RÃSPUNDEREA PENALÃ

RÃSPUNDEREA PENALÃ

Raspunderea penala de dreptul muncii nu se rezuma doar la infractiunile incriminate in codul muncii, codul penal partea speciala cuprinzand reglementarea pentru mai multe tipuri de infrsactiuni in legatura cu7 serviciu sau care au drept subiect calificat un salariat.

Art. 277 - 278 incrimineaza insa distinct de prevederile codului penal:

-infractiunea de neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata (care se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda);

-si infractiunea de neexecutare a unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat (care se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda).

In cazul acestor infractiuni actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

De asemenea, constituie infractiune conform art. 280 din Codul muncii nedepunerea de catre angajator, in termen de 15 zile, in conturile stabilite, a sumelor incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor pentru somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

Persoanele participante la greva pot raspunde penal atat in perioada declansarii cat si in timpul desfasurarii grevei, in situatia comiterii de fapte ilicite, calificate infractiuni prin lege penala.

Legiuitorul a incriminat ca infractiuni faptele prevazute la art. 87 din Legea 168/1999 ( declararea grevei de catre angajat ca incalcarea dispozitiilor prevazute de art.50 alin. 1, sau art. 63-66 ).

Infractiunea este lipsita de obiectul material, iar obiectul juridic special rezulta din examinarea art. 50 alin. 1 si art. 63-66 din Legea 168/1999. Subiectul activitatii este calificat (conform art.87, este organizator al grevei ). Legiuitorul face distinctie intre declararea grevei ( art.41 alin.1) si organizare, conducerea grevei ( art. 42 ), apreciindu-le ca pe operatiuni distincte, ai caror autori poarta denumirea de organizatori ai grevei.

Subiectul activitatii al acestei infractiuni il reprezinta doua categorii de persoane:

-organizatiile de sindicat, reprezentative;

- salariatii neorganizati in sindicate care au votat pentru declararea grevei cu nesocotirea reglementarilor legale.

Subiectul pasiv al infractiunii este ca regula generala unitatea respectiva. Elementul material al infractiunii consta intr-o notificare, instiintare, informare a organizatorilor grevei referitor la hotararea de declarare a grevei.

Urmarea imediata consta in creearea unei stari de pericol pentru populatie si pentru normala desfasurare a relatiilor de serviciu. Sub aspectul formei de vinovatie infractiunea este savarsita prin intentie.

Infractiunea prevazuta de art.87, face parte din categoria infractiunilor de pericol si nu de rezultat , iar pentru atragerea raspunderii penale este suficienta savarsirea faptelor mentionate de text fara a fi necesar si un rezultat pagubitor. Raspunderea penala este posibil sa intervina si in situatia savarsirii altor infractiuni, in legatura cu declararea, desfasurarea si incetarea grevei (infractiuni prevazute si pedepsite de art. 288, 299, 217 din Codul Penal).

Cu privire la ansamblul raspunderii penale in domeniul dreptului muncii, in doctrina s-a subliniat ca optiunea legiuitorului de a include in Codul muncii un capitol special referitor la aceasta forma de raspundere juridica evidentiaza un anumit proces evolutiv in aceasta materie, cunoscut deja in legislatiile din alte tari. Se constata, astfel, ca tinand seama de frecventa anumitor incalcari

ale normelor de drept al muncii, legiuitorul a incriminat inclusiv prin Codului muncii o serie de fapte antisociale grave, care antreneaza efecte deosebit de nocive asupra desfasurarii normale a raporturilor de munca intr-un stat de drept, putandu-se afirma ca s-a conturat, dupa o evolutie de

mai bine de un deceniu, o legislatie penala a muncii. Acest fapt reprezinta o etapa in procesul de constituire a unei noi ramuri juridice - dreptul penal al muncii.

Legiuitorul a reglementat in cuprinsul Codului muncii numai o parte dintre faptele penale prevazute si sanctionate prin Legea nr. 168/1999. Printre acestea nu se regasesc si cele referitoare la greva. In literatura juridica s-a subliniat, judicios, ca natura si gravitatea acestor infractiuni impuneau includerea lor in Codul muncii (concomitent cu abrogarea textelor din Legea nr. 168/1999).

Infractiuni in materia grevei

Potrivit art. 87 din Legea nr. 168/1999, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda declararea grevei de catre organizatori cu incalcarea conditiilor prevazute la art. 50 alin. 1 sau la art. 63-66 din aceeasi lege, daca fapta nu intruneste elementele unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava.

Potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 168/1999, participarea la greva este libera, nimeni neputand fi constrans sa participe sau sa refuze sa participe la greva. Din coroborarea art. 87 cu art. 50 alin. 1 rezulta ca cea dintai infractiune consta in declararea grevei de catre organizatori prin constrangerea unui salariat sau a mai multor salariati de a participa la greva. Referirea din cuprinsul art. 50 alin. 1 la constrangerea unui salariat de a refuza sa participe la greva, logic, nu are relevanta in identificarea elementului material al infractiunii analizate.

a) Obiectul juridic al infractiunii.

Constituie obiect juridic al infractiunii relatiile sociale referitoare la dreptul salariatilor la greva. In cadrul acestor relatii sociale, fiecare salariat, luat in considerare in mod individual, are dreptul de a-si manifesta in mod liber vointa de a participa sau nu la declararea unei greve si de a participa sau nu la desfasurarea acesteia. Corelativ acestui drept, tuturor celelalte persoane le revine obligatia de a se abtine de la savarsirea oricarei fapte prin care s-ar aduce atingere dreptului la greva al salariatului.

b) Obiectul material al infractiunii.

Intrucat urmarile actiunii prin care se realizeaza aceasta infractiune se rasfrang asupra unui drept subiectiv al salariatului - dreptul la greva - nu se regaseste in continutul sau constitutiv un obiect material.

c) Subiectul infractiunii.

- Subiect activ al infractiunii trebuie sa aiba calitatea speciala de organizator al grevei. Evidentiem ca participatia penala este posibila, atat in forma coautoratului (cand greva este organizata de mai multe persoane), cat si in forma instigarii sau a complicitatii.

- Subiectul pasiv al infractiunii este la randul sau o persoana cu o calitate speciala: salariat sau functionar public.

d) Latura obiectiva a infractiunii.

- Elementul material.

Infractiunea face parte din categoria celor comisive: ea se realizeaza din punct de vedere obiectiv printr-o actiune, respectiv prin actiunea organizatorului/organizatorilor grevei de a constrange un numar de salariati sau functionari publici sa participe la declararea unei greve impotriva vointei lor.

Analiza dispozitiilor legale referitoare la organizarea grevei conduce la concluzia ca notiunile de declarare si cea declansare a grevei surprind momente distincte in evolutia acestei manifestari a salariatilor. In esenta, declararea grevei reprezinta un moment anterior declansarii propriu-zise a grevei (inceputului derularii ei). Declararea grevei consta in manifestarea vointei membrilor organizatiei sindicale reprezentative sau a salariatilor care nu fac parte dintr-o astfel de organizatie de a declansa greva.

In determinarea elementului material al infractiunii relevanta are exclusiv momentul declararii, nu si cele ale declansarii si derularii grevei, deoarece, instituind o infractiune, textul legal nu poate fi interpretat extensiv ori prin analogie.

Rezulta ca un organizator al grevei savarseste fapta penala prevazuta de art. 87 coroborat cu art. 50 alin. 1 atunci cand constrange unul sau mai multi salariati sa-si dea acordul pentru declararea grevei. In ipoteza in care constrangerea are drept scop participarea la derularea grevei nu constituie infractiune, ci contraventie, fiind sanctionata potrivit art. 88 alin. 1 din Legea nr. 168/1999.

- Urmarea periculoasa

Urmarea periculoasa a infractiunii consta in starea de incalcare a dreptului la greva al salariatilor sau al functionarilor publici sub unul dintre aspectele sale: libertatea persoanei respective de a-si manifesta hotararea de a-si da sau nu acordul la declararea unei greve.

- Legatura de cauzalitate.

Intre actiunea persoanei organizatoare a manifestarii greviste si starea de incalcare a dreptului la greva trebuie sa existe un raport de cauzalitate. Evidentiem ca, in opinia noastra, aceasta conditie este indeplinita daca este probata existenta elementului material si a urmarii periculoase a faptei penale.

e) Latura subiectiva a infractiunii.

Fapta trebuie sa fie savarsita, pentru a constitui infractiune, cu intentie directa sau indirecta. Daca fapta este savarsita din culpa, ea nu are caracter penal.

f) Actele de pregatire si tentativa sunt posibile, fara a fi insa incriminate.

g) Consumarea infractiunii se produce in momentul manifestarii acordului salariatului sau al functionarului public de a fi declarata greva.

h) Sanctionarea infractiunii.

Legea prevede, alternativ, pedeapsa inchisorii - ale carei limite variaza intre minim 3 luni si maxim 6 luni - sau cea a amenzii penale.

i) In ipoteza in care fapta intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava, ea va fi absorbita in continutul acestei infractiuni. Spre exemplu, pot fi astfel de infractiuni amenintarea si santajul.

Conform art. 87 coroborat cu art. 63-66 din Legea nr. 168/1999, constituie infractiuni:

- declararea grevei de catre organizatori in cazul in care la respectiva manifestare ar urma sa participe una dintre categoriile de personal prevazute de art. 63 din Legea nr. 168/1999: procurori,

judecatori, personalul Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Administratiei si Internelor, salariatii din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, personalul militar al unitatilor din subordinea Ministerului Justitiei;

- declararea grevei de catre organizatori in intervalul dintre plecarea in misiune si terminarea misiunii personalului din transporturile aeriene, navale sau terestre de orice fel;

- declararea grevei de catre organizatori fara respectarea conditiilor cuprinse in normele stabilite prin conventii internationale incheiate de Romania pentru personalul imbarcat pe navele marinei comerciale;

- declararea grevei de catre organizatori in unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in unitatile de transporturi pe caile ferate, in unitatile care asigura transportul in comun, salubritatea localitatilor, aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa fara a fi asigurate serviciile esentiale sau cel putin o treime din activitatea normala a acestora, cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale;

- declararea grevei de catre organizatori in unitatile sistemului energetic national, in unitatile operative de la sectoarele nucleare sau in cele cu foc continuu fara a fi asigurata cel putin o treime din activitate, sau fara a fi respectata conditia ca prin manifestarea grevista sa nu fie puse in pericol viata si sanatatea oamenilor, ori fara sa se asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta. Este reglementata astfel o serie de infractiuni al caror numitor comun il reprezinta subiectul activ al acestora: organizatorul sau organizatorii grevei care declara greva cu nerespectarea interdictiilor si

limitarilor consacrate prin art. 63-66 din Legea nr. 168/1999.

a) Obiectul juridic al acestor infractiuni este diferit. El poate consta in:

- relatiile sociale referitoare la functionarea unor institutii ale statului din domeniile justitiei sau sigurantei nationale (in cazul infractiunii prevazute de art. 87 coroborat cu art. 63 din Legea nr. 168/1999);

- relatiile sociale referitoare la desfasurarea activitatilor de transport aerian, naval sau terestru (in ipoteza infractiunilor prevazute de art. 87 coroborat cu art. 64 si art. 65 din Legea nr. 168/1999);

- relatiile sociale referitoare la asigurarea serviciilor esentiale pentru membrii societatii (in cazul infractiunii prevazute de art. 87 coroborat cu art. 66 alin. 1 din Legea nr. 168/1999);

- relatiile sociale privind siguranta desfasurarii activitatilor din sectorul energetic national, din unitatile operative ale sectorului nuclear ori din unitatile care isi desfasoara activitatea in foc continuu (in cazul infractiunii prevazute de art. 87 coroborat cu art. 66 alin. 2 din Legea nr. 168/1999); aceasta infractiune presupune si existenta unui obiect juridic secundar, constand fie in relatiile sociale referitoare la viata si integritatea fizica a persoanelor, fie in relatiile sociale privind patrimoniul.

b) Latura obiectiva.

- Elementul material consta in faptele descrise in normele de incriminare.

Toate aceste infractiuni au un dublu caracter: sunt, concomitent, infractiuni de pericol, deoarece de esenta lor este crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor ce constituie elementul lor material, si infractiuni de rezultat, pentru ca presupun declararea grevei. In functie de acest rezultat se va aprecia daca infractiunea s-a consumat sau nu.

- Urmarea periculoasa consta in starea de pericol pentru valoriale sociale ocrotite. Ea se produce in momentul savarsirii faptei (al declararii grevei). De aceea, producerea acestei urmari nu trebuie stabilita, rezultand din insasi savarsirea faptei. Legatura de cauzalitate exista, in aceste conditii.

c) Latura subiectiva.

Forma vinovatiei este intentia, directa sau indirecta.

d) Actele de pregatire si tentativa, posibile, nu sunt insa incriminate.

e) Consumarea infractiunilor se produce in momentul declararii grevei.

f) Este aplicabila aceeasi infractiune ca in cazul faptei penale reglementate de art. 87 coroborat cu art. 50 alin. 1 din Legea nr. 168/1999: alternativ, inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau amenda.

g) Comuna este si incidenta aplicarii ipotezei ultime a art. 87 din

Legea nr. 168/1999: daca fapta intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava, ea va fi absorbita in continutul acestei infractiuni. Spre exemplu, pot fi astfel de infractiuni: omorul, vatamarea corporala, distrugerea s.a.

In temeiul art. 88 alin. 4 din Legea nr. 168/1999, nerespectarea de catre organizatorii grevei, impreuna cu conducerea unitatii la nivelul careia greva s-a declansat, a obligatiei de a proteja bunurile unitatii si de a asigura functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar

putea constitui un pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor, poate antrena raspunderea lor penala.

In aceasta ipoteza, legea nu instituie fapte penale de sine statatoare, ci face trimitere la infractiuni reglementate de catre Codul penal, posibil a fi savarsite, cum sunt, spre exemplu, neglijenta in serviciu (art. 355 Cod penal).