Legislatia comunitara: Consultarea lucratorilor in comunitatea europeana (Directiva 2002/14/CEE)

Legislatia comunitara: Consultarea lucratorilor in comunitatea europeana (Directiva 2002/14/CEE)

La nivelul Uniunii Europene problematica ameliorarii parteneriatului social este o de o evidenta prioritate. Astfel, prin adoptarea Directivei 2002/14/CE a Parlamentului european si a Consiliului din 11 martie 2002 care stabileste un cadru general relativ la informarea si consultarea lucratorilor in Comunitatea europeana s-a urmarit intarirea dialogului social in conditiile in care in spatiul comunitar s-a intrat in a treia faza a uniunii economice si monetare in care se inregistreaza presiunile competitionale la nivel european, ceea ce solicita un pachet de masuri sociale consistente la nivel national.

Avand ca obiectiv fundamental stabilirea unui cadru general care sa fixeze cerintele minime legate de dreptul de informare si consultare al lucratorilor in intreprinderile si institutiile din Comunitate, Directiva nr. 2002/14/CE garanteaza :

a) informarea asupra evolutiei recente si evolutiei probabile a activitatilor intreprinderii sau institutiei si asupra situatiei sale economice;

b) informarea si consultarea asupra situatiei, structurii si evolutiei probabile a gradului de ocupare in cadrul intreprinderii sau institutiei, ca si eventualele masuri avute in vedere, in special in cazul in care sunt amenintate locuri de munca;

c) informarea si consultarea asupra deciziilor susceptibile sa antreneze modificari importante in organizarea muncii sau in contractele de munca.

Se observa ca la nivel comunitar transparenta in ceea ce priveste accesul la informatiile economice al partenerilor sociali este considerata ca esentiala in procesul de restructurare si adaptare la noile conditii al mondializarii economiei.

Legea romana care transpune Directiva 2002/14/CE este Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a salariatilor care reglementeaza cadrul general de stabilire a cerintelor minime ale dreptului la informare si consultare a salariatilor. In definirea si aplicarea modalitatilor de informare si consultare angajatorul si reprezentantii salariatilor trebuie sa respecte, in temeiul acestei legi, drepturile si obligatiile reciproce, tinand seama atat de interesele intreprinderii cat si de cele ale salariatilor. Legea se aplica intreprinderilor cu sediul in Romania care incadreaza cel putin 20 de salariati.

Angajatorii au obligatia conform art. 5 alin.(1) sa informeze si sa consulte reprezentantii salariatilor potrivit legislatiei in vigoare in urmatoarele probleme:

a) evolutia recenta si evolutia probabila a activitatilor si situatiei economice a intreprinderii;

b) situatia, structura si evolutia probabila a ocuparii fortei de munca in cadrul intreprinderii, precum si cu privire la eventualele masuri de anticipare avute in vedere, in special atunci cand exista o amenintare la adresa locurilor de munca;

c) deciziile care pot sa duca la modificari importante in organizarea muncii, in relatiile contractuale sau in raporturile de munca, inclusiv cele vizate de legislatia romana privind procedurile specifice de informare si consultare in cazul concedierilor colective si a protectiei drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii.

Informarea se face intr-un moment, intr-un mod si cu un continut corespunzator pentru a permite reprezentantilor salariatilor sa examineze problema in mod adecvat si sa pregateasca daca este cazul consultarea (art. 5 alin.(2)).

De asemenea, art. 5 alin.(3) stabileste conditiile in care se organizeaza consultarea salariatilor Astfel, aceasta are loc :

a) intr-un moment, intr-un mod si cu un continut corespunzator;

b) la un nivel relevant de reprezentare a conducerii si a reprezentantilor salariatilor, in functie de subiectul discutat;

c) pe baza informatiilor furnizate de angajator in conformitate cu prevederile art.3 lit.e) si a punctului de vedere pe care reprezentantii salariatilor au dreptul sa il formuleze;

d) astfel incat sa permita reprezentantilor salariatilor sa se intalneasca cu angajatorul si sa obtina un raspuns motivat la orice punct de vedere pe care il pot formula;

e) in vederea negocierii unui acord privind deciziile care se incadreaza in obligatiile angajatorului prevazute la alin.(1) lit.c).

Nerespectarea prevederilor art. 5 din lege se constituie intr-o serie de contraventii sanctionate de art. 9 cu amenzi descurajante.

In contractele colective de munca incheiate potrivit legii pot fi definite in mod liber si in orice moment modalitati de informare si consultare a salariatilor. Aceste acorduri precum si orice reinnoiri ulterioare ale acestora pot prevedea dispozitii diferite de cele prevazute in art.5, cu respectarea principiilor enuntate in lege.

Din pacate, parcurgand dispozitiile Contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 nu regasim dispozitii in acest sens, aceasta denotand o insuficienta constientizare a avantajelor pe care le ofera reglementarea informarii si consultarii in legislatia europeana si nationala . Aceasta denota importanta adaptarii activitatii partenerilor sociali in concordanta cu standardele comunitare deja transpuse in legislatia nationala.

Reprezentantilor salariatilor precum si expertilor care ii asista pe parcursul derularii oricaror proceduri de consultare sau negociere colectiva le este interzis sa divulge salariatilor sau tertilor orice informatii care in interesul legitim al intreprinderii le-au fost furnizate in mod expres cu titlul confidential. Aceasta obligatie continua sa se aplice reprezentantilor sau expertilor si dupa expirarea mandatului lor. Tipul de informatii supus regimului de confidentialitate este convenit de parti in acordurile colective sau in alta forma agreata de parteneri, si fac obiectul unui contract de confidentialitate.

Totusi, angajatorul nu este obligat sa comunice informatii sau sa intreprinda consultari, daca acestea sunt de natura sa dauneze grav functionarii intreprinderii sau sa-i prejudicieze interesele . Decizia de a nu comunica aceste informatii sau de a nu intreprinde consultari trebuie motivata fata de reprezentantii salariatilor.

Pe de alta parte, reprezentantii salariatilor beneficiaza de protectie si garantii care sa le permita sa-si indeplineasca corespunzator obligatiile ce le-au fost incredintate in conformitate cu prevederile legislatiei romane, pe toata durata exercitarii mandatului (art.8). Mai este retinut faptul ca dispozitiile Legii nr. 467/2006 nu aduc atingere legislatiei romane privind :

a) procedurile specifice de informare si consultare in cazul concedierilor colective;

b) protectiei drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii;

c) constituirea comitetului european de intreprindere sau instituirea procedurii de informare si consultare a salariatilor in intreprinderile de dimensiune comunitara si in grupurile de intreprinderi de dimensiune comunitara.

Totodata, urmeaza ca reglementarea procedurilor de informare si consultare a salariatilor in domenii specifice sa se faca prin hotarare a Guvernului.