crearea conditiilor sanatoase de munca trebuie sa se afle in atentia conducatorilor locurilor de munca de toate nivelele.

Analiza conditiilor de munca urmareste scopul de a evidentia factorii daunatori si periculosi de productie care pot influenta negativ asupra muncitorilor la executarea unor sau altor lucrari, exploatarea utilajului tehnologic, masinilor, mecanismelor, dispozitivelor si sculelor, a stabili sectoarele si operatiile la care acestia au valori periculoase si o frecventa mai mare. Analiza lor este efectuata sub forma de tabel.

Caracteristica conditiilor igienico sanitare, a factorilor periculosi si daunatori de productie la intreprinderile industriei de confectii

2 Masuri privind sanitaria industriala

Conditiile de munca sunt determinate de caracterul procesului de munca si factorii mediului extern, ce-l inconjoara pe lucrator in sfera de productie.

In timpul activitatii de munca a omului are loc interactiunea mediului de productie si a organismului. Omul transforma, acomodeaza mediul de productie la necesitatile sale, iar mediul de productie actioneaza intr-un mod sau altul asupra lucratorilor.

Actiunea mediului de productie asupra organismului omului este conditionata de factori fizici, chimici si biologici.

Factorii fizici includ umiditatea relativa si temperatura aerului ambiant, circulatia si tensiunea barometrica a aerului, radiatia radioactiva si termica, zgomotul si vibratia etc.

Printre factorii chimici se numara impurificarea aerului cu gaze otravitoare si praf toxic, mirosurile neplacute, acizii si alcaliile agresive.

Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.

Actiunea factorilor enumerati asupra omului este conditionata de caracterul activitatii de munca, alimentatie, conditiile de menaj.

Pentru asigurarea conditiilor sanatoase de munca proiectul prevede urmatoarele masuri:

angajatii intreprinderii vor fi asigurati cu incaperi sanitaro-igienice in conformitate cu normele de ramura, reiesind din numarul maximal de lucratori in cel mai numeros schimb de lucru;

microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut in limitele normelor cu ajutorul sistemelor de incalzire, ventilatie si conditionare a aerului in conformitate cu cerintele standardului de stat GOST 12.1.005-88 in dependenta de categoria lucrarilor si perioada anului;

nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de 700 lx. In calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul LDT cu caracteristici imbunatatite de transmitere a culorilor;

in scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile inalte, suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare;

pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se vor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile;

pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje sub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti;

surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din incaperile de productie cu ajutorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa;   

in scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfarsitul primei jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o inviorare de productie cu o durata de 5-7 minute.

3 Masuri privind tehnica securitatii

3.1 Masurile principale de protectie contra electrocutarilor

Masurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt urmatoarele:

partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune in timpul lucrului sa fie inaccesibile la o atingere intamplatoare, ceea ce se realizeaza prin izolari, carcasari, ingradiri, amplasari la inaltimi inaccesibile, blocari(protectie prin inaccesibilitate);

folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:

izolarea de protectie;

separarea de protectie;

protectie prin legare la pamant;

protectie prin legare la nul;

deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa;

deconectarea automata in cazul aparitiei unei scurgeri de curent periculoasa;

egalizarea potentialelor;

folosirea mijloacelor individuale de protectie;

organizarea corespunzatoare a lucrului.

Protectia prin legare la pamant si protectia prin legare la nul sunt principalele masuri de protectie contra electrocutarii prin atingere indirecta.

Alegerea unui sistem de protectie (prin legare la pamant sau prin legare la nul) se face numai cu avizul intreprinderii de electricitate in raza careia se gaseste unitatea respectiva.

Pentru protectia oamenilor impotriva accidentelor prin electrocutare, conductorii circuitelor aeriene din incinta unitatilor se amplaseaza la urmatoarele inaltimi deasupra solului, masurate sub sageata maxima a conductorilor respectivi;

6 m pentru conductorii neizolati;

4 m pentru conductorii protejati contra intemperiilor si totodata izolati la o tensiune de minimum 500V.

In toate cazurile, traversarile cu conductori aerieni peste drumuri carosabile se vor face la inaltimi minime de 6 m deasupra solului, masurate sub sageata maxima a conductorilor.

Odata cu receptia instalatiei electrice se vor preda personalului din unitati instructiuni scrise, prin care se interzice atingerea acestor conductori cu orice fel de obiecte.

Izolarea de protectie se aplica in afara de izolarea de lucru in cazurile in care protectia de baza contra electrocutarilor (legarea la pamant sau prin legare la nul) nu przinta suficienta siguranta. Aceasta se realizeaza astfel:

aplicand o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice din instalatie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, insa care pot fi atinse sa nu primeasca tensiune in cazul nefunctionarii izolatiei de lucru;

aplicand o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric;

izoland amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante (covoare de cauciuc, ingradiri cu placi electroizolante etc.) se realizeaza astfel izolarea omului, atat fata de pamant cat si fata de elementele care se gasesc in legatura cu pamantul in raza de manipulare.

Izolarea suplimentara de protectie a echipamentului electric se executa prin acoperirea solida si durabila cu material izolant atat a echipamentului propriu-zis cat si a tuturor partilor metalice accesibile unei atingeri si care in caz de defect pot primi direct sau indirect tensiune.

Izolarea de protectie se va aplica de la caz la caz, la aparatele si receptoarele electrice fixe si in special portative utilizate in unitati, in functie de tipul si fabricatia echipamentului utilizat.

Separarea de protectie se aplica in special receptoarelor electrice, alimentate la tensiunea de maximum 380V si din care anumite parti vin in contact cu corpurile oamenilor sau animalelor, in cazurile in care protectia prin legare la pamant sau la conductorul de nul nu prezinta siguranta suficienta (unelte si scule electrice portative sau alte utilaje fixe sau mobile folosite in locuri periculoase si foarte periculoase).

Separarea de protectie poate constitui un mijloc principal de protectie la utilajele portative.

Protectia prin legare la nul se va putea aplica numai in cazul retelelor de curent alternativ trifazat, cu neutrul legat la pamant si cu o tensiune pana la 1000V intre faze. Se va aplica totdeauna cand nu este posibila obtinerea cu mijloace economice a unor tensiuni de atingere sub valorile admise cu ajutorul unei protectii prin simpla legare la pamant.

Prin protectie de legare la nul se intelege legarea la conductorul de nul de protectie a instalatiei electrice, a partilor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care se pot afla la un moment dat sub tensiune din cauza unui defect de izolatie. In aceasta categorie se gasesc intre altele:

a)      carcasele masinilor, transformatoarelor si aparatelor electrice;

b)      carcasele dispozitivelor de actionare a aparatelor electrice;

c)      infasurarile secundare ale transformatoarelor de masura, daca instalatiile de protectie prin relee permit acest lucru;

d)      partile metalice ale tablourilor de distributie si panourilor de comanda.

In retelele de curent alternativ cu patru conductori punctul neutru (nulul) se leaga la pamant.

Partile metalice ale instalatiilor si echipamentelor enumerate mai sus se vor lega la punctul de nul printr-o instalatie speciala de protectie. Aceste legaturi trebuie astfel dimensionate incat sa asigure posibilitatea separarii printr-o deconectare rapida, de catre sigurante fuzibile sau intrerupatoare automate, a portiunilor in care s-au produs scurtcircuitele; de asemenea, sa asigure realizarea unei tensiuni de atingere sub limita admisa pentru locul respectiv.

Conductorul de nul de protectie se va lega la pamant, urmarindu-se prin aceasta realizarea de tensiuni de atingere nepericuloase in cazurile cand nu a avut loc o deconectare rapida a partii de instalatie cu izolatia deteriorata.

Este interzisa utilizarea conductorilor din instalatia de protectie prin legare la nul, drept conductori de lucru sau conductori de faza.

4 Masuri privind protectia impotriva incendiilor

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmareste scopul de a mentine un nivel inalt de securitate impotriva incendiilor si exploziilor in orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materiale si la alte obiective prin stabilirea unui regim de paza antiincendiara exemplar.

Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale in caz de incendiu; asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anuntarii rapide a serviciului de combatere a incendiilor si lichidarii cu succes a incendiului.

Pentru combaterea incendiilor la intreprinderea de confectii sunt prevazute urmatoarele masuri:

toti angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind protectia impotriva incendiilor, iar toate subdiviziunile intreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propaganda si agitatie cu privire la combaterea incendiilor;

prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiara a sectoarelor, depozitelor si altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;

intreprinderea va fi asigurata cu mijloace de stingere a incendiilor si de comunicare rapida despre incendiu. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri, care se vor mentine in ordine exemplara;

toate utilajele vor fi mentinute in stare buna functionala, se vor curati la timp, se vor regla si unge, pentru a preveni supraincalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se afla in contact de frictiune, precum si formarea scanteilor, iar zonele si agregatele ce se afla in miscare se vor proteja de nimerirea obiectelor straine;

la sfarsitul zilei de munca responsabilii de securitatea incendiara vor controla minutios toate locurile, mai cu seama locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta instalatiile electrice si sistemul de iluminat, vor incuia usile sub lacat.

Protectia mediului ambiant

Necatand la faptul ca tehnologiile contemporane depasesc considerabil nivelul de performanta a tehnologiilor elaborate cu 10-20 ani in urma, totusi omenirea continua prin activitatea sa influenteze tot mai profund starea proceselor naturale. Una din principalele actiuni negative a omului asupra mediului inconjurator sunt substantele poluante asa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluantii bacteriali si biologici, substantele minerale, metalele grele, acizii si sarurile neorganice, acumularile de roci goale si namoluri, substantele radioactive, zgomotul, poluarea electromagnetica etc. Pentru a reduce la minimum influenta intreprinderilor industriei usoare in general si a celor de confectii in particular proiectul prevede urmatoarele masuri:

emisiile in atmosfera din sistemele de ventilatie vor fi supuse curatii intr-un sistem modern de filtre din panza tip "maneca";

apele utilizate in procesul tehnologic si pentru necesitatile igienico - sanitare se vor diversa in sistemul central de canalizare a localitatii;

pentru a cunoaste consumul de apa si a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt instalate contoare, iar personalul este instruit privind utilizarea    cat mai rationala a apei;

toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere a intreprinderii vor fi inverzite, cunoscandu-se cert rolul plantelor in asanarea mediului ambiant;

deseurile de productie se vor acumula in containere speciale cu utilizare ulterioara, mai cu seama a deseurilor textile;

teritoriile oferente intreprinderii (atelierului) vor fi mentinute intr-o curatenie exemplara;

atelierele de croitorie si confectionare a articolelor din textile pot fi amplasate in imediata apropiere sau la parterul caselor de locuit sau de alta destinatie;

un rol deosebit in folosirea rationala a resurselor naturale vine sa-l joace educatia ecologica si formarea constiintei ecologice in cadrul colectivului de angajati, prin organizarea de discutii in problemele date in timpul pauzelor, precum si prin utilizarea materialelor ilustrativ - demonstrative.

6 Calcul ingineresc privind protectia incendiara

De terminat timpul pana la pierderea capacitatii portante a unei coloane din lemn dupa rezistenta in conditiile incendiului, cunoscand urmatoarele date:. h = 30 cm; b = 20 cm; v = 0,09 cm/min; N_n = 200 kN; = 35 MPa.

h - inaltimea sectiunii coloanei;

b - latimea sectiunii coloanei;

- rezistenta normativa a lemnului la comprimare;

v - viteza de carbonizare a lemnului;

- sarcina normala normativa.

Rezolvare

1. Stabilim diferite momente ale timpului arderii coloanei in conditiile incendiului.

Τ = 0, 15, 30, 45, 60, 75, 90, 105, 120 min

2. Determinam pentru aceste momente ale timpului (τ) noile dimensiuni    si suprafata sectiunii coloanei (F_τ).

3. Determinam tensiunile σ_τ de la forta normativa pentru momentele de timp (τ) stabilite la punctul 1.

Rezolvarea punctelor 1, 2, 3 o efectuam pentru comoditate sub forma de tabel (tabelul 6.1).

Tabelul     6.1

Calculele in tabelul 2 se intrerup atunci cand valoarea lui     depaseste valoarea . In cazul dat, =38,18 >=35 MPa la τ =90.

4. Pentru determinarea momentului de timp, cand coloana isi va pierde capacitatea portanta construim graficul si masuram pe acest grafic valoarea =35 MPa.

Punctul de intersectie al perpendicularei (coborata din punctul de intersectie al orizontalei cu curba ) cu axa timpului (τ) executat la o anumita scara, indica timpul cautat.

Graficul

Fig. 6.2. Graficul schimbarii tensiunii (σ) in timp

Astfel am determinat ca coloana isi va pierde capacitatea portanta in cazul cercetat peste aproximativ 88 min.