EVALUAREA SI CUANTIFICAREA GRADULUI DE RISC DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA IN CADRUL OPERATORILOR PORTUARI

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA GRADULUI DE RISC DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA IN CADRUL OPERATORILOR PORTUARI

1.Coordonate generale

O problema deosebit de importanta in cadrul managementului resurselor umane din entitatile economice este evaluarea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala in baza instrumentarului stiintific pus la dispozitie de stiinta managementului.

Pentru a realiza acest demers, am elaborat un studiu de caz in cadrul unei intreprinderi de exploatare portuara in portul Constanta pe baza metodei Institutului National de Cercetare si Dezvoltare in Domeniul Protectiei Muncii - I.N.C.D.P.M.

Aplicarea metodei se va finaliza cu un document centralizator - Fisa de evaluare a locului de munca care cuprinde nivelul de risc global pe un loc de munca.

Acest document, va constitui baza fundamentarii programului de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca, sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.

Ca principiu, metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile

Intre nivelul de securitate si nivelul de risc, va exista un raport de inversa proportionalitate.

Potrivit metodei, securitatatea omului in procesul de munca este considerata acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si imbolnavire profesionala.

Observatiile efectuate au scos in evidenta faptul ca, si atunci, cand elementele unui sistem (inclusiv sistemele de munca) sunt concepute si executate astfel incat sa nu existe nici o posibilitate de producere a vreunui accident, simpla functionare pe parcursul desfasurarii procesului de munca determina uzura, oboseala lor. Ca urmare apar disfunctii, deficiente, dereglari care pot conduce in final la accidente/imbolnaviri.

Este cunoscut faptul ca in conformitate cu legea entropiei, tendinta sistemelor cibernetice, cum este in mare masura si sistemul de munca, este de autodistrugere.

Factorii de solicitare care pot fi identificati si evaluati in cadrul unui studiu ergonomic pot conduce la identificarea acestei tendinte.

Mai mult, oricat de bine ar fi realizata selectia executantului, comportamentul sau ramane aleator fiind dependent de variabilele starii sale de moment.

In consecinta, nu se poate afirma niciodata ca executantul nu va face nici o greseala generatoare de accidente/imbolnaviri.

Deci fiecare sistem real se caracterizeaza printr-o abatere mai mare sau mai mica de la starea ideala de securitate, inclusiv de sanatate a omului, abatere care variaza in functie de starea, de evolutia elementelor componente ale sistemului.

Realizarea intr-o cat mai mare masura a securitatii muncii, implica indeplinirea a trei conditii:

cunoasterea permanenta a marimii abaterii;

stabilirea unei dimensini maxim acceptabile a abaterii de la

starea ideala;

corectarea dimensiunii abaterii si aducerea ei la limita maxim acceptabila prin masuri de prevenire si protectie.

Sa le analizam pe fiecare in parte:

Stabilirea dimensiunii abaterii implica aprecierea dimensiunii unui fenomen sau a unei stari prin intermediul termenilor "securitate" si "risc".

In limbaj uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol de risc, iar riscul ca posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential.

Luand in considerare sensurile uzuale ale termenilor "securitate" si "risc" se poate defini securitatea muncii ca fiind starea sistemului in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero.

Drept urmare, urmand logica de mai sus, securitatea si riscul sunt doua categorii abstracte contrare care definesc doua stari ce se exclud reciproc. In realitate nu se pot atinge asemenea stari cu caracter absolut. Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul de accidentate sau imbolnavire. Va aparea intotdeauna un risc "rezidual" determinat de evolutiile aleatoare ale fenomenelor.

Absenta interventiilor pe parcurs va determina cresterea riscului rezidual pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin imbatranire.

Sistemele vor putea fi caracterizate prin "niveluri de securitate" respectiv "niveluri de risc" ca indicatori ai starilor de securitate/risc.

Putem defini securitatea ca o functie de risc:

unde ;

Prin urmare se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur cu cat nivelul de risc va fi mai mic si invers.

Daca riscul R=0 securitatea

Daca riscul R ¥ securitatea 0

Aceste tendinte pot fi redate in schema urmatoare

Fig. nr.1 S

				Risc

Intre nivelul de risc si nivelul de securitate dupa cum ne sugereaza fig. nr. 1 urmatoarele corelatii:

Tabelul nr.1 Relatia dintre nivelul de risc si nivelul de securitate

Data fiind relatia securitate-risc, evaluarea securitatii muncii in cadrul sistemelor de munca se poate face:

- direct: prin intermediul indicatorului "nivel de securitate";

- indirect: prin intermediul indicatorului "nivel de risc".

Date fiind unele limite ale evaluarii securitatii muncii prin indicatorul "nivel de securitate" constatate cu prilejul unor cercetari efectuate in spatiul Uniunii Europene, s-a ajuns la concluzia ca evaluarea riscului se poate face baza analizei riscurilor inainte de a se materializa in accidente sau boli profesionale.

Pentru a determina riscul in conformitate cu metoda Institutului National de Cercetare si Dezvoltare in Domeniul Protectiei Muncii se impune determinarea coordonatelor sale:

- probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc se poate materializa prin accident sau imbolnavire;

- gravitatea consecintelor actiunii asupra victimei.

Metodologia de evaluare a riscului

Pentru evaluarea riscului este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

a) Identificarea factorilor de risc in domeniul analizat;

b) Stabilirea consecintelor asupra victimei, respectiv gravitatea lor;

c) Stabilirea probabilitatii de actiune a lor asupra executantului;

d) Atribuirea nivelurilor de risc in functie de gravitatea si

probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc.

a) Identificarea factorilor de risc din domeniul analizat

Observatiile efectuate asupra conditiilor unui sistem real de munca au scos in evidenta faptul ca nu exista suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice s.a.) care sa permita interventia asupra tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

Din multitudinea factorilor de risc a caror actiune sinergica va determina posibilitatea unui accident sau a unei imbolnaviri se vor selecta cei care pot prezenta cauze finale, directe. Din acest punct de vedere se face apel la Anexa nr.1- "Lista de identificare a factorilor de risc".

b) Stabilirea consecintelor asupra victimei, respectiv gravitatea lor

Diferentierea riscurilor in raport cu gravitatea consecintelor este grupata dupa categoriile definite de lege: incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.

Pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinta maxima posibila.De exemplu consecinta maxima a depasirii nivelului de sunet va fi surditatea.

Consecintele asupra victimei vor fi delimitate in mai multe clase de gravitate.

Din acest punct de vedere se face apel la tabelul nr.4.

Tabelul nr. 2 Scala de cotare a gravitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman

c)Stabilirea probabilitatii de actiune a lor asupra executantului

Accidentele sau bolile sunt evenimente aleatoare.

Deci factorii de risc o data identificati, se vor diferentia intre ei prin faptul ca fiecare determina cu frecvente diferite producerea unor accidente si imbolnaviri.

Este dificil de lucrat cu frecvente determinate strict pentru fiecare factor de risc.

Literatura de specialitate recomanda stabilirea frecventelor respectiv gruparea lor pe intervale riguroase de timp.

Tabelul urmator, prezinta clasele de intervale de probabilitate.

Tabelul nr. 3 Scala de cotare a claselor de probabilitate

d) Atribuirea nivelurilor de risc in functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc

Pe baza tabelelor nr.4.2 respectiv nr. 4.3 se poate stabili in functie de cotarea gravitatii respectiv a probabilitatii si consecintelor factorilor de risc, un nivel de risc asa cum ne evidentiaza tabelul urmator:

Tabelul nr. 4 Determinarea nivelului de risc cu ajutorul cuplului gravitate - probabilitate de manifestare a

evenimentului

Din analiza tabelului se pot formula urmatoarele observatii:

Nivelul 7 de risc este un nivel critic la care nivelul de securitate al sistemului de munca este minim; dincolo de aceasta limita securitatea sistemului este minima deci tinde catre zero iar desfasurarea procesului poate conduce la accidente imbolnaviri:

Reglementarile normative din majoritatea tarilor europene nu permit atingerea punctului critic; pentru tara noastra nivelul 3-5 este unul acceptabil.

3. Studiu de caz de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pe locuri de munca - analiza riscurilor unui operator dana portuar

Studiul pe care-l vom realiza in continuare in cadrul unei intreprinderi de exploatare portuara implica urmatoarele:

A. Date generale despre procesul de munca;

B. Prezentarea elementelor componente ale sistemului de

munca evaluat;

C. Identificarea factorilor de risc

D. Determinarea nivelului de risc global

E. Interpretarea rezultatelor

A. Date generale despre procesul de munca:

Procesul de munca al operatorului dana are ca scop organizarea, supravegherea, urmarirea executiei lucrarilor de incarcare-descarcare in/din mijloace de transport auto, vagoane CF, nave maritime si fluviale;

Procesul de munca se desfasoara in Dana 53 si Dana 21 pentru marfuri generale, precum si la Dana 19 pentru uleiuri si clei UF 80 (formalaldehida).

B. Elementele componente ale sistemului de munca evaluat

B₁) Mijloace de productie:

dane portuare, rampe auto si CF;

macarale portal 6,3 t, 5t, 3t.;

mijloace de ridicat proprii navelor;

statii pompare ulei, clor;

trasee de conducte cu vane de separatie, furtunuri de distributie lichide;

depozite frigorifice;

magazii (tronsoane);

containere frigorifice;

rezervoare pentru ulei si clei;

cantare, cantare basculanta;

mijloace de transport auto, vagoane, nave;

motostivuitoare, electrostivuitoare;

paleti portuari, cotade, sufe, gase, benzi textile pentru

ridicare sarcini;

marfa pachetizata, stivuita bucata cu bucata;

marfa in vrac (ulei, clei, etc.);

documente specifice pentru evidenta incarcari - descarcari.

s.a.

B₂) Sarcini de munca

primeste si dirijeaza mijloacele de transport auto (camioane, autospeciale, etc.), vagoanele si navele pentru efectuarea incarcarii sau descarcarii acestora;

pentru incarcare, verifica compartimentele in care urmeaza sa fie stivuita marfa (la mijloacele de transport auto si vagoane de marfa), verifica vagoanele cisterna si hambarele navelor, controlul se executa pe platforma masinii, in interiorul vagonului pentru marfuri generale, deasupra vaporului cisterna pentru uleiuri si clei; la nave coboara in hambare, parcurgand traseele ce urmeaza sa fie folosite pentru executia lucrarilor, verifica , cranicele, vinciurile;

pentru descarcare, verifica mijloacele de transport auto si vagoanele relativ la integritatea sigiliilor si a marfii la nave, impreuna cu conducerea acestora, verifica hambarele cu marfa, stabileste traseele pentru descarcare, verifica mijloacele de ridicare ce apartin navelor;

in functie de mijlocul de transport ce urmeaza a fi incarcat/descarcat, stabileste tehnologia de lucru pentru docheri, docheri mecanizatori si macaragii;

organizeza activitatile de incarcare-descarcare;

supravegheaza activitatile de incarcare-descarcare;

urmareste incarcarea si descarcarea corecta a marfurilor in si din mijloacele de transport;

urmareste intrarea/iesirea marfurilor in/din depozitele si containerele frigorifice, magazii; urmareste stivuirea si destivuirea marfii; urmareste transvazarea uleiurilor si a cleiului din/in rezervoarele speciale;

numara, cantareste marfa, verifica inscrisurile de calibrare a vagoanelor cisterna;

completeaza documente specifice de evidenta primara (a marfurilor si a muncii);

B₃) Mediul de munca

La lucru in aer liber (rampe auto si CF, dane portuare) se inregistreaza temperaturi excesive in sezonul rece respectiv cald, curenti de aer, umiditate relativa a aerului ridicata pe timp de intemperii. De asemenea nivelul iluminatului este scazut in raport cu sarcinile de executat.

La lucrul in diverse spatii - s-au constatat:

temperaturi scazute (pana la -22⁰C) in depozite, containere si nave frigorifice;

curenti de aer pe culoare, in depozitele frigorifice si in magazii;

nivel de zgomot peste nivelul maxim admis pe culoarele de alimentare a depozitelor frigorifice si in magazii (tronsoane);

umiditate relativa ridicata pe culoare (tronsoane);

gaze de esapament (oxid de carbon) de la mijloacele de transport intern pe culoarele de alimentare a depozitelor frigorifice si in magazii;

emanatii de amoniac in cazul defectiunilor la vaporizatoarele de amoniac;

emanatii de formaldehida la pompele de clei, vane, furtunuri pe trasee, la rezervorul de clei;

nivel de iluminare insuficient pe timp de noapte.

C. Identificarea factorilor de risc

In baza anexei nr.1 au fost identificati factorii de risc pe categorii dupa cum urmeaza:

C₁) Factorii de risc proprii mijloacelor de productie:

Factorii de risc mecanic

deplasarea mijloacelor de transport auto sau a vagoanelor;

deplasarea electro si motostivuitoarelor la lucrul pe dane si pe culoarele depozitelor frigorifice;

miscarea rotilor ventilelor, racordurilor la actionarea acestora;

prabusire sarcina din carligul macaralei;

jet sub presiune la defectarea pompelor de ulei, a vanelor, furtunurilor;

cadere de obiecte de la inaltime (pachete, saci, marfa congelata, cherestea etc.) din stive, in depozite frigorifice, containerele frigorifice, magazii, hambarele navelor;

contururi, suprafete periculoase;

Factorii de risc termic:

temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse in anotimpul rece;

Factorii de risc electric

electrocutarea prin atingere directa, indirecta sau tensiune pas cu pas.

C₂) Factori de risc proprii mediului de munca

Factorii de risc fizic:

temperatura excesiva in anotimpurile extreme;

temperatura scazuta (-22⁰C) in depozitele si containerele

frigorifice, hambarele navelor frigorifice;

umiditate ridicata pe culoarele depozitelor frigorifice;

curenti de aer rece pe culoarele depozitelor frigorifice, in

depozite, pe dane;

nivel depasit al zgomotului;

nivel scazut de iluminare;

Factori de risc chimic:

vapori de amoniac, formaldehida;

oxid de carbon de la gazele de esapament.

C₃) Factorii de risc proprii sarcinii de munca

Continut necorespunzator:

admiterea accesului pe vagoanele cisterna fara amenajarea tehnica prescrisa prin normele de securitate a muncii;

metoda periculoasa de masurare a nivelului de produs din vagoanele cisterna (apreciera vizuala).

C₄)Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite:

deplasare, stationare in zone periculoase (pe calea ferata, pe caile de acces ale mijloacelor de transport, sub sarcina macaralei);

cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare;

utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu.

Omisiuni:

neutilizarea echipamentului individual de protectie din dotare.

D. Determinarea nivelului de risc global

Pe baza unui formular tip - Fisa de evaluare a locului de munca (Anexa nr. 2- "Determinarea nivelului de risc global") se evalueaza consecinta maxima previzibila, clasa de gravitate, clasa de probabilitate respectiv nivelul partial de risc.

Pentru a realiza acest demers ne vom folosi si de tabelul nr. 4.4 care ne permite evaluarea claselor de gravitate si probabilitate de manifestare a evenimentelor.

Nivelul de risc global va fi calculat cu relatia:

unde:

Nrg -nivel de risc global;

R_p- rangul locului de munca "p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului; n - numarul de locuri de munca analizate;

Nms_p- nivelul mediu de securitate al muncii pentru locul "p"

Efectuand calculul rezulta:

Pe factori, nivelurile de risc se prezinta in urmatoarea diagrama:

Fig. nr. 2 Nivelurile de risc partiale pe factori de risc

Pe grupe de factori ponderea factorilor de risc identificati dupa sursa generatoare se prezinta astfel:

Fig. nr. 3 Ponderea factorilor de risc identificati dupa sursa generatoare

E. Interpretarea rezultatelor

Nivelul de risc al locului de munca al operatorului dana este relativ ridicat, peste limita de acceptabilitate - 3,5 deoarece valoarea sa este de 3,78.

Ca urmare, acest loc de munca se incadreaza in categoria celor cu risc mediu de accidentare si imbolnavire profesionala.

Din analiza elementelor sistemului de munca a reiesit ca operatorul dana poate fi expus actiunii a 24 de factori de risc (Fisa nr.8, anexa nr. ), dintre care:

numai 13 factori se incadreaza in limite de acceptabilitate;

7 factori se incadreaza in limite de risc mediu;

4 factori in limite de risc mare.

Dintre acestia:

a) Nivelul de risc partial 5:

- deplasarea mijloacelor de transport auto sau a vagoanelor CF;

- deplasarea electro si motostivuitoarelor de lucru pe dane si pe culoarele depozitelor frigorifice;

- nivel depasit al zgomotului;

- deplasare, stationare in zone periculoase (pe calea ferata, pe caile de acces ale mijloacelor de transport, sub sarcina macaralei).

b) Nivelul de risc partial 4:

- caderea de obiecte de la inaltime (pachete, saci, marfa congelata, cherestea etc.) din stive, in depozitele frigorifice, containerele frigorifice, magazii, hambarele navelor;

- vapori de amoniac, formaldehida;

- admiterea accesului pe vagoanele fara amenajarea tehnica prescrisa printre normele de securitate a muncii;

- metoda periculoasa de masurare a nivelului de produs din vagoanele cisterna (apreciere vizuala);

- caderea la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare;

- caderea de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare;

- neutilizarea echipamentului individual de protectie din dotare.

Avand in vedere aceasta situatie, s-au identificat o serie de masuri (Fisa nr. 8) a caror aplicare in termen de maxim 6 luni ar determina reducerea nivelului de risc global pana la limita de acceptabilitate.

In ce priveste repartitia pe sursele generatoare din cadrul sistemului de munca, se remarca ponderi relativ egale intre factorii generati de mijloacele de productie si cei proprii mediului de munca, ambele categorii reprezentand aproximativ cate o treime din total factori (fig.nr. 4.3), dupa cum urmeaza:

- factori de risc proprii mijloacelor de productie - 37,5 %;

- factori de risc proprii mediului de munca - 33,34%;

- factori de risc proprii sarcinii de munca-8,33%;

- factori de risc proprii executantului - 20,83%.

Din analiza lor a reiesit ca majoritatea sunt intrinseci procesului de munca (62,5%).Ca urmare, trebuie acordata o mare atentie instruirii personalului, asa incat sa adopte un comportament adecvat in conditiile in care factorii obiectivi nu pot fi eliminati integral si nici actiunea lor nu poate fi contracarata prin masuri tehnice.

Un alt aspect care trebuie remarcat si de care trebuie sa se tina seama la aplicarea masurilor preventive este faptul ca pentru 14 dintre factorii identificati s-a apreciat ca au consecinta maxima previzibila invaliditatea sau decesul, asa incat locul de munca s-ar incadra printre cele cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala. Mai mult, numai unul are o probabilitate de actiune cu consecinte maxime asupra executantului suficient de mica incat nivelul de risc partial sa se situeze in limita de acceptabilitate, toti ceilalti fiind de nivel 4 sau 5 de risc partial.

Pentru gasirea solutiilor de minimizare a riscurilor, vom analiza cei 11 factori care se situeaza in limite de risc mediu si mare:

In vederea realizarii acestui demers, vom elabora tabelul din "Anexa nr. 3 - Masuri de minimizare a nivelului de risc"pentru accidente/ imbolnaviri".

Problema cea mai importanta care va permite implementarea acestor instrumente metodologice este formarea unei culturi organizationale a securitatii muncii care din pacate este inca un punct critic in activitatile la nivel micro in tara noastra.